DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

arushdii/arushdie

arushdii/arushdie (a-rush-dí-i) sf arushdii (a-rush-díĭ) – harea tsi u-ari atsel cari-aducheashti cã nu-lj yini s-facã tsiva (di-arshini i di fricã); andirisi, andirsi, ndirisi, ndilisi, antirisi, ticlifi, arshini
{ro: timiditate, jenă}
{fr: timidité, gêne, réserve}
{en: timidity, shyness, bashfulness}
ex: s-apruchea cu arushdii (andirisi, ticlifi, arshini)

§ arushdisescu (a-rush-di-sés-cu) (mi) vb IV arushdisii (a-rush-di-síĭ), arushdiseam (a-rush-di-seámŭ), arushdisitã (a-rush-di-sí-tã), arushdisiri/arushdisire (a-rush-di-sí-ri) – aduchescu arushdii (andirisi) icã nj-easti arshini n fatsa-a unui om, lucru i faptã; di-arushdii, ãnj yini greu (i nu voi, nj-easti arshini) s-fac un lucru; andirsescu, ndirisescu, ntirsescu, arushinedz, arushtescu, rushtuescu
{ro: fi timid, avea jenă}
{fr: être timid, avoir honte}
{en: become timid, become bashful, be shameful}
ex: arushdisha-ti (hii cu ticlifi, andirisi) niheamã cã hiu cama aush di tini

§ arushdisit (a-rush-di-sítŭ) adg arushdisitã (a-rush-di-sí-tã), arushdisits (a-rush-di-sítsĭ), arushdisiti/arushdisite (a-rush-di-sí-ti) – tsi lj-easti arshini icã andirisi s-facã tsiva (i di lucrul tsi-ari faptã); andirsit, ndirisit, ntirsit, arushtit, rushtuit, arushinat
{ro: timid, cu jenă}
{fr: qui a de la timidité}
{en: who is bashful}
ex: dicãt s-yin arushdisit (andirsit), ma ghini-nj shed acasã

§ arushdisiri/arushdisire (a-rush-di-sí-ri) sf arushdisiri (a-rush-di-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva aducheashti arushdii (andirseashti, s-arushineadzã); andirsiri, ndirisiri, ntirsiri, arushtiri, rushtuiri, arushinari
{ro: acţiunea de a fi timid}
{fr: action d’être timide, d’avoir honte}
{en: action of being bashful}

§ rushtuescu (rush-tu-ĭés-cu) vb IV rushtuii (rush-tu-íĭ), rush-tueam (rush-tu-ĭámŭ), rushtuitã (rush-tu-í-tã), rushtuiri/rushtuire (rush-tu-í-ri) – (unã cu arushdisescu)
ex: nu s-rushtueashti (nu s-arushineadzã, nu si ndiriseashti) dip; ti rushtuiri (s-eara ti ndirisi) nu fãtseai ashi

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

ndirisi/ndirise

ndirisi/ndirise (ndí-ri-si) sf fãrã pl – ticlifea (arshinea, frica, induirea) tsi u-aducheashti atsel a curi nu-lj yini s-facã un lucru (cã-lj yini greu, cã lj-easti arshini, cã nu poati, cã nu shtii tsi s-facã, etc.); ndilisi, andirsi, andirisi, antirisi, arushdii, ticlifi, arshini; fricã
{ro: timiditate, jenă; frică}
{fr: timidité, gêne; crainte, peur}
{en: timidity, shyness, bashfulness; fear, dread}
ex: lã eara ndirisi (arushdii, ticlifi) sh-arushini

§ ndilisi/ndilise (ndí-li-si) sf fãrã pl – (unã cu ndirisi)
ex: nj-easti ndilisi (fricã) s-trec noaptea piningã murmintsã

§ andirisi/andirise (an-dí-ri-si) sf fãrã pl – (unã cu ndirisi)

§ andirsi/andirse (an-dír-si) sf fãrã pl – (unã cu ndirisi)
ex: s-lã hibã arshini shi andirsi

§ antiri-si/antirise (an-tí-ri-si) sf fãrã pl – (unã cu ndirisi)
ex: mi aprucheam cu multã antirisi (arushdii); eara tu mari antirisi shi nu shtia tsi s-facã

§ ndirisescu (ndi-ri-sés-cu) (mi) vb IV ndirisii (ndi-ri-síĭ), ndiriseam (ndi-ri-seámŭ), ndirisitã (ndi-ri-sí-tã), ndirisiri/ndirisire (ndi-ri-sí-ri) – aduchescu arushdii (andirisi) icã nj-easti arshini (n fatsa-a unui om, lucru i faptã); di-arushdii, ãnj yini greu (nu voi, nj-easti arshini) s-fac un lucru; ntirsescu, andirsescu, arushinedz, arushdisescu, arushtescu, rushtuescu
{ro: fi timid, avea jenă}
{fr: se gêner, avoir honte, être timid}
{en: be bashful, be shameful}

§ ndirisit (ndi-ri-sítŭ) adg ndirisitã (ndi-ri-sí-tã), ndirisits (ndi-ri-sítsĭ), ndirisiti/ndirisite (ndi-ri-sí-ti) – tsi lj-easti arshini icã andirisi di lucrul tsi-ari faptã; ntirsit, andirsit, arushdisit, arushtit, rushtuit, arushinat
{ro: timid, jenat, cu jenă}
{fr: qui a de la timidité, timide, gêné}
{en: who became bashful; bashful}

§ ndirisiri/ndirisire (ndi-ri-sí-ri) sf ndirisiri (ndi-ri-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva aducheashti arushdii (andirseashti, s-arushineadzã); ntirsiri, andirsiri, arushdisiri, arushtiri, rushtuiri, arushinari

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

stepsu

stepsu (stép-su) sn stepsuri (stép-surĭ) – zbor (faptã, scriari, etc.) tsi easti unã abatiri (dipãrtari) di la lucrul tsi easti lugursit ca ndreptu; nstepsu, alathus, alath, lathus, ftexim, hãtai, sfalmã, eanglãshi, cãbati
{ro: vină, greşeală}
{fr: faute, tort; délit, erreur}
{en: fault, error}
ex: om fãrã nitsiun stepsu (nitsiunã cãbati); cari mi-aflat cu stepsu (cãbati) spindzurats-mi!; mini lu-am stepsul; tini avush ma marli stepsu; stepsul easti a tãu, macã tr-aestã vrei s-mi spindzuri; si shtii cu stepsu di nu cuteadzã s-yinã la noi; tsi-ari ficiorlu, tsi stepsu (hãtai) ts-ari faptã?; nãs lailu shi shtea, cã-i fãrã stepsu; la tuti mãrata di cumnatã nu-avea vãrã stepsu; cum di cum s-lj-aflã stepsu, tra s-u ncaci

§ nstepsu (nstép-su) sn nstepsuri (nstép-surĭ) – (unã cu stepsu)
ex: mini avui nstepsu (stepsu)

§ stipsescu (stip-sés-cu) vb IV stipsii (stip-síĭ), stipseam (stip-seámŭ), stipsitã (stip-sí-tã), stipsiri/stipsire (stip-sí-ri) – am stepsu; fac alathus; escu (am) cãbati; nstipsescu, alãtipsescu, lãtipsescu, lãtãsescu, ftisescu, ftixescu
{ro: greşi, fi de vină}
{fr: commettre une faute; faillir}
{en: make an error, fail}
ex: stipsii, ljartã-mi!; tsi ts-am stipsitã mini di ti nãirish pri mini?; nu lj-ari stipsitã cu tsiva; striga pi un, didea pi-alantu, canda-lj stipsea (ftisea) dunjaea tutã

§ stipsit (stip-sítŭ) adg stipsitã (stip-sí-tã), stipsits (stip-sítsĭ), stipsiti/stipsite (stip-sí-ti) – tsi fatsi alathus; tsi easti di vinã; tsi ari cãbati; nstipsit, alãtipsit, lãtipsit, lãtãsit, ftisit, ftixit
{ro: greşit, vinovat}
{fr: qui a fauté, fautif}
{en: who made an error, who failed}
ex: a stipsitslor preftsã lã s-apleacã narea

§ stipsiri/stipsire (stip-sí-ri) sf stipsiri (stip-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva stipseashti (stipseashti, ari cãbati); nstipsiri, alãtipsiri, lãtipsiri, lãtãsiri, ftisiri, ftixiri
{ro: acţiunea de a greşi; greşire, învinovăţire}
{fr: action de commettre une faute; action de faillir}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn