DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

aroamig

aroamig (a-rŭá-mig) (mi) vb I arumigai (a-ru-mi-gáĭ), arumigam (a-ru-mi-gámŭ), arumigatã (a-ru-mi-gá-tã), arumigari/arumigare (a-ru-mi-gá-ri) – (trã unã soi di prãvdzã) ciumulescu di-andoaua oarã mãcarea turnatã dit stumahi n gurã; (trã oaminj) ciumulescu (u-ameastic) mãcarea peanarga n gurã; meastic (ãn gurã), mastic, mãcilsescu, ciumulescu
(expr:
1: aroamig, mi-aroamig = stau multu s-mi minduescu; nj-trec oara minduindalui;
2: lj-aroamig a noastri = u zburãscu limba-a noastrã)
{ro: rumega, mesteca mâncarea în gură}
{fr: ruminer, mâcher}
{en: ruminate, chew}
ex: oili si aroamigã; si arumigari (ciumuliri) ghela; nu pot s-aroamig ghini cã nu para am dintsã; aroamigã (ameasticã) niheamã pãni cu nuts trã ficiori; arumigai
(expr: u minduii, u frimintai tu minti) multu chiro aestã ipotisi; u-alunica pri gãrgãlan cã lj-angrica s-u-aroamigã prota; s-mi-aroamig
(expr: sã-nj trec oara); aroamigã ca boilji; aumbra, li-aroamigã a noastri?
(expr: zburashti limba-a noastrã?)

§ arumig (a-rú-mig) (mi) vb I arumigai (a-ru-mi-gáĭ), arumigam (a-ru-mi-gámŭ), arumigatã (a-ru-mi-gá-tã), arumiga-ri/arumigare (a-ru-mi-gá-ri) – (unã cu aroamig)

§ arumigat (a-ru-mi-gátŭ) adg arumigatã (a-ru-mi-gá-tã), arumigats (a-ru-mi-gátsĭ), arumigati/arumigate (a-ru-mi-gá-ti) – (mãcarea la prãvdzã turnatã n gurã) tsi easti amisticatã n gurã di-andaua oarã; (mãcarea la oaminj) tsi easti ciumulitã n gurã
{ro: rumegat, mestecat în gură}
{fr: ruminé, mâché}
{en: ruminated, chewed}
ex: lucru arumigat
(expr: minduit, frimintat multu)

§ arumigari/aru-migare (a-ru-mi-gá-ri) sf arumigãri (a-ru-mi-gắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-arumigã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

elen

elen (e-lénŭ) sm elenj (e-lénjĭ) – agru-pravdã dit pãduri, analtã shi zveltã, ma mari di-un agru-tsap (caprã), cu coarni mãri sh-mushati, tsi sh-hrãneashti njitslji cu lapti, sh-cari sh-arumigã mãcarea; tserbu, tsirbonj, ndrel, plãtun
{ro: cerb, cerboaică}
{fr: cerf, biche}
{en: hart, stag, red deer, female hart}
ex: elenlu (tserbul) ari coarnili ca nã dãrmã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

ndrel

ndrel (ndrélŭ) sm ndrelj (ndréljĭ) – agru-pravdã dit pãduri, analtã shi zveltã, (tsi undzeashti ma easti multu ma amri di agru-capra), cu coarni mãri sh-mushati, tsi sh-hrãneashti njitslji cu lapti, sh-cari sh-arumigã mãcarea; tserbu, tsirbonj, plãtun, elen
{ro: cerb, cerboaică}
{fr: cerf, biche}
{en: hart, stag, red deer, female hart}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

ngljit1

ngljit1 (ngljítŭ) vb I ngljitai (nglji-táĭ), ngljitam (nglji-támŭ), ngljitatã (nglji-tá-tã), ngljitari/ngljitare (nglji-tá-ri) – fac biutura sh-mãcarea (ciumulitã i niciumulitã) s-treacã din gurã tu gãrgãlan sh-deapoea tu stumahi; arucutescu prit gãrgãlan mãcari i biuturã; angljit, ãngljit, ascapit, scapit, bucusescu, glãpuescu, glupuescu, hlãpuescu, hãpuescu, sorbu, etc.; (fig: ngljit = aravdu)
{ro: înghiţi}
{fr: ingurgiter, avaler}
{en: gulp down, swallow}
ex: ngljiti (ascapitã, aravdã) sh-tatsi; cãnili lu ngljitã (lu-ascãpitã); ficiorlu s-agiuca cu parãlu sh-lu ngljitã fãrã s-va; mizi putea sã ngljitã; ficiorlu aistu ari ngljitatã inima di pulj shi scuchi flurii; dishcljidea gura shi li ngljita (bucusea, ascãpita); voami dit pãnticã tsi ngljitash; ngljitai (fig: arãvdai) multi di omlu aestu; ngljitã (fig: arãvdã), mãrata, multi di la tuts din casã

§ ngljitat (nglji-tátŭ) adg ngljitatã (nglji-tá-tã), ngljitats (nglji-tátsĭ), ngljitati/ngljitate (nglji-tá-ti) – (mãcarea shi biutura) tsi ari tricutã din gurã tu gãrgãlan sh-deapoea tu stumahi; arucutit tu gãrgãlan; angljitat, ãngljitat, ngljitsãt, angljitsãt, ãngljitsãt, ascãpitat, scãpitat, bucusit, glãpuit, glupuit, hlãpuit, hãpuit, surghit, etc.
{ro: înghiţit}
{fr: ingurgité, avalé}
{en: gulped down, swallowed}

§ ngljitari/ngljitare (nglji-tá-ri) sf ngljitãri (nglji-tắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva ngljiti tsiva; arucutiri tu gãrgãlan; ascãpitari, scãpitari, ãngljitari, angljitari, angljitsãri, ãngljitsãri, ngljitsãri, bucusiri, glãpuiri, glupuiri, hlãpuiri, hãpuiri, surghiri, etc.
{ro: acţiunea de a înghiţi; înghiţire}
{fr: action d’ingurgiter, d’avaler; engloutissement}
{en: action of gulping down, of swallowing}
ex: tu ngljitari (tu-ascãpitari, cãndu ngljita tsiva) aduchea dor

§ angljit1 (an-gljítŭ) vb I angljitai (an-glji-táĭ), angljitam (an-glji-támŭ), angljitatã (an-glji-tá-tã), angljitari/angljitare (an-glji-tá-ri) – (unã cu ngljit1)
ex: vrea nyeadzã shi vrea lu-angljitã dinãoarã; nu pot s-angljit, mi doari gurmadzlu

§ angljitat (an-glji-tátŭ) adg angljitatã (an-glji-tá-tã), angljitats (an-glji-tátsĭ), angljitati/angljitate (an-glji-tá-ti) – (unã cu ngljitat)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

plãtun

plãtun (plã-túnŭ) sm plãtunj (plã-túnjĭ) – agru-pravdã dit pãduri, analtã shi zveltã, ma mari di-un agru-tsap (caprã), cu coarni mãri sh-mushati, tsi sh-arumigã mãcarea tu stumahi, sh-cari sh-hrãneashti njitslji cu lapti; tserbu, tsirbonj, elen, ndrel
{ro: cerb, cerboaică}
{fr: cerf, biche}
{en: hart, stag, red deer, female hart}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

shcljop1

shcljop1 (shcljĭópŭ) adg shcljoapã (shcljŭá-pã), shcljochi (shcljĭóchĭ), shcljoapi/shcljoape (shcljŭá-pi) – cari ari un cicior ma shcurtu di-alantu; cari nu-ari un cicior (i ari un cicior lãndzit) sh-imnã cu-unã pãtãritsã; cari easti lãndzit di-un cicior shi sh-lu tradzi cãndu imnã; sljop, tupal; (fig:
1: shcljop = tsi ari unã i ma multi cusuri; tsi nu easti farsi;
2: expr: shtiu ndauã oarbi shi shcljoapi = nu para shtiu multi, shtiu tsiva, nu multi lucri, putsãni sh-fãrã simasii)
{ro: şchiop}
{fr: boiteux, clopin}
{en: lame, limping}
ex: cumbara slabã, shcljoapã; armasi shcljop di la polim; tsi-l vrei, cã-i shcljop sh-cu-unã peanã, dzãsi un pulj; lj-deadirã sh-a lui nã mulã shcljoapã; u ncãrcã pri nã mulã shcljoapã; ficiorlu atsel shcljoplu, ãlj dzãsi a mã-sai; trapsi shcljoplu tsupã-ta, tsupã-ta! cãtrã la lamnjj; nãsã-lj dzãsi a shcljoplui, si suflã foclu, cã s-astimsi; nãoarã mi featsi mu-mea, dzãsi shcljoplu; nchisi sh-nãs cu mula-atsea shcljoapa pri dinãpoi; shi ncalicã mula shcljoapã, armasã aclo iu lu-alãsarã; shtii sh-nãs ndauã oarbi shi shcljoapi
(expr: nu para shtii multi)

§ sljop (sljĭópŭ) adg sljoapã (slĭŭá-pã), sljochi (sljĭóchĭ), sljoapi/sljoape (sljĭŭá-pi) – (unã cu shcljop1)

§ shcljoapic (shcljĭŭá-picŭ) vb I shcljupicai (shcljĭu-pi-cáĭ), shcljupicam (shcljĭu-pi-cámŭ), shcljupicatã (shcljĭu-pi-cá-tã), shcljupicari/shcljupicare (shcljĭu-pi-cá-ri) – imnu ndrupãt ma multu pi-un cicior shi-l trag niheamã alantu (cã alantu nj-easti ma shcurtu, mi doari, lu-am sãcat, etc.); imnu cu-un cicior mash, agiutat di-unã pãtãritsã (c-alantu-nj lipseashti); shcljoapit, shcljupitedz
{ro: şchiopăta}
{fr: boiter, clopiner}
{en: limp}
ex: shcljupicãnda, shcljupicãnda, agiumsi acasã; vidzãndalui cã feata-a aushlui ca shcljoapicã; mi vidzu mini, cã shcljoapic di cicior; shcljoapicã calu cã lj-ari cãdzutã nã petalã

§ shcljupicat (shcljĭu-pi-cátŭ) adg shcljupicatã (shcljĭu-pi-cá-tã), shcljupicats (shcljĭu-pi-cátsĭ), shcljupicati/shcljupicate (shcljĭu-pi-cá-ti) – tsi ari imnatã ca un om shcljop (andrupãt ma multu pi ciciorlu bun, cu-unã pãtãritsã, etc.); scljupitat
{ro: şchiopătat}
{fr: qui a boité}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

tserbu

tserbu (tsér-bu) sm, sf tsearbã (tseár-bã), tserghi (tsér-ghi), tsearbi/tsearbe (tseár-bi) – agru-pravdã dit pãduri, analtã shi zveltã, ma mari di-un agru-tsap (caprã), cu coarni mãri sh-mushati, tsi sh-hrãneashti njitslji cu lapti, sh-cari sh-arumigã mãcarea; tsirbonj, elen, plãtun, ndrel
{ro: cerb, cerboaică}
{fr: cerf, biche}
{en: hart, stag, red deer, female hart}
ex: pascu buluchi di tserghi; iu s-discurmã sh-tsearbili; agudii un tserbu; vãtãmarã doi tserghi; coarnili-a tserghilor suntu ca gãgili; s-tãljari coarnili a tserbului aishtui, itsi s-nji caftsã, si shtii cã-ts dau; li ciuli surdul tserbu urecljili shi gri; aclo iu avina, s-lo dupã dãra-a unui tserbu; deadi di un tserbu shi tserbul lu-adusi tru-unã pãduri ndisatã; pri-aoa, pri-aclo, aflã un tserbu vãtãmat; s-lu-aducã la pãlati, s-lu veadã, tsi tutiputã di tserbu (tsi soi di tserbu) easti?; dimãndã si-lj pitreacã mãcari cama multã, cã mãcã sh-tserbul; aflã un tserbu vãtãmat, ãl lo shi-l bãgã tu cãldari, tra s-lu hearbã

§ tsirbonj (tsir-bónjĭŭ) sm, sf tsirboanji/tsirboanje (tsir-bŭá-nji), tsirbonj (tsir-bónjĭ), tsirboanji/tsirboanje (tsir-bŭá-nji) – (unã cu tserbu)
ex: mi fac tsirboanji troarã

§ tsirboplu (tsir-bó-plu) sm tsirboplji (tsir-bó-plji) – tserbu njic, tinir
{ro: cerb mic, tânăr}
{fr: petit cerf}
{en: little, young red deer}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã