DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

arushini/arushine

arushini/arushine (a-ru-shí-ni) sf arushinj (a-ru-shínjĭ) – andi-risea tsi u-aducheashti tu sinea-a lui atsel cari ari faptã unã alatusi; atsea tsi u-aducheashti omlu fatsã di-atsel a curi lj-ari faptã un lucru nibun; rushini, arshini, aipi, eazãchi;
(expr: mi ngroapã loclu (di-arushini) = nj-easti multã arushini di nu shtiu iu s-mi-ascundu; nu pot s-es tu lumi di-arushini)
{ro: ruşine, pudoare}
{fr: honte, pudeur}
{en: shame, sense of decency}
ex: arushini nj-easti, mae; nu s-alãsa s-u mãcã arushinea (si s-arushineadzã); nu-ari arushini, s-dizligã fari; cari avdzã tsi-arushini pãtsãrã tu vãsilia-a lui; amirãlu lu ngrupã loclu di-arushini
(expr: lj-fu multã arshini)

§ rushini/rushine (ru-shí-ni) sf rushinj (ru-shínjĭ) – (unã cu arushini)
ex: nj-fu rushini s-lji dau bunã dzua

§ arshi-ni/arshine (ar-shí-ni) sf arshinj (ar-shínjĭ) – (unã cu arushini)
ex: arshinea tri oaminj easti; cari u chiru arshinea s-u aflji tini?; cari nu-ari arshini di oaminj, nu-ari shi di Dumnidzã di-arshini bãrbatlu nu-avea tsi s-dzãcã; si nveatsã dispuljat shi lj-easti-arshini nviscut; lu ngroapã loclu di arshini
(expr: lj-easti ahãtã arshini, cã nu shtii iu si s-ducã si s-ascundã tra s-nu-l veadã lumea); ashi mindui muljarea, ca ngrupatã tu loc di-arshini; ti-arshini mi fãtsesh; nj-easti arshini di lumi

§ arushinedz (a-ru-shi-nédzŭ) (mi) vb I arushinai (a-ru-shi-náĭ), arushinam (a-ru-shi-námŭ), arushinatã (a-ru-shi-ná-tã), arushinari/arushinare (a-ru-shi-ná-ri) – nj-easti arushini, l-fac di-arshini pri cariva; l-fac pri cariva s-aducheascã arushini; arushunedz, rushunedz, arushnedz, arshinedz;
(expr:
1: capra beasi shi oaea s-arushineadzã = cariva easti cãtigursit ti-un lucru tsi-l featsi altu);
2: u-arushinedz feata = u bag tu-ashtirnut, u-ambairu, u ncalic, u mpihiur, etc.)
{ro: ruşina, dezonora}
{fr: avoir honte, rendre honteux, déshonorer}
{en: feel ashamed, make somebody to feel ashamed, dishonor, disgrace}
ex: ficiorlu s-arushinã, sh-ashtearsi ocljilj shi gri; asãndzã nitsi featili nu s-arushineadzã (nu-au arushini); arushineadzã-l (fã-l di-arshini); intrã tu udãlu a featãljei shi ndreptu s-u-arushineadzã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

gãljinã

gãljinã (gã-ljí-nã) sf gãljinj (gã-ljínjĭ) – pulj di casã, criscut di oaminj trã oauãli sh-carnea tsi u da; feamina-a cucotlui;
(expr:
1: cur di gãljinã = unã lãngoari di cheali tsi s-aspuni cu scuteari di bishits cari, dupã tsi creapã, alasã peatitsi groasi shi uscati pri cheali di-l fatsi omlu sã si scarchinã multu; pitsindzinã;
2: shapti gãlinj = om lishor la minti, chirut, hazo, haha, cap di gai, tsi-lj lipseashti unã scãndurã, etc.;
3: ca gãljinã udã = tsi easti cãtã-dixit, cu nãrli aplicati, tsi easti trã plãndzeari, tsi easti-arushinos, cari s-aspari lishor, tsi-lj seaminã curlu arov;
4: ca gãljinã oarbã = tsi nu veadi ghini pri iu imnã sh-cadi tu grochi;
5: gãljinã shchetã = mãcari di gãljinã heartã, cu ndauã zãrzãvãts, tu apã;
6: gãljinã zmulsã = gãljinã tsi-lj si scoasirã peanili;
7: dzamã di gãljinã = mãcari di gãljinã adratã cu-unã dzamã di fãrinã arsã;
8: u-ari gãljina-atsea laea sãnãtoasã = u-ari punga mplinã di paradz, easti multu-avut;
9: ca gãljina la moarã = s-dzãtsi tr-atsel tsi (i) ari multã tihi, (ii) tsi alagã shi si-anvãrteashti tu idyiul loc, fãrã-astãmãtsiri sh-fãrã s-adarã tsiva;
10: nu shtii pri iu s-chishi gãljina = s-dzãtsi tr-atsel tsi nu shtii tsiva, tsi nu shtii s-facã tsiva;
11: ca gãljina, cãndu-i yini oulu la cur (ãsh caftã cuibarlu) = zbor tsi s-dzãtsi tr-atsel tsi nu shtii sã sh-li ndreagã lucrili di cu oarã, cãndu lipseashti, ma ashteaptã pãnã tu oara dit soni (cãndu-lj yini oulu la cur!);
12: s-bagã s-doarmã cu gãljinjli = s-bagã s-doarmã seara agonja;
13: cãnta cucotlu n casã, nu gãljina = casã iu muljarea nu-ari zbor, s-fatsi mash tsi dzãtsi bãrbatlu;
14: gãljina tsi cãrcãreadzã nu oauã = zbor tsi s-dzãtsi tr-atsel tsi zburashti mash, sh-cãndu easti ti lucru, nu-l fatsi;
15: gãljina tsi nu oauã, tutã dzua cãrcãreadzã; gãljina tsi cãrcãreadzã di cu seara, nu oauã dimneatsa = zbor tsi s-dzãtsi tr-atsel tsi nu va (i nu poati) s-lu facã un lucru, sh-tr-atsea zburashti mash;
16: gãljina-a vitsinlui easti cama grasã = zbor tsi s-dzãtsi tr-atsel tsi, shi s-nu hibã dealihea, a lui ãlj si pari cã, lucrul tsi lu-ari un altu easti ma bun (ma mushat, etc.) di lucrul tsi lu-ari el)
{ro: găină}
{fr: poule}
{en: hen}
ex: unã mulici ncãrcatã cu scãndurici (angucitoari: gãljina); gãljina-i albã sh-oauãli lãi (angucitoari: cartea); yiulu fatsi mortul sh-mortul fatsi yiulu (angucitoari: gãljina shi oulu); cum i oulu di gãljinã albã, ashi-i sh-oulu di gãljinã lai; gãljina featsi oauã; dã oulu, s-ljai gãljina mash trei gãljinj n-arma-sirã; gãljinã veaclji, dzamã bunã; gãljina sh-tu grãn s-u badz, tut va scãlseascã; gãljina, tsi-i gãljinã, bea apã sh-mutreashti la Dumnidzã; cati dzuã gãljina ua cãti un ou; gãljina cari cluceashti, vãrnãoarã nu sã ngrashi; canda lj-u deadi urbarea-a gãljinjlor

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

mãc

mãc (mắcŭ) vb I mãcai (mã-cáĭ), mãcam (mã-cámŭ), mãcatã (mã-cá-tã), mãcari/mãcare (mã-cá-ri) – bag tu gurã lucri ti mãcari (li-ameastic sh-lji ngljit); mãncu, dipishescu;
(expr:
1: mãc hap-hup = mãc cu vrondu, cu-agunjii, u-ascapit mãcarea fãrã s-u ciumulescu ghini;
2: mãc nafoarã = nu mãc acasã ma nafoarã la hani, lucantã, mianei;
3: ãnj si mãcã (tsiva) = mi-arãseashti multu s-mãc (tsiva); am mari orixi s-mãc (tsiva);
4: nu-nj si mãcã = nu-am orixi, nu-nj yini s-mãc (di mãrazi, di nvirinari);
5: nu shtii tsi mãcã aseara = un tsi nu sh-adutsi lishor aminti di lucri tsi s-au faptã di putsãn chiro, tsi agãrshashti multu;
6: mãcã, canda yini di la (eara la) agru = mãcã multu, cu limãryii, canda nu-ari mãcatã di multu chiro di-agiun tsi easti;
7: ca pulj mãcã = mãcã putsãn;
8: mi mãcã (chealea) = aduchescu tsiva pi cheali tsi mi fatsi s-mi zgrãm;
9: mi mãcã limba = mizi ashteptu tra s-dzãc tsiva; nu pot s-mi tsãn ta s-nu zburãscu; nu pot s-tsãn misticadz;
10: l-mãc (herlu) cu-arinia = dau cu lima, l-frec sh-lu-arod (herlu);
11: s-mãcã herlu = herlu arudzineadzã, zgurghiseashti;
12: mi mãcã heavra = hiu multu lãndzit, mi moari heavra, va mor;
13: mi mãcarã nivoljili = agiumshu tu-unã halã urãtã, urfãnipsii;
14: nu s-mãcã aestu lucru = nu pot s-lu-aprochi (s-lu dixescu, s-lu-aravdu) aestu lucru;
15: (zboarã tsi) nitsi cãnjlji nu li mãcã; (lucru) tsi nu-l mãcã ne cãnjlji = (zboarã tsi-s) multu uruti; (lucru) tsi nu easti dip bun, tsi easti multu slab sh-arushinos (di netsi cãnjlji nu-l mãcã, nu lu-aravdã);
16: l-mãc = lu schin, l-cãrtescu, lu scãnjisescu, lu cãscãndisescu, lu pihtusescu;
17: nã mãcãm (ca cãnjlji) = nã ncãcem multu, cu-aurlãri shi-angiurãturi;
18: ciupulic veardi va ti mãcã = cavai di tini tsi va pats; va pats nipãtsãtili;
19: mãc shcop (pãrjinã, chiutecã, etc.) = mi bati cariva (cu shcoplu); nj-da cariva un shcop;
20: mãc loclu (tsara) = escu arcat (zdupunit) di padi; agudescu, ahulescu loclu, tsara;
21: mi mãcã friptu = mi bãtu, mi-azvimsi arãu;
22: nj-mãcã caplu = mi cãtãstrãpseashti, mi-afãnseashti, mi vatãmã;
23: va-lj mãc cumata (gãrnul, coliva) = va moarã; va-l ved mortu, va-l vatãm;
24: mi mãcã loclu = mi hunipseashti loclu, putridzãscu tu mirminti;
25: nu ti mãcã tu pãzari = plãtea cãt tsã caftã, nu fã pãzari, astãmãtsea pãzarea; fã-ts lucrulu;
26: mãc paradzlji (casã, aveari, etc.) = acumpãr tsiva cu (tuts) paradzlji tsi lj-am, lj-aspargu paradzlji (di la casã, aveari, etc.);
27: mi mãcarã (un sh-alantu) = mi-arãsirã shi-nj loarã tuts paradzlji, tutã avearea;
28: fudzi di mãcã loclu = fudzi multu agonja tra s-nu lu-acatsã cariva;
29: calj tsi mãcã niorlji = cali tsi alagã (azboairã) multu agonja;

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

mãscãrã

mãscãrã (mãs-cã-rắ) sm, sf, adg mãscãroanji/mãscãroanje (mãs-cã-rŭá-nji), mãscãradz (mãs-cã-rádzĭ), mãscãroanji/mãscãroanje (mãs-cã-rŭá-nji) – om tsi ahãrzeashti ca lumea sã sh-arãdã di el, sã-sh facã pezã; tsi easti caraghios shi fatsi lumea s-arãdã; om tsi fatsi lucri uruti sh-arushinoasi ishiti dit arada-a lumiljei; om tsi nu-ari arshini; caraghios
{ro: mascara, ridicol, grotesc}
{fr: ridicule, déshonoré, grotesque}
{en: ridiculous, dishonorable, grotesque}
ex: mãscãroanja a lumiljei; sh-mini escu mãscãrã, dzãtsea un, ma mãscãrã ca el nu s-ari vidzutã; macã poati mãscãrãlu a hoarãljei, si-lj lja oara

§ mãscãrlichi/mãscãrliche (mãs-cãr-lí-chi) sf mãscãrlichi (mãs-cãr-líchĭ) – lucru arushinos sh-urut (adrat di-aradã di-un mãscãrã); zboarã arushinoasi; angiu-rãturi uruti; mãscãrlãchi, mãscãrilji, mãscãrii
{ro: obscenitate}
{fr: obscénité}
{en: obcenity}

§ mãscãrlãchi/mãscãrlãche (mãs-cãr-lắ-chi) sf mãscãrlãchi (mãs-cãr-lắchĭ) – (unã cu mãscãrlichi)
ex: ahtari mãscãrlãchi (lucru-arushinos) pãnã adz nu am vidzutã

§ mãscãrilji/mãscãrilje (mãs-cã-rí-lji) sf mãscãrilj (mãs-cã-ríljĭ) – (unã cu mãscãrlichi)

§ mãscã-rii/mãscãrie (mãs-cã-rí-i) sf mãscãrii (mãs-cã-ríĭ) – (unã cu mãscãrlichi)
ex: ahãti mãscãrii (zboarã slabi sh-arushinoasi) lj-es din gurã cã nj-easti agunos sã zburãscu cu el

§ mãscãrip-sescu (mãs-cã-rip-sés-cu) (mi) vb IV mãscãripsii (mãs-cã-rip-síĭ), mãscãripseam (mãs-cã-rip-seámŭ), mãscãripsitã (mãs-cã-rip-sí-tã), mãscãripsiri/mãscãripsire (mãs-cã-rip-sí-ri) – lu-aurlu pri cariva sh-lu bag dinãpoi cu zboarã arushinoasi; l-fac di-arshini pri cariva nãintea-a lumiljei; lu-angiur shi-l fac di doi paradz; l-fac mãscãrã; lu-arushinedz;
(expr: mãscãripsescu unã muljari = l-ljau tinjia, mi bag tu-ashtirnut cu nãsã, u-arushinedz)
{ro: dezonora, ridiculiza}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

njel1

njel1 (njĭélŭ) sm, sf njalã (njĭá-lã) shi njauã (njĭá-ŭã), njelj (njĭéljĭ), njali/njale (njĭá-li) – njiclu (mascur i feamin) fitat di-unã oai; (fig:
1: njel (ca adg) = tsi easti njic, mushat, dultsi, imir shi isih; ca un njel; expr:
2: s-veadi ca un njel agiun = s-veadi ca unã gãljinã udã, tapin, arushinos, fricos, fãrã curai, cu nãrli spindzurati, trã cari ti curmã njila;
3: dzua njel agiun, sh-noaptea buval zgrumã; dzua fudzi di njelj sh-noaptea arãstoarnã boulu; dzua njel shi noaptea lup = (atsel) tsi pari imir ma poati s-hibã sh-multu gioni;
4: cu njelj s-numirã; cu njeljlji s-tundi = zbor tsi s-dzãtsi a aushanjlor tsi s-lugursescu tiniri s-duc cu tiniri sh-fac ca elj;
5: macã ti purintsã, mãcã canim njel = ma s-fats un lucru slab, s-lu fats macarim trã tsiva tsi axizeashti)
{ro: miel, mieluşea}
{fr: agneau}
{en: lamb (male or female)}
ex: am nã cãlivã mplinã cu njelj, pãn s-nu u frãndzi nu dai di elj (angucitoari: himuniclu); njelu dultsi, di la doauã mumãnj sudzi; avea Costa noatinj sh-njelj; picurar tsi li cunushtea oili di pri lãnã, njelj di pisti oclji; mãcãm veara-aestã ndoi njelj la izvurlu atsel marli; s-acumprãm unã njalã; nu-azghearã njauã n Mai; cãndu easi grambolu dit casã, mã-sa-lj bãgã dininti dauã cãrvelj di pãni, un ghiumici cu apã shi un njel lai tãljat, ca s-treacã pisti nãsi; s-turna acasã ca vãrã njel agiun
(expr: tapin, arushinos, cu nãrli spindzurati); fucãrãlu shidea di nã mardzini sh-mutrea, ca njel agiun
(expr: arushinos); un hilj, ca njel (fig: njic, mushat sh-cuminti); easti ca un njel (fig: isih), tutã noaptea; njel ti fats? luplu va ti mãcã

§ njilush (nji-lúshĭŭ) sm, sf njilushi/njilushe (nji-lú-shi), njilush (nji-lúshĭ), njilushi/njilushe (nji-lú-shi) – njel njic; njilic
{ro: mieluşel}
{fr: petit agneau}
{en: little lamb}
ex: ca njilushlji fãrã-arãndzã; ficiori, tuts tiniri, njilush (fig: ca njilushlji, cumintsã shi ascultãtori); zurbadzlji tuts njilush lj-adrai (fig: cumintsã shi ascultãtori, ca njilush); doarmi ca njilushi (fig: isihã)

§ njilic (nji-lícŭ) sm, sf njilicã (nji-lí-cã), njilits (nji-lítsĭ), njilitsi/njilitse (nji-lí-tsi) – (unã cu njilush)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

poalã

poalã (pŭá-lã) sf polj (póljĭ) shi poalji/poalje (poá-lji) – lucru tsi-l bagã oaminjlji (di-aradã muljerli) cãndu lucreadzã (pristi stranji, di mesi sh-ma nghios) tra s-nu s-murdãripseascã; mbrustelã, neci, necicã, peci, bistimali, pistimali, pishcimal, pudeauã, pudyeauã, puzgheauã, pureauã, puryeauã; (fig:
1: poalã = (i) partea di nghios a unui lucru (ca bunãoarã: pristi dzinuclji cãndu stai pri scamnu, partea di nghios a muntilui, etc.); (ii) furtia di lucri tsi ncap tu-unã poalã; expr:
2: poalã di poartã = cãnatã di poartã;
3: poali lundzi = muljarea;
4: li vrei n poalã = li vrei etimi; li vrei s-hibã lishor tri fãtseari;
5: nj-bag poalili di brãn = mi ndreg ta s-mi-acats di lucru, ljau unã apofasi;
6: (om) cu poalili dinãinti = huzmichearlu din casã (cã el fatsi lucru cu poala dinãinti);
7: trag di poali = lj-caftu un lucru;
8: bash poalili = (bash partea di nghios a stranjilor ca) semnu di tinjii shi ascultari;
9: mi tsãn di poala-a unui = mi duc dupã cariva;
10: sh-adunã poalili n cap = nu-ari arshini, nu-l mealã cã s-fatsi di-arshini;
11: (capra) sh-anvileashti poalili = (capra) sh-anvileashti chizda)
{ro: poală; partea de jos a unui lucru (munte)}
{fr: tablier, pan; partie inférieure du corps; giron}
{en: apron; lower part of a body (mountain), lap}
ex: ãl tradzi un di poalã; l-trãdzea ficiorlji di poali dzua tutã; cu njitslji tu poalã, plãndzea di tsã s-arupea inima; cum s-nu-nj plãngu, cãndu-s fãrã mãnj, cu njits ãn poalã, tu irnjii greauã, cari-i ca mini?; dizgroapã fluriili, lja nãscãnti n poalã sh-li-aspuni a misurarlui; s-ts-adunj poalili pãn di dzinuclju, s-tsã ved pulpili; di-arshini, di fricã, lu-anvãli cu poala-lj; s-chishe pri sum poali shi fuga s-aducã mãcãri; poala sun brãn; s-acãtsã di poala-a nveastãljei; tradzi cu cheatra, surpã unã poalã di meari (fig: mearili tsi poati s-lji ncapã tu poalã); sh-umpli poala (fig: di lucri) sh-ai s-lj-aducã acasã; si sculã mãrata shi-l lo tu poalã shi dusi mardzinea di-arãu; muljarea poali lundzi sh-minti shcurtã; poalã di sumar; l-tsãnea n poalã; lu mfãshe tu poalã tra s-nu-lj hibã arcoari; s-udã pi poali; shi surpã unã poalã di meari (fig: mearili tsi poati s-li poartã tu-unã poalã); s-nu ts-anvãleascã poalili
(expr: s-nu ts-anvãleascã chizda); nj-murdãrii poljli di fustani (fig: partea di nghios di la fustani); lj-bãshem poala-a amirãlui
(expr: partea di nghios a stranjlui ca semnu di tinjii shi ascultari); hilj di-amirã s-cãtãndisits pri hala-aestã, cu poalã dinãinti!
(expr: huzmicheari); tihea sh-bãgã poalili n brãn

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

scandal

scandal (scándalŭ) sn scandali/scandale (scán-da-li) – purtari (catastasi) arushinoasã tsi fatsi lumea sã zburascã di ea; zboarãli tsi es tu dunjai cãndu cariva fatsi un lucru urut, di-arshini; cãvgãlu tsi s-fatsi shi shimãtãlu tsi s-avdi cãndu lumea sã ncaci shi sh-arucã zboarã greali; shimãtã, cãvgã, ceamaunã
{ro: scandal}
{fr: scandal, intrigue}
{en: scandal}
ex: eara un scandal mari cu-aestã muljari tu sculii; tutã dzua, scandala-mandala (shimãtã dipriunã)

§ scandaljar (scan-da-ljĭárŭ) adg scandaljarã (scan-da-ljĭá-rã), scandaljari (scan-da-ljĭárĭ), scandaljari/scandaljare (scan-da-ljĭá-ri) – (omlu) tsi fatsi un scandal; cãvgãgi
{ro: scandalagiu}
{fr: qui occasionne des scandales, turbulent}
{en: who makes a scandal}

§ scandzohir (scan-dzó-hirŭ) adg scandzohirã (scan-dzó-hi-rã), scandzohiri (scan-dzó-hirĭ), scandzohiri/scandzohire (scan-dzó-hirŭ) – (om) tsi nu easti vãrãoarã ifhãrãstisit di tsi ari; tsi caftã totna cãvgãlu; tsi fatsi multi ori shimãtã ti nai ma njitsli lucri; cãv-gãgi, scandaljar
{ro: cârcotaş}
{fr: qui s’accroche; aigre; mutin}
{en: roguish, unruly}

§ scandalos (scan-da-lósŭ) adg scanda-loasã (scan-da-lŭá-sã), scandalosh (scan-da-lóshĭ), scandaloa-si/scandaloase (scan-da-lŭá-si) – (purtari, catastasi) tsi easti ahãntu-arushinoasã cã fatsi lumea si scoatã zboarã uruti trã ea; lucru arushinos tsi apãrnjashti un scandal, un shimãtã, un cãvgã
{ro: scandalos}
{fr: scandaleux}
{en: scandalous}
ex: scandaloasi (arushinoasi) lucri suntu aesti, mini nu va s-pot s-li astrãxescu

§ scandalizedz (scan-da-li-zédzŭ) (mi) vb I scandalizai (scan-da-li-záĭ), scandalizam (scan-da-li-zámŭ), scandalizatã (scan-da-li-zá-tã), scandalizari/scandalizare (scan-da-li-zá-ri) – scot zboari greali sh-uruti trã un lucru tsi easti multu-arushinos; (lucru arushinos) fatsi s-easã zboarã uruti shi shãmitadz di la lumi
{ro: scandaliza}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

tiniche

tiniche (ti-ni-chĭé) sm tinicheadz (ti-ni-chĭádzĭ) – frãndzã (tablã, ploaci) multu suptsãri ca un petur di metal (di-aradã di cilichi) dit cari s-fac lucri; vas (pãgur, cutrov, mãtãrã) trã purtari muljituri (apã, untulemnu, gaz, etc.) faptu dit aestã tablã; tinichei, lamarinã, lãmãrinã, pafil
(expr:
1: tiniche di pruscuchiri = vas cu cari s-pruscuchescu lilici, grãdinj, etc.;
2: hiu tiniche = nu-am nitsiun parã; hiu multu ftoh, hiu tiflupendar; nu-am zmeanã n cur, etc.;
3: lj-aspindzur tinichelu = lu-agunescu arushinos pri cariva; lu-avin “ca pri-un cãni cu-un tiniche ligat di coadã”)
{ro: tinichea; bidon}
{fr: fer-blanc; bidon}
{en: tin plate; tin can}
ex: paradz tu pungã? tiniche!
(expr: dip tsiva, nitsiun parã!); tiniche easti
(expr: nu-ari paradz, dip tsiva)

§ tinichei/tinichee (ti-ni-chĭé-i) sf tinichei (ti-ni-chĭéĭ) – (unã cu tiniche)
ex: casili suntu nviliti cu tinichei; fac cafelu tu-un gijve di tinichei; tutã di-amalamã, sh-curlu di tinichei veaclji

§ tinichigi (ti-ni-chi-gí) sm tinichigeadz (ti-ni-chi-gĭádzĭ) – lucrãtor tihnit tu lucrul a tinichelui shi a lucrilor fapti di tiniche; atsel tsi fatsi, mirimitiseashti sh-vindi lucri fapti di tiniche
{ro: tinichigiu}
{fr: ferblantier}
{en: tinsmith, tinman}
ex: l-ded vaslu la tinichigi s-lu alicheascã

§ tinichigirii/tinichigirie (ti-ni-chi-gi-rí-i) sf tinichigirii (ti-ni-chi-gi-rí-i) – tehnea-a tinichigilui; ducheanea iu tinichigilu fatsi, vindi shi mirimitiseashti vasili di tiniche
{ro: tinichigerie}
{fr: métier du ferblantier; magazin du ferblantier}
{en: tinsmith’s trade; tinsmith’s shop}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã