DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

arushdii/arushdie

arushdii/arushdie (a-rush-dí-i) sf arushdii (a-rush-díĭ) – harea tsi u-ari atsel cari-aducheashti cã nu-lj yini s-facã tsiva (di-arshini i di fricã); andirisi, andirsi, ndirisi, ndilisi, antirisi, ticlifi, arshini
{ro: timiditate, jenă}
{fr: timidité, gêne, réserve}
{en: timidity, shyness, bashfulness}
ex: s-apruchea cu arushdii (andirisi, ticlifi, arshini)

§ arushdisescu (a-rush-di-sés-cu) (mi) vb IV arushdisii (a-rush-di-síĭ), arushdiseam (a-rush-di-seámŭ), arushdisitã (a-rush-di-sí-tã), arushdisiri/arushdisire (a-rush-di-sí-ri) – aduchescu arushdii (andirisi) icã nj-easti arshini n fatsa-a unui om, lucru i faptã; di-arushdii, ãnj yini greu (i nu voi, nj-easti arshini) s-fac un lucru; andirsescu, ndirisescu, ntirsescu, arushinedz, arushtescu, rushtuescu
{ro: fi timid, avea jenă}
{fr: être timid, avoir honte}
{en: become timid, become bashful, be shameful}
ex: arushdisha-ti (hii cu ticlifi, andirisi) niheamã cã hiu cama aush di tini

§ arushdisit (a-rush-di-sítŭ) adg arushdisitã (a-rush-di-sí-tã), arushdisits (a-rush-di-sítsĭ), arushdisiti/arushdisite (a-rush-di-sí-ti) – tsi lj-easti arshini icã andirisi s-facã tsiva (i di lucrul tsi-ari faptã); andirsit, ndirisit, ntirsit, arushtit, rushtuit, arushinat
{ro: timid, cu jenă}
{fr: qui a de la timidité}
{en: who is bashful}
ex: dicãt s-yin arushdisit (andirsit), ma ghini-nj shed acasã

§ arushdisiri/arushdisire (a-rush-di-sí-ri) sf arushdisiri (a-rush-di-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva aducheashti arushdii (andirseashti, s-arushineadzã); andirsiri, ndirisiri, ntirsiri, arushtiri, rushtuiri, arushinari
{ro: acţiunea de a fi timid}
{fr: action d’être timide, d’avoir honte}
{en: action of being bashful}

§ rushtuescu (rush-tu-ĭés-cu) vb IV rushtuii (rush-tu-íĭ), rush-tueam (rush-tu-ĭámŭ), rushtuitã (rush-tu-í-tã), rushtuiri/rushtuire (rush-tu-í-ri) – (unã cu arushdisescu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

ndirisi/ndirise

ndirisi/ndirise (ndí-ri-si) sf fãrã pl – ticlifea (arshinea, frica, induirea) tsi u-aducheashti atsel a curi nu-lj yini s-facã un lucru (cã-lj yini greu, cã lj-easti arshini, cã nu poati, cã nu shtii tsi s-facã, etc.); ndilisi, andirsi, andirisi, antirisi, arushdii, ticlifi, arshini; fricã
{ro: timiditate, jenă; frică}
{fr: timidité, gêne; crainte, peur}
{en: timidity, shyness, bashfulness; fear, dread}
ex: lã eara ndirisi (arushdii, ticlifi) sh-arushini

§ ndilisi/ndilise (ndí-li-si) sf fãrã pl – (unã cu ndirisi)
ex: nj-easti ndilisi (fricã) s-trec noaptea piningã murmintsã

§ andirisi/andirise (an-dí-ri-si) sf fãrã pl – (unã cu ndirisi)

§ andirsi/andirse (an-dír-si) sf fãrã pl – (unã cu ndirisi)
ex: s-lã hibã arshini shi andirsi

§ antiri-si/antirise (an-tí-ri-si) sf fãrã pl – (unã cu ndirisi)
ex: mi aprucheam cu multã antirisi (arushdii); eara tu mari antirisi shi nu shtia tsi s-facã

§ ndirisescu (ndi-ri-sés-cu) (mi) vb IV ndirisii (ndi-ri-síĭ), ndiriseam (ndi-ri-seámŭ), ndirisitã (ndi-ri-sí-tã), ndirisiri/ndirisire (ndi-ri-sí-ri) – aduchescu arushdii (andirisi) icã nj-easti arshini (n fatsa-a unui om, lucru i faptã); di-arushdii, ãnj yini greu (nu voi, nj-easti arshini) s-fac un lucru; ntirsescu, andirsescu, arushinedz, arushdisescu, arushtescu, rushtuescu
{ro: fi timid, avea jenă}
{fr: se gêner, avoir honte, être timid}
{en: be bashful, be shameful}

§ ndirisit (ndi-ri-sítŭ) adg ndirisitã (ndi-ri-sí-tã), ndirisits (ndi-ri-sítsĭ), ndirisiti/ndirisite (ndi-ri-sí-ti) – tsi lj-easti arshini icã andirisi di lucrul tsi-ari faptã; ntirsit, andirsit, arushdisit, arushtit, rushtuit, arushinat
{ro: timid, jenat, cu jenă}
{fr: qui a de la timidité, timide, gêné}
{en: who became bashful; bashful}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

ndisescu

ndisescu (ndi-sés-cu) vb IV ndisii (ndi-síĭ), ndiseam (ndi-seámŭ), ndisitã (ndi-sí-tã), ndisiri/ndisire (ndi-sí-ri) – nu tihisescu ghini (nu para am tihi) tu-atseali tsi-adar; am tihea oarbã s-cad tu-unã lãeatsã; tihisescu s-dau di-unã mintiturã; nj-aflu bilelu cu cariva; pat tsiva; cad tu-unã ndezmã; nj-easti ndirisi (arshini, ticlifi, arushdii); andisescu, ãndisescu, ndizmusescu
{ro: nimeri rău}
{fr: rencontrer; tomber mal, avoir des ennuis, être embarassé}
{en: happen to fall in a bad situation; hit it bad}
ex: ndisii (nj-aflai bilelu, u pãtsãi) cu el; Dumnidzã sã-nj da pri cali moartea si ndisescu (s-pat); ca omlu tsi ndiseashti (tsi u pati, cari nu tihiseashti ghini); ndisi (avu tihea oarbã s-cadã pri unã) muljari lai; nji ndisii (tihisii s-cad, cãdzui pri) unã soacrã-arauã; nji ndisii (cãdzui, ded di unã) lãeatsã; sh-u ndisi (nu-sh tihisi ghini) un lai mãrat

§ ndisit (ndi-sítŭ) adg ndisitã (ndi-sí-tã), ndisits (ndi-sítsĭ), ndisiti/ndisite (ndi-sí-ti) – cari nu tihisi ghini; cari tihisi s-cadã pri unã lãeatsã; cari tihiseashti si s-aflã tu-unã mintiturã; cari ari bileadz; cari sh-aflã bilelu cu cariva; cari pãtsã tsiva; andisit, ãndisit, ndizmusit
{ro: care a dat de belea; care a nimerit rău}
{fr: qui a tombé mal, qui a des ennuis, qui est embarassé}
{en: who happened to fall in a bad situation; who is hit it bad}
ex: him ndisits (n-aflãm tu-unã mari mintiturã)

§ ndisiri/ndisire (ndi-sí-ri) sf ndisiri (ndi-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva ndiseashti; andisiri, ãndisiri, ndizmusiri
{ro: acţiunea de a da de belea, de a nimeri rău}
{fr: action de tomber mal, d’avoir des ennuis, d’être embarassé}
{en: action of happening to fall in a bad situation; of hitting bad}

§ andisescu (an-di-sés-cu) vb IV andisii (an-di-síĭ), andiseam (an-di-seámŭ), andisitã (an-di-sí-tã), andisiri/andisire (an-di-sí-ri) – (unã cu ndisescu)

§ andisit (an-di-sítŭ) adg andisitã (an-di-sí-tã), andisits (an-di-sítsĭ), andisiti/andisite (an-di-sí-ti) – (unã cu ndisit)

§ andisiri/andisire (an-di-sí-ri) sf andisiri (an-di-sírĭ) – (unã cu ndisiri)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn