DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

arushini/arushine

arushini/arushine (a-ru-shí-ni) sf arushinj (a-ru-shínjĭ) – andi-risea tsi u-aducheashti tu sinea-a lui atsel cari ari faptã unã alatusi; atsea tsi u-aducheashti omlu fatsã di-atsel a curi lj-ari faptã un lucru nibun; rushini, arshini, aipi, eazãchi;
(expr: mi ngroapã loclu (di-arushini) = nj-easti multã arushini di nu shtiu iu s-mi-ascundu; nu pot s-es tu lumi di-arushini)
{ro: ruşine, pudoare}
{fr: honte, pudeur}
{en: shame, sense of decency}
ex: arushini nj-easti, mae; nu s-alãsa s-u mãcã arushinea (si s-arushineadzã); nu-ari arushini, s-dizligã fari; cari avdzã tsi-arushini pãtsãrã tu vãsilia-a lui; amirãlu lu ngrupã loclu di-arushini
(expr: lj-fu multã arshini)

§ rushini/rushine (ru-shí-ni) sf rushinj (ru-shínjĭ) – (unã cu arushini)
ex: nj-fu rushini s-lji dau bunã dzua

§ arshi-ni/arshine (ar-shí-ni) sf arshinj (ar-shínjĭ) – (unã cu arushini)
ex: arshinea tri oaminj easti; cari u chiru arshinea s-u aflji tini?; cari nu-ari arshini di oaminj, nu-ari shi di Dumnidzã di-arshini bãrbatlu nu-avea tsi s-dzãcã; si nveatsã dispuljat shi lj-easti-arshini nviscut; lu ngroapã loclu di arshini
(expr: lj-easti ahãtã arshini, cã nu shtii iu si s-ducã si s-ascundã tra s-nu-l veadã lumea); ashi mindui muljarea, ca ngrupatã tu loc di-arshini; ti-arshini mi fãtsesh; nj-easti arshini di lumi

§ arushinedz (a-ru-shi-nédzŭ) (mi) vb I arushinai (a-ru-shi-náĭ), arushinam (a-ru-shi-námŭ), arushinatã (a-ru-shi-ná-tã), arushinari/arushinare (a-ru-shi-ná-ri) – nj-easti arushini, l-fac di-arshini pri cariva; l-fac pri cariva s-aducheascã arushini; arushunedz, rushunedz, arushnedz, arshinedz;
(expr:
1: capra beasi shi oaea s-arushineadzã = cariva easti cãtigursit ti-un lucru tsi-l featsi altu);
2: u-arushinedz feata = u bag tu-ashtirnut, u-ambairu, u ncalic, u mpihiur, etc.)
{ro: ruşina, dezonora}
{fr: avoir honte, rendre honteux, déshonorer}
{en: feel ashamed, make somebody to feel ashamed, dishonor, disgrace}
ex: ficiorlu s-arushinã, sh-ashtearsi ocljilj shi gri; asãndzã nitsi featili nu s-arushineadzã (nu-au arushini); arushineadzã-l (fã-l di-arshini); intrã tu udãlu a featãljei shi ndreptu s-u-arushineadzã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

nveastã

nveastã (nveás-tã) sf nveasti/nveaste (nveás-ti) – muljari tsi easti mãrtatã pi-un bãrbat; nicuchira-a unui bãrbat; ãnveastã, niveastã, nicuchirã, muljari; (fig: nveastã = muljari tinirã (tu anj) tu ilichia tsi poati si s-mãritã; expr:
2: nveastã noauã = nveastã tsi-sh bãgã curuna atsea dzuã i cu ndauã dzãli ma ninti; mãireasã;
3: nj-u dau (feata) nveastã la cariva = lj-u dau (feata) s-u lja ti nveastã, ti muljari, ti nicuchirã;
4: mãc ca nveasta nauã = mãc dip niheamã, cum mãca nveastili nali, di-arshini, cãndu intra tu casa-a socrilor;
5: bunã-i nveasta, mash cã-i oarbã! = zbor tsi s-dzãtsi cãndu tsiva nu-ari lucrul atsel ma lipsitlu;
6: nveasta-atsea buna: nibunili, li-adarã buni = zbor tsi s-dzãtsi trã nurorli tsi s-fac buni ca s-treacã ghini cu soacrili nibuni;
7: lja-l la numtã s-tsã bashi nveasta = lj-fats un bun a unui, tra s-ts-aducã mash cripãri)
{ro: nevastă, soţie; femeie tânără; mireasă}
{fr: jeune épouse; jeune femme; nouvelle mariée}
{en: young wife; young lady; bride}
ex: “di-iu hii, nveastã?”, “di-iu nj-u bãrbatlu”; nveasta (nicuchira) al Mihali easti bunã; lja nveastã (nicuchirã) di soi sh-cãtsauã di la oi; nveasta-a ta, ca arada-a ta; nveastã di ugeachi shi cãni di la oi; u cãftai, ma nu va nj-u da ti nveastã; multi nveasti (fig: muljeri tiniri) s-adunarã n cor; nveasta (muljarea, nicuchira) easti bunã, ma nu easti-armãnã; s-acãtsã di poala-a nveastãljei; corlu-l trãdzea nveasta noauã; di-atselj tsi bagã nveasta nauã n cor; mãcã ca nveastã nauã
(expr: mãcã putsãn); arushnos ca nveastã noauã; nu escu nveastã (nveastã nauã) ca s-mi ncljin; nveasta nauã trãdzea corlu shi si ncljina; meashti nveastã (nveastã nauã), meashti sh-mãnjli bashi; u loarã nveasta-atsea nauã sh-fudzirã; va nveasta cu grambolu, lumea tutã va; s-nj-u dai nveastã
(expr: s-nj-u dai s-u ljau ti muljari); lja nveastã dit mãhãlã, tra s-ti veadã Dumnidzã

§ ãnveastã (ãn-veás-tã) sf ãnveasti/ãn-veaste (ãn-veás-ti) – (unã cu nveastã)

§ niveastã (ni-veás-tã) sf niveasti/niveaste (ni-veás-ti) – (unã cu nveastã)
ex: nj-muri ni-veasta (muljarea, nicuchira); niveastã mushatã, adratã sh-nibã-shatã; cãtsauã di cupii sh-niveastã di soi

§ nivisticã (ni-vis-tí-cã) sf nivistitsi/nivistitse (ni-vis-tí-tsi) – zbor tsi s-dzãtsi a unei muljari cãndu easti hãidipsitã; nveastã ma njicã di boi i anj

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn