DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

afurnjisescu

afurnjisescu (a-fur-nji-sés-cu) (mi) vb IV afurnjisii (a-fur-nji-síĭ), afurnjiseam (a-fur-nji-seámŭ), afurnjisitã (a-fur-nji-sí-tã), afurnji-siri/afurnjisire (a-fur-nji-sí-ri) – mi-acatsã niheamã ca inati; nj-easi tsiva pi cheali (pri nari, dit oclji, etc.) icã nj-arushashti chealea (nj-adunã, s-fatsi vinitã, scoati ndauã ca gãrnutsã, etc.) cãndu easti aguditã di tsiva (s-ari zgrãmatã, easti arsã di soari i pirã, easti lãndzitã, etc.); asplinsescu
{ro: irita}
{fr: irriter}
{en: irritate}
ex: narea s-afurnjiseashti (arushashti); ocljilj s-afurnjisescu (arushescu, lãcrimeadzã); aesti cuprii afurnjisescu (nj-arushirã, asparsirã, asplinsirã) chealea

§ afurnjisit (a-fur-nji-sítŭ) adg afurnjisitã (a-fur-nji-sí-tã), afurnjisits (a-fur-nji-sítsĭ), afurnjisiti/afurnjisite (a-fur-nji-sí-ti) – tsi lu-ari acãtsatã niheamã inatea; (ocljilj, chealea, narea, etc.) tsi s-ari arushitã (faptã ca vinitã, adunatã, etc.); asplinsit
{ro: iritat}
{fr: irrité}
{en: irritated}

§ afurnjisiri/afurnjisire (a-fur-nji-sí-ri) sf afurnjisiri (a-fur-nji-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-afurnjiseashti tsiva; asplinsiri
{ro: acţiunea de a irita; iritare}
{fr: action d’irriter}
{en: action of irritating}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

arosh

arosh (a-róshĭŭ) adg aroshi/aroshe (a-ró-shi), arosh (a-róshĭ), aroshi/aroshe (a-ró-shi) – tsi easti di hroma-a sãndzilui (a ci-reashilor coapti, etc.); rosh; (fig:
1: arosh (ca numã) – yin di-atsel aroshlu, calu-atsel aroshlu, etc.; expr:
2: ncãlicã pri-aroshlu = si mbitã;
3: sta ca oulu-arosh = sta mprostu, ca un par plãntat tu loc, tsi nu s-minã, cari nu fatsi tsiva;
4: trã oauã-aroshi = ncot, digeaba;
5: om arosh = om cu perlu-arosh i arus)
{ro: roşu}
{fr: rouge}
{en: red}
ex: soarili ascãpitã arosh; feata avea fatsa-aroshi di-arshini; dada buisi oauã aroshi; shi ea-l, ca oulu-arosh
(expr: ca parlu), la piscar; patru meari albi-aroshi ari flambura amush; di-afoarã arosh, di nuntru yirminos; ãncalicã aroshlu (fig: calu-atsel aroshlu); ncãlicã pi-aroshlu ((i) fig: ncãlicã calu-atsel aroshlu; icã (ii) expr: sã mbitã, cã biu multu yin di-atsel aroshlu); la-aroshlu (fig: la yinlu-atsel arosh) s-dutsi ndreptu; di om arosh (cu perlu-arosh), dã sh-fudzi; nu yinj tini trã oauã-aroshi
(expr: nu yinj tini ncot, ai tini tsiva tu minti sh-nu vrei s-nji spunj)

§ rosh (róshĭŭ) adg roshi/roshe (ró-shi), rosh (róshĭ), roshi/roshe (ró-shi) – (unã cu arosh)

§ arushescu (a-ru-shĭés-cu) (mi) vb IV arushii (a-ru-shíĭ), arusham (a-ru-shĭámŭ), arushitã (a-ru-shí-tã), arushi-ri/arushire (a-ru-shí-ri) – buisescu un lucru sh-lu fac s-lja hroma aroshi; l-fac s-hibã arosh; mi fac arosh la fatsã; arushãscu, rushescu
{ro: roşi}
{fr: rougir, se rendre rouge}
{en: redden, turn red}
ex: Gioea Mari easti adetea s-arushim (s-li buisim aroshi) oauãli; s-arushi (arushi la fatsã) cãndu-lj dzãsh aesti zboarã, s-featsi ca mãlãcuchea; ts-arushi (tsã si featsi aroshi) fatsa; nãsã arusha (s-fãtsea aroshi la fatsã) ca merlu coptu; muntsãlj arushescu (s-fac arosh) di sãndzi di-armãnj; lj-arushirã (lj-si featsirã arosh) ocljilj di plãngu

§ arushit (a-ru-shítŭ) adg arushitã (a-ru-shí-tã), arushits (a-ru-shítsĭ), arushiti/arushite (a-ru-shí-ti) – tsi easti faptu (buisit) arosh; tsi s-featsi arosh la fatsã; arushãt, rushit
{ro: roşit}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

bujor

bujor (bu-jĭórŭ) sm bujori (bu-jĭórĭ) – floarã-analtã criscutã tu grãdinã (cãtivãrãoarã s-aflã sh-agrã pri cãmpu), cu frãndzã mãri hãrãxiti, tsi da lilici mushati sh-anjurzitoari, multu mãri, di hromã aroshi, trandafilii icã albã; (fig: bujor = cari easti arosh la fatsã ca un bujor; mbujurat)
{ro: bujor}
{fr: pivoine}
{en: peony}
ex: un bujor di featã (fig: featã mbujuratã, aroshi la fatsã, ca un bujor)

§ mbujuredz (mbu-jĭu-rédzŭ) (mi) vb I mbujurai (mbu-jĭu-ráĭ), mbujuram (mbu-jĭu-rámŭ), mbujuratã (mbu-jĭu-rá-tã), mbujura-ri/mbujurare (mbu-jĭu-rá-ri) – (mi) fac arosh la fatsã ca un bujor; arushescu la fatsã
{ro: (se) îmbujora la faţă}
{fr: devenir rouge comme une pivoine}
{en: become red faced as the peony}

§ mbujurat (mbu-jĭu-rátŭ) adg mbujuratã (mbu-jĭu-rá-tã), mbujurats (mbu-jĭu-rátsĭ), mbujurati/mbujurate (mbu-jĭu-rá-ti) – tsi s-featsi (easti) arosh (la fatsã) ca un bujor
{ro: roşu ca bujorul}
{fr: avec la face rouge comme une pivoine}
{en: red faced as the peony}
ex: arosh shi mbujurat

§ mbujurari/mbujurare (mbu-jĭu-rá-ri) sf mbujurãri (mbu-jĭu-rắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva arushashti la fatsã ca un bujor
{ro: actiunea de a (se) îmbujora; îmbujorare}
{fr: action de devenir rouge comme une pivoine}
{en: action of becoming red faced as the peony}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cornu1

cornu1 (cór-nu) sm cornji (cór-nji) – arburi njic di pãduri, cu lemnu multu sãnãtos, cu frãndzã piroasu di dauli pãrtsã, cu lilici njits, galbini tsi es nãintea frãndzãlor, shi fructi tsi s-mãcã, njits, aroshi, acri, sh-cu-unã oasã nuntru
{ro: corn (arbust)}
{fr: cornouiller}
{en: cornel-tree, dogwood}
ex: lemnul di cornu ari multi noduri; lemnul di cornu easti multu vãrtos shi nuduros; nj-featsi doarã nã bãstuni di cornu

§ cornu sãndzi (cór-nu-sắn-dzi) sm cornji sãndzi (cór-nji-sắn-dzi) – unã soi di cornu, analtu di 3-4m, plantã di pãduri (tsi creashti di-aradã sum arburi ma mãri), criscutã sh-di om ma multu trã mushuteatsã, cu lumãchitsi subtsãri tsi da ca pi-arosh, frãndzã cu peri njits pri dauli pãrtsã cari arushescu toamna, lilici njits di hromã albã-veardi, sh-fructi stronghili, lãi
{ro: sânger}
{fr: cornouiller sanguin}
{en: midwinter fire}

§ coarnã (cŭár-nã) sf coarni/coarne (cŭár-ni) – yimisha-a cornului (tsi sh-u-adutsi cu unã cireashã aroshi njicã, ma lungã sh-ma putsãn largã, cu un gustu acru cãndu s-mãcã freshcã veara i uscatã earna)
{ro: coarnă}
{fr: cornouille}
{en: fruit of the cornel-tree}
ex: adunash coarni?

§ coarnish (cŭár-nishĭŭ) adg coarni-shi/coarnishe (cŭár-ni-shi), coarnish (cŭár-nishĭ), coarnishi/coar-nishe (cŭár-ni-shi) – tsi sh-u-adutsi tu videari cu-unã coarnã
{ro: lungueţ ca o coarnă}
{fr: qui a la forme d’une cornouille}
{en: having the form of a “coarnã”}
ex: cap coarnish (niheamã ca lungu, cum easti sh-coarna)

§ coarnesh (cŭár-neshĭŭ) adg coarnishi/coarnishe (cŭár-ni-shi), coarnesh (cŭár-neshĭ), coarni-shi/coarnishe (cŭár-ni-shi) – (unã cu coarnish)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

foc

foc (fócŭ) sn focuri (fó-curĭ) – ardeari vãrtoasã cu pirã shi cãldurã; un lucru tsi ardi cu pirã; pirã; (fig:
1: foc (sn) = (i) taxirati, ghideri, halã, cripari; etc.; (ii) pãreari di-arãu;
2: foc (adg) = (i) tsi ti fatsi s-ti usturã (s-tsã ardã) budzãli sh-gura cãndu mãts tsiva (pipiryeauã tsi ardi); (ii) tsi easti multu dishtiptat (pirã, shpirtu) la minti; (iii) tsi easti yiu, ayiu, sãrpit; (iv) tsi easti multu bun, tsi fatsi un lucru multu ghini; expr:
3: ljau (acats) foc = (i) mi-aprindu; (ii) mi nãirescu, mi-acatsã inatea;
4: acats foc cu gura = dzãc tsiva cu puteari;
5: scot foc din gurã = dzãc lucri minciunoasi, calpi;
6: = dau foc = aprindu;
7: foc lj-am = amin tufechea;
8: mi-aprindu (mi fac) foc = (i) mi-arushescu la fatsã; (ii) mi arcedz, mi ariciuescu; mi-acatsã multu inatea; mi-acatsã dratslji, etc.;
9: nj-yini foc = nj-yini inati, crep; mi-acatsã inatea;
10: apres foc = mplin di inati, nãirit multu, ariciuit, furtsuit, furchisit;
11: nj-scot foclu = nj-scot inatea, nj-scot ahtea, lj-u plãtescu, isihãsescu;
12: am un foc tu inimã = am unã mari mirachi, cripari, nvirinari, dor, etc.;
13: am focuri; ardu foc = (cã hiu lãndzit) truplu nj-ardi, am cãlduri, am heavrã;
14: acats foclu cu mãna = intru tu mari piriclju;
15: nj-bag mãna n foc (trã un lucru) = hiu sigur di-un lucru; mi bag chifaleti (intru chifili) cã un lucru easti dealihea;
16: stau namisa di dauã focuri = escu fuvirsit di dauãli pãrtsã)
{ro: foc; iute; foarte inteligent, viu, vivace; furios, etc.}
{fr: feu, incendie; piquant, ardent; très intelligent, vif, vivace; faché, courroucé, fièvreux, etc.}
{en: fire; hot, peppery; very bright, intelligent; lively, brisk; furious, having a fever, etc.}
ex: am un tsap arosh, iu s-arucuteashti, earbã nu creashti (angucitoari: foclu); tatãl ninca nifaptu, hiljlu la Dumnidzã traptu (angucitoari: foclu shi fumlu); dauã s-duc shi dauã sta, dauã giudicatã nu-au (angucitoari: apa sh-foclu); a njia-nj ardi caplu foc
(expr: am pirito), sh-a lui lj-ardi di-agioc; foclu nã arsi casa; lu-arsi foclu di dauã ori; s-videa tu munti focurli tsi-ardea; tu foclu-aestu nu ved vãrnu di la ushits; di pri foc u mãcã mãcarea; cari acatsã foclu cu mãna, s-ardi; cari nu s-ardi, di foc nu s-aspari; di scãntealji njicã, mari foc s-aprindi; nu bagã foclu ningã bãruti; si nhidzi n foc ca orbu; iu nu-i foc, fum nu easi; nu ti-agioacã cu foclu; iu nu ari foc, nu ari sh-cinushi; nu s-bagã foc pi ningã vulburã; cu un lemnu foc nu s-fatsi; lemnul atsel strãmbul, foclu mash lu ndreadzi; pãrea cã muntsãlj loarã foc
(expr: s-apreasirã, ardu); diunãoarã lja foc

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

pãlescu1

pãlescu1 (pã-lés-cu) vb IV pãlii (pã-líĭ), pãleam (pã-leámŭ), pãlitã (pã-lí-tã), pãliri/pãlire (pã-lí-ri) –
1: pãrlescu, pãrjescu, ardu;
2: arushescu (la fatsã), ngãlbinescu (la fatsã);
3: mãrãnghisescu, vishtijescu, bãstruescu
{ro: pârli, arde; roşi (la faţă); veşteji, păli}
{fr: flamber, brûler; roussir (viande), rougir (face); fâner, pâlir}
{en: burn slightly, brown (meat), blush (face), wither, fade (flowers), pale}
ex: i tamam njadzã-vearã, dugoarea pãleashti (pãrleashti, ardi); pãlea (pãrlea) lãpudzli la pira-a foclui; mi-ardi, mi pãleashti, featã tu siferi; pãli (arushi) pãn di ureclji; frãndzãli acãtsarã s-pãleascã (s-mãrãnghiseascã); luna pãleashti (ngãlbini) ca turta di tsearã; bruma u pãleashti (vishtijashti); pãli (ngãlbini) di fricã; cãndu-lj dzãsh atseali zboarã, pãli (ngãlbini) shi s-featsi ca turta di tsearã

§ pãlit1 (pã-lítŭ) adg pãlitã (pã-lí-tã), pãlits (pã-lítsĭ), pãliti/pãlite (pã-lí-ti) –
1: pãrlit, pãrjit, arsu;
2: arushit (la fatsã), ngãlbinit (la fatsã);
3: mãrãnghisit, vishtijit, bãstruit
{ro: pârlit, ars; roşit (la faţă); veştejit, pălit}
{fr: flambé, brûlé; roussi, fâné}
{en: burned slightly, browned (meat), blushed, withered}
ex: earba treamburã pãlitã (arsã di soari); turtsãlj armãn pãlits (galbinj la fatsã); muljarea aestã-i pãlitã (harishi); u vidzush tsi pãlitã (harishi) eara nveasta aestã?

§ pãliri1/pãlire (pã-lí-ri) sf pãliri (pã-lírĭ) –
1: pãrliri, pãrjiri, ardeari;
2: arushiri (la fatsã), ngãlbiniri (la fatsã);
3: mãrãnghisiri, vishtijiri, bãstruiri
{ro: acţiunea de a pârli, de a arde, de a roşi la faţă, de a veşteji, de a păli; pârlire, ardere; roşire (la faţă); veştejire}
{fr: action de flamber de brûler, de roussir, de fâner, de pâlir}
{en: action of burning, of browning, of withering, of fading, of paling}

§ pãrlescu1 (pãr-lés-cu) vb IV pãrlii (pãr-líĭ), pãrleam (pãr-leámŭ), pãrlitã (pãr-lí-tã), pãrliri/pãrlire (pãr-lí-ri) – (unã cu pãlescu1)

§ pãrlit1 (pãr-lítŭ) adg pãrlitã (pãr-lí-tã), pãrlits (pãr-lítsĭ), pãrliti/pãrlite (pãr-lí-ti) – (unã cu pãlit1)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

piper

piper (pi-pérŭ) sm fãrã pl –
1: unã soi di plantã tsi s-angãrlimã pri alti planti (ca unã climãtãryeaua) sh-cari fatsi yimishi njits (ca unã soi di gãrnutsã) tsi au unã anjurizmã aparti sh-un gustu tsi ardi;
2: gãrnutsãli uscati criscuti pri planta di piper cari s-bagã tu mãcãri (i mãtsinati pristi mãcãri, dupã tsi suntu adrati) tra s-lã da unã nustimadã aparti;
(expr:
1: piper lai = gãrnutlu uscat di piper (tsi ari unã hromã lai);
2: piper arosh = pulbiri di pipercã aroshi, uscatã, tsi ardi;
3: piper ãntr-oclji = (zbor abrashcu) tsi usturã, tsi ardi ca piperlu cãndu lu-aruts tu oclji; s-dzãtsi cãndu lu urgheshti pri cariva;
4: mi-adar piper tu fatsã = arushescu tu fatsã, di-arshini, poati, ashi cum s-fatsi omlu cãndu bagã multu piper ãn gurã;
5: ca sarea cu piperlu s-duc = neg deadun, s-uidisescu;
6: piper pisti pileafi = zbor tsi s-dzãtsi tr-atsel tsi s-ameasticã tu lucri xeani, tu lucri niuidisiti;
7: cãndu ari sari, nu-ari piper; sh-cãndu ari piper, nu-ari sari = (i) easti multu oarfãn, ftoh; (ii) zbor tsi s-dzãtsi tr-atsel tsi nu poati sã sh-facã lucrul cã totna-lj lipseashti tsiva;
8: s-nu-aruts piper tu mãcari xeanã = nu ti-amistica tu lucrili-a altui; mutrea-ts lucrul a tãu)
{ro: piper (arbore şi fruct)}
{fr: poivrier, poivre}
{en: pepper-plant, pepper}
ex: bãgash sari sh-piper; bãgã multu piper tu ghelã; cari ari multu piper, bagã sh-tu uscati; toarnã cu mãshitsa-a ljei tutã pipilitsa, cu sari sh-cu piper, tu mãcarea-a hiljlui di-amirã; dusi s-lji chiseadzã piper ãn cap, ta s-lji yinã mintea; dusi di u mulje tu-unã pipilitsã cu piper arosh; va piper ãn gurã
(expr: …tra si zburascã cum lipseashti, icã s-nu zburascã dip); tuts s-adra piper tu fatsã
(expr: arosh ca piperlu di-arshini); piper lai (dit gãrnutsãli di piper), piper arosh (di piperchi); tsi-ts lipsea, mãrate preftu, s-aruts piper tu xeanã mãcari
(expr: s-ti-ameastits tu lucri xeani)!

§ chiper1 (chi-pérŭ) sm fãrã pl – (unã cu piper)
ex: chiper (piper) trã (arcari tu) oclji

§ mpipiredz (mpi-pi-rédzŭ) vb I mpipirai (mpi-pi-ráĭ), mpipiram (mpi-pi-rámŭ), mpipiratã (mpi-pi-rá-tã), mpipirari/mpipirare (mpi-pi-rá-ri) – aruc piper (tu mãcari); pipiredz;
(expr:
1: mi mpipiredz = mi cãrteashti, mi nvirinedz;
2: mpipiredz foc; mpipiredz turbat = mpipiredz multu, bag multu di multu piper;

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

pirã1

pirã1 (pí-rã) sf piri/pire (pí-ri) – limba di foc tsi easi dit un lucru tsi ardi vãrtos sh-da multã lunjinã shi cãldurã; apirã, fleamã, fleacã, bãbãrutã, bãrbãrutã, buburanã, bubunã, bubutã, curmi-cami, lãm-bii, lumbardã, gãrgalj, gãlmãdz (pl), plaminã; (fig:
1: pirã = drac, colasi; expr:
2: easti pirã; nveatsã pirã = easti multu dishteptu shi nveatsã multi sh-lishor; vedz shi pirã2)
{ro: flacără}
{fr: flamme}
{en: flame}
ex: ãn pirã nj-ardi caplu; patriots foc, pirã vinitã; mi-arcai tu pira-a foclui; doauã lãmnji, foc shi pirã virsa dit gurli-a lor; s-ducã tu pirã (fig: tu colasi, la drats) anatimatlu; dã-l a pirãljei (a draclui); eara cama drãcuroasã sh-ma pirã
(expr: multu dishteaptã, itrã); trã cãsmetea-a lui, avea un cãlfã multu pirã; nãuntru eara calj suti, cari di cari ma mushat sh-ma pirã
(expr: multu sarpit, fucos)

§ apirã2 (a-pí-rã) sf apiri/apire (a-pí-ri) – (unã cu pirã1)
ex: ca laptili pi apirã (fleacã) s-umflã

§ mpirushedz1 (mpi-ru-shĭédzŭ) (mi) vb I mpirushai (mpi-ru-shĭáĭ), mpirusham (mpi-ru-shĭámŭ), mpirushatã (mpi-ru-shĭá-tã), mpirushari/mpirushare (mpi-ru-shĭá-ri) – arushescu (mi-aprindu) la fatsã (di-arshini, di heavrã, di inati, etc.)
{ro: roşi la faţă}
{fr: s’empourprer}
{en: flush}
ex: cãndu avdzãi aestu zbor, mi mpirushai (arushii, mi-apresh la fatsã, icã ariciusii)

§ mpirushat1 (mpi-ru-shĭátŭ) adg mpirushatã (mpi-ru-shĭá-tã), mpirushats (mpi-ru-shĭátsĭ), mpirushati/mpirushate (mpi-ru-shĭá-ti) – tsi s-ari arushitã (apreasã) la fatsã (di-arshini, di heavrã, di inati, etc.)
{ro: roşit la faţă}
{fr: empourpré}
{en: flushed}

§ mpirusha-ri1/mpirushare (mpi-ru-shĭá-ri) sf mpirushari (mpi-ru-shĭérĭ) – atsea tsi s-fatsi atsel tsi s-aprindi (arushashti) la fatsã (di-arshini, di heavrã, di inati, etc.)
{ro: acţiunea de a roşi la faţă; roşire la faţă}
{fr: action de s’empourprer}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

sãndzi/sãndze

sãndzi/sãndze (sắn-dzi) sn sãndzuri (sắn-dzurĭ) – luguria-aroshi tsi curã prit vinili-a omlui (cari easti pimtã di inimã tu tuti mãdularli a truplu tra s-l-aducã hrana hunipsitã shi vimtul (“oxigenlu”) traptu tu plimunj); (fig:
1: sãndzi = (i) soi; (ii) ahti, arãzgan, ascumpãrari (iii) yin (di-aradã tu cumnicãtura-a omlui); sãndzili-a Hristolui; expr:
2: sãndzili apã nu s-fatsi = zbor tsi s-dzãtsi cãndu (i) nu putem s-fãtsem arãu a unui di soi, (ii) agiutãm pri cariva cã nã easti soi (iii) lom partea-a unui cã lu-avem soi, etc.;
3: nji s-alinã sãndzili la cap = (i) arushescu tu fatsã (ii) mi arcedz, mi ariciuescu, mi nãirescu multu;
4: hearbi sãndzili dit mini = mi arcedz, mi ariciuescu, mi nãirescu multu, mi furchisescu, mi furtsuescu, mi-acatsã dratslji;
5: versu sãndzi = vatãm;
6: versu (l-fac cu) sãndzi sh-pronj = cilãstisescu multu, l-fac lucrul cu zori, cu multã greatsã;
7: mi mãcã sãndzili = mi portu dip canda caftu, canda pãlãcãrsescu cariva, sã-nj facã un lucru slab; aduchescu cã va-nj da cariva un shcop, cã va-nj pat caishti tsi;
8: nj-beau (nji ngljatsã, nji s-astalji) sãndzili di fricã = nj-easti fricã, mi-acatsã lãhtara, nj-fudzi buriclu;
9: bag sãndzi = mi ngrosh, mi ngrash;
10: ascuchi sãndzi = hiu ufticos, lãndzit di ofticã;
11: nj-arãtseashti sãndzili = aushescu;
12: nu-nj fac sãndzi-arãu = nu mi cãrteashti, nu mi mealã;
13: l-umplu di sãndzi = lj-dau un shcop bun, pãnã scoati sãndzi;
14: u-am (nj-intrã) tu sãndzi = escu nvitsat, nu nj-easti greu;
15: nj-dau sh-sãndzili (trã cariva) = fac tut tsi pot, nj-dau sh-bana trã cariva;
16: cu curshumea s-lu-agudeai, sãndzi nu-lj chica = zbor tsi s-dzãtsi a unui tsi easti multu nvirnat;
17: naca va-lj curã sãndzili? = zbor tsi s-dzãtsi a unui tsi nu pati caishti tsi, tsi nu pãtsã mari znjii)
{ro: sânge, rudenie; răzbunare, etc.}
{fr: sang; parentage, consanguinité; vengeance, etc.}
{en: blood, relative, revenge, etc.}
ex: s-ari virsatã multu sãndzi tu locurli atseali; aroshi sunt di sãndzi, di sãndzili di oaminj; muldzi lapti shi nu scoati sãndzi; s-loarã nãsh sãndzili (dupã sãndzi), sãndzili (urmili di sãndzi di pri loc); cu tufechea s-lu-agudeai, sãndzi nu cura dit el; him di-un sãndzi (fig: di-unã soi); easti di sãndzi vãsilichescu (fig: s-tradzi di soi vãsilicheascã); easti di sãndzili-a meu (fig: di soea-a mea); sãndzili caftã sãndzi (fig: ascumpãrari, arãzgan); sh-lo sãndzili (fig: ahtea); si-sh lja sãndzili (fig: ahtea) a hilj-sui; lja-ts sãndzili (fig: ahtea) cu nãsã; meslu tsi tricu, bãgash ghini sãndzi
(expr: ti ngrushash ghini); sh-biurã sãndzili di fricã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn