DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

arujescu

arujescu (a-ru-jĭés-cu) vb IV arujii (a-ru-jíĭ), arujam (a-ru-jĭámŭ), arujitã (a-ru-jí-tã), arujiri/arujire (a-ru-jí-ri) – (calu) scoati bots dit gurã cãndu aducheashti tsiva (va tsiva, etc.); (fig: arujescu = scot bots ca-atseali scoasi di calj); rujescu, azurescu
{ro: necheza}
{fr: hennir}
{en: neigh}
ex: caljlji arujescu, muntsãlj ãnchisescu, pupãza tut bati (angucitoari: moara); un mãndzu nu-arujashti; cãrvanea tutã aruji; calu arujashti tu pãhnii; suntu multi prici tsi arujescu

§ arujit (a-ru-jítŭ) adg arujitã (a-ru-jí-tã), arujits (a-ru-jítsĭ), arujiti/arujite (a-ru-jí-ti) – (calu) tsi ari scoasã bots dit gurã
{ro: care a nechezat}
{fr: qui a henni}
{en: who has neighed}

§ arujiri/arujire (a-ru-jí-ri) sf arujiri (a-ru-jírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu un cal arujashti; rujari, azuriri
{ro: acţiunea de a necheza; nechezare nechezat}
{fr: action d’hennir; hennissement}
{en: action of neighing; neighing}
ex: s-trunduescu muntsãlj di-arujirea-a caljlor; arujirea adutsi furtutirea; arujirea-a calui nu easti semnu bun cãndu sh-ari sotslji deadun; avdzãndalui arujirea di cal, agiumsi lamnja n tsilar

§ rujescu (ru-jĭés-cu) vb IV rujii (ru-jíĭ), rujam (ru-jĭámŭ), rujitã (ru-jí-tã), rujiri/rujire (ru-jí-ri) – (unã cu arujescu)
ex: rujashti nãirit calu; ca cal ma s-ts-arujascã, ruja-lj tini ca eapã

§ rujit (ru-jítŭ) adg rujitã (ru-jí-tã), rujits (ru-jítsĭ), rujiti/rujite (ru-jí-ti) – (unã cu arujit)
ex: s-avdza rujitlu-a caljlor

§ rujiri/rujire (ru-jí-ri) sf rujiri (ru-jírĭ) – (unã cu arujiri)

§ azurescu (a-zu-rés-cu) vb IV azurii (a-zu-ríĭ), azuream (a-zu-reámŭ), azuritã (a-zu-rí-tã), azuriri/azurire (a-zu-rí-ri) – (unã cu arujescu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

moarã

moarã (mŭá-rã) sf mori (mórĭ) – casa tu cari s-aflã unã hãlati mari cu cari s-matsinã yiptul (grãnlu, sicara, cãlãmbuchilu, etc.); hãlatea mari (minatã di apã i vimtu) cu cari s-matsinã yiptul; hãlati njicã cu cari s-matsinã (aoa sh-un chiro cu mãna) cafelu (piperlu, etc.);
(expr:
1: easti moarã aspartã; lj-si dutsi gura ca unã moarã-aspartã = om tsi-lj njadzi gura tut chirolu, cari nu-astãmãtseashti di zburãri, tsi zburashti multu, vruti sh-nivruti, zboarã fãrã simasii; lj-si dutsi gura ca limãdurã;
2: moarã cu doi oclji = moarã cu doauã chetri di mãtsinari;
3: s-fac lucrili ca la moarã = s-fac lucrili ashi cum yin, un dupã-alantu fãrã s-astãmãtseascã;
4: lj-yini apa la moarã = lj-si duc lucrili-ambar; tuti suntu cum lipseashti sh-lucrili s-fac ashi cum li va nãs;
5: u-aduc apa la moara-a mea = li ndreg lucrili tra s-hibã buni trã mini, trã ufelia-a mea;
6: lj-ljau (lj-talj, lj-curmu) apa di la moarã = u-alãxescu catastasea sh-li-aduc lucrili ashi ca s-nu-lj si ndreagã huzmetea-a unui;
7: bãgai apa la moarã = nj-asiguripsii bana, am cu tsi s-bãnedz;
8: tradzi moara di nu s-avdi = s-fatsi cã nu avdi;
9: roaficã ca unã moarã = mãcã multu;
10: ca gãljina la moarã = s-dzãtsi tr-atsel (i) tsi ari multã tihi; (ii) tsi alagã shi si-anvãrteashti fãrã-astãmãtsiri tu idyiul loc;
11: s-dutsi (yinj deavãrliga) ca gãljina la moarã = alagã deavãrliga dit un loc tu-alantu ca gãljina tsi ari multi gãrnutsã tra s-mãcã;
12: mash la moarã, la drãshtealã sh-la hoara tutã = s-dzãtsi trã zborlu tsi nu lipseashti si s-avdã tu lumi, ma s-dutsi di gurã-gurã di lu nveatsã tuts;
13: cari s-dutsi la moarã, di fãrinã s-adarã = atsel tsi s-minteashti iu nu lj-easti huzmetea, lipseashti s-mindueascã cã va poatã s-patã tsiva, i cã va s-alasã urmi;
14: cari ai cap trã discari, du-ti la moarã = ma s-vrei s-ts-acats bilelu, mintea-ti tu tadi lucru;
15: arsi moara s-ascapã di shoarits; sh-moara vai ardã, ma shi shoaritsli, draclu va-lj lja = tra s-ascachi di-un lucru njic, cheri unã aveari; va cheri unã aveari ma va s-ascachi di-un lucru tsi tsã mãcã inima)
{ro: moară, râşniţă}
{fr: moulin, moulin à bras, moulin à café}
{en: mill, hand mill, coffee mill}
ex: caljlji arujescu, muntsãlj ãnchisescu, pupãza tut bati (angucitoari: moara); unã lugurii, anda ari apã, domnul bea yin, anda nu-ari apã, domnul bea apã (angucitoari: moara); unã cãciubã yirminoasã, sum cãciubã nã livadi, sum livadi dauã-arveli, sum arveli doi purunghi, sum purunghi un shoput cu dauã shulinari, sum shoput unã moarã, sum moarã un cioc (angucitoari: caplu-a omlui); turta-a ta, cu turta-a mea, pi un fus unã s-shutsã (angucitoari: cheatra di moarã); turta-a mea stri turta-a ta, fuslu-a meu n buriclu-a tãu (angucitoari: cheatra di moarã); grailu imnã pri tu hoarã, la drãshtealã shi la moarã; dush yiptul la moarã tra s-lu matsin; s-astupã avlachilu shi moara lucreadzã diznou; arcã arina tu loclu tsi prindea shi moara shi nchisi ca di totna; moarã di vimtu; moarã di cafe; moarã di piper; cãnili cu ocljilj ca cheatra di moarã; adutsi apã la moarã xeanã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

pupãzã

pupãzã (pú-pã-zã) sf pupãzi/pupãze (pú-pã-zi) – agrupulj tsi fudzi earna tu locurli ma caldi, cu peanili pestri, cu dintana lungã shi nvãrligoasã, sh-cu-unã creastã di peani mãri pri cap; pupuzã;
(expr:
1: nj-ljau calea-ali pupãzã = nj-ljau lumea n cap; fug tu lumi di dipirari, di multi cripãri, etc.;
2: ca pupãza-nj si dutsi gura = gura-nj si dutsi ca moara tsi s-avdi tut chirolu, ca omlu tsi nu-astãmãtseashti dip cu zburãrea;
3: nj-bati (nj-cãntã pupãza (la cap) = lucrili nu-nj si duc ambar, caishti tsi va pat;
4: va s-mi-adunã pupãza = va mor)
{ro: pupăză}
{fr: huppe}
{en: hoopoe}
ex: caljlji arujescu, muntsãlj ãnchisescu, pupãza tut bati (angucitoari: moara); pupãza easti un pulj mushat, ari pi cap nã creastã peani; nu mi fã s-ljau calea-ali pupãzã
(expr: s-fug tu lumi, sã-nj ljau lumea n cap)

§ pupuzã (pú-pu-zã) sf pupuzi/pupuze (pú-pu-zi) – (unã cu pupãzã)
ex: cãntã pupuzi sh-turturi; pupuza s-tsã batã la cap
(expr: s-nu tsã si ducã lucrili ambar)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã