|
|
arushit
arushit (a-ru-shítŭ) adg – vedz tu arosh
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: arosharushiturã
arushiturã (a-ru-shi-tú-rã) sf – vedz tu arosh
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: aroshafurnjisescu
afurnjisescu (a-fur-nji-sés-cu) (mi) vb IV afurnjisii (a-fur-nji-síĭ), afurnjiseam (a-fur-nji-seámŭ), afurnjisitã (a-fur-nji-sí-tã), afurnji-siri/afurnjisire (a-fur-nji-sí-ri) – mi-acatsã niheamã ca inati; nj-easi tsiva pi cheali (pri nari, dit oclji, etc.) icã nj-arushashti chealea (nj-adunã, s-fatsi vinitã, scoati ndauã ca gãrnutsã, etc.) cãndu easti aguditã di tsiva (s-ari zgrãmatã, easti arsã di soari i pirã, easti lãndzitã, etc.); asplinsescu
{ro: irita}
{fr: irriter}
{en: irritate}
ex: narea s-afurnjiseashti (arushashti); ocljilj s-afurnjisescu (arushescu, lãcrimeadzã); aesti cuprii afurnjisescu (nj-arushirã, asparsirã, asplinsirã) chealea
§ afurnjisit (a-fur-nji-sítŭ) adg afurnjisitã (a-fur-nji-sí-tã), afurnjisits (a-fur-nji-sítsĭ), afurnjisiti/afurnjisite (a-fur-nji-sí-ti) – tsi lu-ari acãtsatã niheamã inatea; (ocljilj, chealea, narea, etc.) tsi s-ari arushitã (faptã ca vinitã, adunatã, etc.); asplinsit
{ro: iritat}
{fr: irrité}
{en: irritated}
§ afurnjisiri/afurnjisire (a-fur-nji-sí-ri) sf afurnjisiri (a-fur-nji-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-afurnjiseashti tsiva; asplinsiri
{ro: acţiunea de a irita; iritare}
{fr: action d’irriter}
{en: action of irritating}
amoni/amone
amoni/amone (a-mó-ni) sf amonj (a-mónjĭ) – hãlati, di-aradã di cilichi, pri cari s-bagã cumãts di her arushiti tu foc (ca petala bunãoarã) sh-favrul li agudeashti cu cioclu tra s-lã da forma vrutã;
(expr:
1: nitsi pri cioc, nitsi pri amoni = s-dzãtsi tr-atsel tsi nu lu-arãseashti ni unã ni altã, tsi nu s-aflã ni tr-un loc, ni tu altu;
2: cari cu cioclu, cari cu-amonea = unlu dzãtsi unã sh-alantu altã)
{ro: nicovală}
{fr: enclume}
{en: anvil}
ex: frãmsirã amonea; cati ghiftu sh-alavdã amonea; hii amoni, aravdã, hii cioc umflã; ghiftul sh-vãsilje, amonea sh-cãfta
arosh
arosh (a-róshĭŭ) adg aroshi/aroshe (a-ró-shi), arosh (a-róshĭ), aroshi/aroshe (a-ró-shi) – tsi easti di hroma-a sãndzilui (a ci-reashilor coapti, etc.); rosh; (fig:
1: arosh (ca numã) – yin di-atsel aroshlu, calu-atsel aroshlu, etc.; expr:
2: ncãlicã pri-aroshlu = si mbitã;
3: sta ca oulu-arosh = sta mprostu, ca un par plãntat tu loc, tsi nu s-minã, cari nu fatsi tsiva;
4: trã oauã-aroshi = ncot, digeaba;
5: om arosh = om cu perlu-arosh i arus)
{ro: roşu}
{fr: rouge}
{en: red}
ex: soarili ascãpitã arosh; feata avea fatsa-aroshi di-arshini; dada buisi oauã aroshi; shi ea-l, ca oulu-arosh
(expr: ca parlu), la piscar; patru meari albi-aroshi ari flambura amush; di-afoarã arosh, di nuntru yirminos; ãncalicã aroshlu (fig: calu-atsel aroshlu); ncãlicã pi-aroshlu ((i) fig: ncãlicã calu-atsel aroshlu; icã (ii) expr: sã mbitã, cã biu multu yin di-atsel aroshlu); la-aroshlu (fig: la yinlu-atsel arosh) s-dutsi ndreptu; di om arosh (cu perlu-arosh), dã sh-fudzi; nu yinj tini trã oauã-aroshi
(expr: nu yinj tini ncot, ai tini tsiva tu minti sh-nu vrei s-nji spunj)
§ rosh (róshĭŭ) adg roshi/roshe (ró-shi), rosh (róshĭ), roshi/roshe (ró-shi) – (unã cu arosh)
§ arushescu (a-ru-shĭés-cu) (mi) vb IV arushii (a-ru-shíĭ), arusham (a-ru-shĭámŭ), arushitã (a-ru-shí-tã), arushi-ri/arushire (a-ru-shí-ri) – buisescu un lucru sh-lu fac s-lja hroma aroshi; l-fac s-hibã arosh; mi fac arosh la fatsã; arushãscu, rushescu
{ro: roşi}
{fr: rougir, se rendre rouge}
{en: redden, turn red}
ex: Gioea Mari easti adetea s-arushim (s-li buisim aroshi) oauãli; s-arushi (arushi la fatsã) cãndu-lj dzãsh aesti zboarã, s-featsi ca mãlãcuchea; ts-arushi (tsã si featsi aroshi) fatsa; nãsã arusha (s-fãtsea aroshi la fatsã) ca merlu coptu; muntsãlj arushescu (s-fac arosh) di sãndzi di-armãnj; lj-arushirã (lj-si featsirã arosh) ocljilj di plãngu
§ arushit (a-ru-shítŭ) adg arushitã (a-ru-shí-tã), arushits (a-ru-shítsĭ), arushiti/arushite (a-ru-shí-ti) – tsi easti faptu (buisit) arosh; tsi s-featsi arosh la fatsã; arushãt, rushit
asplinsescu
asplinsescu (as-plin-sés-cu) (mi) vb IV asplinsii (as-plin-síĭ), asplinseam (as-plin-seámŭ), asplinsitã (as-plin-sí-tã), asplinsi-ri/asplinsire (as-plin-sí-ri) – nj-easi tsiva pi cheali (dit oclji, pri nari, etc.) icã chealea arushashti (adunã, s-fatsi vinitã, scoati ndauã ca gãrnutsã, etc.) cãndu easti aguditã cu tsiva (s-ari zgrãmatã, easti arsã di soari i pirã, easti lãndzitã, etc.); mi-acatsã niheamã ca inati; mi-aprindu niheamã; afurnjisescu
{ro: irita, excita}
{fr: irriter, exciter}
{en: irritate, excite}
ex: mi-asplinsii ahãt multu; s-asplinsi natlu di-ahãtã plãndzeari; nu ti-asplinsea (nu ti nãrãea, nu ti-aprindi), ficiorlu-a meu
§ asplinsit (as-plin-sítŭ) adg asplinsitã (as-plin-sí-tã), asplinsits (as-plin-sítsĭ), asplin-siti/asplinsite (as-plin-sí-ti) – tsi lu-ari acãtsatã niheamã inatea; (ocljilj, chealea, narea, etc.) tsi s-ari arushitã (faptã ca vinitã, adunatã, etc.); afurnjisit
{ro: iritat, excitat}
{fr: irrité, excité}
{en: irritated, excited}
ex: s-videa asplinsit (apres)
§ asplinsi-ri/asplinsire (as-plin-sí-ri) sf asplinsiri (as-plin-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-asplinseashti tsiva; afurnjisiri
{ro: acţiunea de a irita, de a excita; iritare, excitare}
{fr: action d’irriter, d’exciter}
{en: action of irritating, of exciting}
§ asplindiri/asplindire (as-plín-di-ri) sf asplindiri (as-plín-dirĭ) – atsea tsi ari omlu tsi s-asplinseashti
{ro: iritaţie, excitaţie}
{fr: irritation, excitation}
{en: irritation, excitement}
daimac
daimac (daĭ-mácŭ) sn daimatsi/daimatse (daĭ-má-tsi) – hãlati (cioc) di favru, faptã di-unã coadã (di-aradã) di lemnu cari ari la capitlu-a ljei unã cumatã di her (cilechi) cu cari s-agudescu (s-ciucutescu) lucrili tsi li lucreadzã; cioc, ciucan;
(expr: nj-shadi daimac = mi bati la cap, nu mi-alasã isih, mi cãrteashti)
{ro: ciocan de fierar}
{fr: marteau de forgeron}
{en: blacksmith hammer}
ex: cu daimaclu (cioclu-a lui) favrul bati herlu-arushit; nj-shadi daimac pri cap
(expr: nu mi-alasã isih)
frec
frec (frécŭ) (mi) vb I fricai (fri-cáĭ), fricam (fri-cámŭ), fricatã (fri-cá-tã), fricari/fricare (fri-cá-ri) – min cu zorea fatsa-a unui lucru pristi fatsa-a unui altu lucru cari da di el (di-aradã di ma multi ori); arod;
(expr:
1: lj-frec truplu = min mãna shi calcu pi truplu-a unui om s-lu ljishuredz di unã dureari tsi u ari;
2: nj-frec ocljilj = nu-nj yini s-pistipsescu, mi ciudusescu di-atseali tsi ved dinintea-a ocljilor;
3: pãnã sã-nj frec ocljilj = unãshunã, pãnã s-ascuchi, ascucheatlu va nj-armãnã ninga niuscat;
4: nj-frec pãntica = hiu agiun (sh-di foami nj-frec pãntica);
5: mi frec di multi = trec prit multi; dau di multi; am multi di cari mi-agudescu tra sã-nj bitisescu lucrul)
{ro: freca}
{fr: frotter}
{en: rub}
ex: nu li freacã ghini vasili cãndu li-aspealã sh-nj-easti agunos tra s-mãc dit eali; sh-freacã mãnjli (sh-da mãnjli unã di-alantã) di arcoari; l-fricai
(expr: ded di truplu-a lui sh-lu cãlcai cu mãnjli) cu camfurã sh-untulemnu; mi fricai di heavrã
(expr: nj-ded di trup shi-nj lu cãlcai cu mãnjli); picurarlji sh-fricarã ocljilj
(expr: s-ciudusirã) cãndu-l vidzurã; cãts ãl videa sh-frica ocljilj (s-ciudisea) di mushuteatsa-a lui; pãnã s-tsã frets ocljilj vinji sh-fudzi
(expr: cãt vinji, unãshunã, fudzi); azi tsi ari, mãcã sh-bea, sh-mãni sh-freacã pãntica
(expr: mãni sta agiun, sh-freacã pãntica di foami)
§ fricat1 (fri-cátŭ) adg fricatã (fri-cá-tã), fricats (fri-cátsĭ), fricati/fricate (fri-cá-ti) – (fatsa-a unui lucru) tsi s-ari minatã cu zorea pristi fatsa-a unui altu lucru cari da di el;
(expr: fricat di multi = tricut prit multi)
{ro: frecat}
{fr: frotté, frictionné}
{en: rubbed}
ex: omlu fricat
(expr: tricut prit multi) shtii multi
§ fricari1/fricare (fri-cá-ri) sf fricãri (fri-cắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-freacã tsiva
{ro: acţiunea de a freca; frecare}
{fr: action de frotter; frottement, friction}
{en: action of rubbing, friction}
ex: cãmeshli nu vor fricari; la heavrã, truplu va fricari; fricarea va s-lji scoatã arãtseala
gilit1
gilit1 (gi-lítŭ) sn giliti/gilite (gi-lí-ti) shi gilituri (gi-lí-turĭ) shi gilidz (gi-lídzĭ) –
1: armã (di-alumtã tu chirolu veclju) adratã dit unã pãrjinã lungã cu un chipit di her multu sumigos (ãntsãpãlicos); cãmac, cãmachi, harbã, mastrac, mãzdrac, condar, cundar, lantsi;
2: par lungu shi chipitos la un capit, sh-hiptu tu loc cu-alantu capit, sh-cu cari, tu chirolu-atsel veclju, lji ntsãpa oaminjlji (sh-lj-alãsa ntsãpats tu par pãnã la moarti) tra s-lji vatãmã cu mãri munduiri
{ro: suliţă, ţeapă}
{fr: lance, pique}
{en: lance, spear, javelin, pike}
ex: gilitili (cundarli) cãdzurã, nu puturã s-pitrundã; tutã veara s-au agiucatã cu gilitili; nj-tricu ca un gilit (ca unã sulã, giunglju) prit ureaclji; tricu ca un gilit (agonja, ca un fuldzir) piningã noi; gilitili nu nã pitrumsirã; canda un gilit (mastrac, hior) aratsi ãlj tricu pit trup
§ giliturã1 (gi-li-tú-rã) sf gilituri (gi-li-túrĭ) [bãgats oarã cã actsentul di la pluralu “gilituri” a zborlui “gilit1” cadi pi silaba dit mesi “li”, earã actsentul di la pluralu “gilituri” a zborlui “giliturã1” cadi pi silaba dit soni “turi”] – armã (di-alumtã tu chirolu veclju) adratã di-unã veargã shcurtã sh-lishoarã (di-aradã di lemnu) tsi ari chipitlu sumigos (multi ori sh-cu-unã peanã la coadã) cari easti arcatã cu puteari di un arcu (duxar) stres; sãdzeatã, sudzeatã, suzeatã, sãitã, sãyitã
{ro: săgeată}
{fr: flèche}
{en: arrow}
ex: gilitura (sãita) a ta fudzea ma agonja di vimtul; gilituri (sãdzets) arushiti n foc
§ gilitipsescu (gi-li-tip-sés-cu) (mi) vb IV gilitipsii (gi-li-tip-síĭ), gilitipseam (gi-li-tip-seámŭ), gilitipsitã (gi-li-tip-sí-tã), gilitipsiri/gilitipsire (gi-li-tip-sí-ri) – vatãm (cu apala, tufechea, etc.) unã multimi di hiintsi (oaminj, prãvdzã, etc.), multi ori hiintsi tsi nu-au apãrari icã nu para pot si s-apãrã eali singuri; fac mãchelj; trec prit lipidã (cutsut, apalã, etc.); mãchilipsescu
{ro: masacra}
{fr: massacrer}
{en: slaughter, massacre}
ex: s-gilitipsea (eara mãchilipsits) di mãnj pãngãni
§ gilitipsit (gi-li-tip-sítŭ) adg gilitipsitã (gi-li-tip-sí-tã), gilitipsits (gi-li-tip-sítsĭ), gilitipsiti/gilitipsite (gi-li-tip-sí-ti) – tsi easti vãtãmat (tricut prit lipidã); mãchilipsit
pãlescu1
pãlescu1 (pã-lés-cu) vb IV pãlii (pã-líĭ), pãleam (pã-leámŭ), pãlitã (pã-lí-tã), pãliri/pãlire (pã-lí-ri) –
1: pãrlescu, pãrjescu, ardu;
2: arushescu (la fatsã), ngãlbinescu (la fatsã);
3: mãrãnghisescu, vishtijescu, bãstruescu
{ro: pârli, arde; roşi (la faţă); veşteji, păli}
{fr: flamber, brûler; roussir (viande), rougir (face); fâner, pâlir}
{en: burn slightly, brown (meat), blush (face), wither, fade (flowers), pale}
ex: i tamam njadzã-vearã, dugoarea pãleashti (pãrleashti, ardi); pãlea (pãrlea) lãpudzli la pira-a foclui; mi-ardi, mi pãleashti, featã tu siferi; pãli (arushi) pãn di ureclji; frãndzãli acãtsarã s-pãleascã (s-mãrãnghiseascã); luna pãleashti (ngãlbini) ca turta di tsearã; bruma u pãleashti (vishtijashti); pãli (ngãlbini) di fricã; cãndu-lj dzãsh atseali zboarã, pãli (ngãlbini) shi s-featsi ca turta di tsearã
§ pãlit1 (pã-lítŭ) adg pãlitã (pã-lí-tã), pãlits (pã-lítsĭ), pãliti/pãlite (pã-lí-ti) –
1: pãrlit, pãrjit, arsu;
2: arushit (la fatsã), ngãlbinit (la fatsã);
3: mãrãnghisit, vishtijit, bãstruit
{ro: pârlit, ars; roşit (la faţă); veştejit, pălit}
{fr: flambé, brûlé; roussi, fâné}
{en: burned slightly, browned (meat), blushed, withered}
ex: earba treamburã pãlitã (arsã di soari); turtsãlj armãn pãlits (galbinj la fatsã); muljarea aestã-i pãlitã (harishi); u vidzush tsi pãlitã (harishi) eara nveasta aestã?
§ pãliri1/pãlire (pã-lí-ri) sf pãliri (pã-lírĭ) –
1: pãrliri, pãrjiri, ardeari;
2: arushiri (la fatsã), ngãlbiniri (la fatsã);
3: mãrãnghisiri, vishtijiri, bãstruiri
{ro: acţiunea de a pârli, de a arde, de a roşi la faţă, de a veşteji, de a păli; pârlire, ardere; roşire (la faţă); veştejire}
{fr: action de flamber de brûler, de roussir, de fâner, de pâlir}
{en: action of burning, of browning, of withering, of fading, of paling}
§ pãrlescu1 (pãr-lés-cu) vb IV pãrlii (pãr-líĭ), pãrleam (pãr-leámŭ), pãrlitã (pãr-lí-tã), pãrliri/pãrlire (pãr-lí-ri) – (unã cu pãlescu1)
§ pãrlit1 (pãr-lítŭ) adg pãrlitã (pãr-lí-tã), pãrlits (pãr-lítsĭ), pãrliti/pãrlite (pãr-lí-ti) – (unã cu pãlit1)
pirã1
pirã1 (pí-rã) sf piri/pire (pí-ri) – limba di foc tsi easi dit un lucru tsi ardi vãrtos sh-da multã lunjinã shi cãldurã; apirã, fleamã, fleacã, bãbãrutã, bãrbãrutã, buburanã, bubunã, bubutã, curmi-cami, lãm-bii, lumbardã, gãrgalj, gãlmãdz (pl), plaminã; (fig:
1: pirã = drac, colasi; expr:
2: easti pirã; nveatsã pirã = easti multu dishteptu shi nveatsã multi sh-lishor; vedz shi pirã2)
{ro: flacără}
{fr: flamme}
{en: flame}
ex: ãn pirã nj-ardi caplu; patriots foc, pirã vinitã; mi-arcai tu pira-a foclui; doauã lãmnji, foc shi pirã virsa dit gurli-a lor; s-ducã tu pirã (fig: tu colasi, la drats) anatimatlu; dã-l a pirãljei (a draclui); eara cama drãcuroasã sh-ma pirã
(expr: multu dishteaptã, itrã); trã cãsmetea-a lui, avea un cãlfã multu pirã; nãuntru eara calj suti, cari di cari ma mushat sh-ma pirã
(expr: multu sarpit, fucos)
§ apirã2 (a-pí-rã) sf apiri/apire (a-pí-ri) – (unã cu pirã1)
ex: ca laptili pi apirã (fleacã) s-umflã
§ mpirushedz1 (mpi-ru-shĭédzŭ) (mi) vb I mpirushai (mpi-ru-shĭáĭ), mpirusham (mpi-ru-shĭámŭ), mpirushatã (mpi-ru-shĭá-tã), mpirushari/mpirushare (mpi-ru-shĭá-ri) – arushescu (mi-aprindu) la fatsã (di-arshini, di heavrã, di inati, etc.)
{ro: roşi la faţă}
{fr: s’empourprer}
{en: flush}
ex: cãndu avdzãi aestu zbor, mi mpirushai (arushii, mi-apresh la fatsã, icã ariciusii)
§ mpirushat1 (mpi-ru-shĭátŭ) adg mpirushatã (mpi-ru-shĭá-tã), mpirushats (mpi-ru-shĭátsĭ), mpirushati/mpirushate (mpi-ru-shĭá-ti) – tsi s-ari arushitã (apreasã) la fatsã (di-arshini, di heavrã, di inati, etc.)
{ro: roşit la faţă}
{fr: empourpré}
{en: flushed}
§ mpirusha-ri1/mpirushare (mpi-ru-shĭá-ri) sf mpirushari (mpi-ru-shĭérĭ) – atsea tsi s-fatsi atsel tsi s-aprindi (arushashti) la fatsã (di-arshini, di heavrã, di inati, etc.)
{ro: acţiunea de a roşi la faţă; roşire la faţă}
{fr: action de s’empourprer}
afurnjisescu
afurnjisescu (a-fur-nji-sés-cu) (mi) vb IV afurnjisii (a-fur-nji-síĭ), afurnjiseam (a-fur-nji-seámŭ), afurnjisitã (a-fur-nji-sí-tã), afurnji-siri/afurnjisire (a-fur-nji-sí-ri) – mi-acatsã niheamã ca inati; nj-easi tsiva pi cheali (pri nari, dit oclji, etc.) icã nj-arushashti chealea (nj-adunã, s-fatsi vinitã, scoati ndauã ca gãrnutsã, etc.) cãndu easti aguditã di tsiva (s-ari zgrãmatã, easti arsã di soari i pirã, easti lãndzitã, etc.); asplinsescu
{ro: irita}
{fr: irriter}
{en: irritate}
ex: narea s-afurnjiseashti (arushashti); ocljilj s-afurnjisescu (arushescu, lãcrimeadzã); aesti cuprii afurnjisescu (nj-arushirã, asparsirã, asplinsirã) chealea
§ afurnjisit (a-fur-nji-sítŭ) adg afurnjisitã (a-fur-nji-sí-tã), afurnjisits (a-fur-nji-sítsĭ), afurnjisiti/afurnjisite (a-fur-nji-sí-ti) – tsi lu-ari acãtsatã niheamã inatea; (ocljilj, chealea, narea, etc.) tsi s-ari arushitã (faptã ca vinitã, adunatã, etc.); asplinsit
{ro: iritat}
{fr: irrité}
{en: irritated}
§ afurnjisiri/afurnjisire (a-fur-nji-sí-ri) sf afurnjisiri (a-fur-nji-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-afurnjiseashti tsiva; asplinsiri
{ro: acţiunea de a irita; iritare}
{fr: action d’irriter}
{en: action of irritating}