DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

ahãrzescu2

ahãrzescu2 (a-hãr-zés-cu) vb IV ahãrzii (a-hãr-zíĭ), ahãrzeam (a-hãr-zeámŭ), ahãrzitã (a-hãr-zí-tã), ahãrziri/ahãrzire (a-hãr-zí-ri) – fac doarã; hãrzescu, durusescu, dãruescu, dursescu, pischisescu
{ro: dărui, face un dar}
{fr: faire cadeau, accorder, gratifier}
{en: mahe a gift, present with}
ex: lj-ahãrzii (lj-feci doarã) multi lucri; Dumnidzã lã ahãrzi (lã deadi, lã durusi, ãlj ifhãristisi cu) un ficiuric; va s-lj-ahãrzeascã (facã doarã) unã ayinji; lj-ahãrzii (lj-ded) unã oarã

§ ahãrzit2 (a-hãr-zítŭ) adg ahãrzitã (a-hãr-zí-tã), ahãrzits (a-hãr-zítsĭ), ahãrziti/ahãrzite (a-hãr-zí-ti) – (lucru) tsi easti faptu doarã; (om) tsi-lj s-ari faptã unã doarã; hãrzit, durusit, dãruit, dursit, pischisit
{ro: dăruit}
{fr: qui est fait (ou a reçu) un cadeau, accordé, gratifié}
{en: that is made as a gift, that is being presented with}

§ ahãrziri2/ahãrzire (a-hãr-zí-ri) sf ahãrziri (a-hãr-zírĭ) – atsea tsi fatsi un cãndu-lj si fatsi unã doarã; hãrziri, durisiri, dãruiri, dursiri, pischisiri
{ro: acţiunea de a dărui; dăruire, facere dar}
{fr: action de faire un cadeau, d’accorder, de gratifier}
{en: action of making a gift or of being given a gift}

§ ahãrzitor (a-hãr-zí-tórŭ) adg ahãrzitoari/ahãrzitoare (a-hãr-zí-tŭá-ri), ahãrzitori (a-hãr-zí-tórĭ), ahãrzitoari/ahãrzitoare (a-hãr-zí-tŭá-ri) – tsi fatsi doari; tsi duruseashti; tsi dãrueashti; tsi dur-seashti; tsi pischiseashti
{ro: dăruitor}
{fr: qui donne des cadeaux, donnateur}
{en: who makes a gift}

§ hãrzescu2 (hãr-zés-cu) vb IV hãrzii (hãr-zíĭ), hãrzeam (hãr-zeámŭ), hãrzitã (hãr-zí-tã), hãrziri/hãrzire (hãr-zí-ri) – (unã cu ahãrzescu2)
ex: lj-hãrzii (feci doarã) unã ayinji; Doamne! hãrzea-lj (durusea-lj) bana!

§ hãrzit2 (hãr-zítŭ) adg hãrzitã (hãr-zí-tã), hãrzits (hãr-zítsĭ), hãrziti/hãrzite (hãr-zí-ti) – (unã cu ahãrzit2)
ex: s-nã bãnãm hãrzita (durusita) banã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

arãvulsescu

arãvulsescu (a-rã-vul-sés-cu) (mi) vb IV arãvulsii (a-rã-vul-síĭ), arãvulseam (a-rã-vul-seámŭ), arãvulsitã (a-rã-vul-sí-tã), arãvulsi-ri/arãvulsire (a-rã-vul-sí-ri) – fac tsiva s-cadã mpadi (surpu un lucru, casã, punti, etc.) cu puteari di nu-armãni tsiva mprostu; cad mpadi di-iuva di-analtu, pi dinapandiha sh-cu vrondu; mi nclin sh-mi-arãstornu (mi-arucutescu) mpadi; mi-aspargu sh-cad iuva ahãndusinda-mi; aruvulsescu, ruvulsescu, aruvursescu, aruvuescu, arãvuescu, arãvãescu, rãvãescu, arãzvuescu, survuljisescu, rãzuescu, surpu, dãrãm
{ro: nărui, (se) prăbuşi}
{fr: s’écrouler, s’effondrer, s’ébouler, s’abîmer}
{en: collapse, cave in, drop down}
ex: loclu s-arãvulsi (cãdzu, s-ahãndusi)

§ arãvulsit (a-rã-vul-sítŭ) adg arãvulsitã (a-rã-vul-sí-tã), arãvulsits (a-rã-vul-sítsĭ), arãvulsiti/arãvulsite (a-rã-vul-sí-ti) – tsi ari cãdzutã mpadi pi napandiha sh-cu vrondu; tsi s-ari aspartã sh-cãdzutã; aruvulsit, ruvulsit, aruvursit, aruvuit, arãvuit, arãvãit, rãvãit, arãzvuit, survuljisit, rãzuit, surpat, dãrãmat
{ro: năruit, prăbuşit}
{fr: écroulé, effondré, éboulé, abîmé}
{en: collapsed, caved in, dropped down}

§ arãvulsiri/arãvulsire (a-rã-vul-sí-ri) sf arãvulsiri (a-rã-vul-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu tsiva s-arãvulseashti; aruvulsiri, ruvulsiri, aruvursiri, aruvuiri, arãvuiri, arãvãiri, rãvãiri, arãzvuiri, survuljisiri, rãzuiri, surpari, dãrãmari; survolj
{ro: acţiunea de a se nărui, de a se prăbuşi; năruire, prăbuşire}
{fr: action de s’écrouler, de s’effondrer, de s’ébouler, de s’abîmer}
{en: action of collapsing, of caving in, of dropping down}

§ aruvulsescu (a-ru-vul-sés-cu) (mi) vb IV aruvulsii (a-ru-vul-síĭ), aruvulseam (a-ru-vul-seámŭ), aruvulsitã (a-ru-vul-sí-tã), aruvulsiri/aruvulsire (a-ru-vul-sí-ri) – (unã cu arãvulsescu)
ex: aruvulsi murlu (cãdzu mpadi, s-surpã)

§ aruvulsit (a-ru-vul-sítŭ) adg aruvulsitã (a-ru-vul-sí-tã), aruvulsits (a-ru-vul-sítsĭ), aruvulsiti/aruvulsite (a-ru-vul-sí-ti) – (unã cu arãvulsit)
ex: citii aruvulsitã (surpatã)

§ aruvulsiri/aruvulsire (a-ru-vul-sí-ri) sf aruvulsiri (a-ru-vul-sírĭ) – (unã cu arãvulsiri)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

aroi

aroi (a-róĭŭ) sn aroiuri (a-ró-ĭurĭ) – suro (multimi) di alghini (yeschi) inshiti dit stup deadun cu vãsiloanja-a lor cari alagã sã sh-aflã un altu loc tra sã-sh facã un stup nou; roi; (fig: multimi di oaminj (prici, etc.) tsi fug deadun sã sh-aflã un altu loc iu si sta)
{ro: roi}
{fr: essaim}
{en: swarm (bees, wasps)}
ex: dushmanjlji ca aroi di-alghini; casa a armãnlui easti mplinã ca aroilu

§ roi (róĭŭ) sn roiuri (ró-ĭurĭ) – (unã cu aroi)
ex: fumealja ca roilu vinji unã dupã-alantã; feati yin ca roi di-alghini; agalea, ca roiuri di albi lilici

§ aruescu (a-ru-ĭés-cu) (mi) vb IV aruii (a-ru-íĭ), arueam (a-ru-ĭámŭ), aruitã (a-ru-í-tã), aruiri/aruire (a-ru-í-ri) – (suro di alghini, yeschi, deadun cu vãsiloanja-a lor) es dit stup shi alagã sã sh-aflã un altu loc tra sã-sh facã un stup nou; n-adunãm sh-n-arãspãndim ca un aroi di-alghinj; arãescu, ruescu, rãescu; mi-arãspãndescu, mi versu, anãpãdescu, etc.
{ro: roi, răspândi, revărsa, emigra (în grup)}
{fr: essaimer; répandre, déborder}
{en: swarmed, emigrated}
ex: armãnjlji s-aruirã

§ aruit (a-ru-ítŭ) adg aruitã (a-ru-í-tã), aruits (a-ru-ítsĭ), aruiti/aruite (a-ru-í-ti) – (alghinj) tsi ishirã dit stup sh-fudzirã deadun sã-sh aflã un altu loc iu sã-sh facã un stup nou; (suro di oaminj, oi, etc.) tsi fudzirã deadun (s-virsarã, s-arãspãndirã) tu-un loc nou iu si sta; ruit, arãit, rãit
{ro: roit, răspândit, revărsat, emigrat (în grup)}
{fr: essaimé; répandu, débordé}
{en: swarm, emigrate}

§ aruiri/aruire (a-ru-í-ri) sf aruiri (a-ru-írĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu unã multimi di alghinj (oaminj, oi, etc.) aruescu; ruiri, arãiri, rãiri
{ro: acţiunea de a roi, de a răspândi, de a (se) revărsa, de a emigra (în grup); roire, răspândire, revărsare, emigrare (în grup)}
{fr: action d’essaimer; de (se) répandre, de déborder, d’émigrer}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

azvesti/azveste

azvesti/azveste (az-vés-ti) sf azvesturi (az-vés-turĭ) – unã soi di cheatrã albã (cãlcheri) tsi s-astindzi shi s-ameasticã cu apa tra s-da unã soi di muljiturã albã (laptili di-azvesti) cu cari s-buisea casili aoa sh-un chiro; zvesti, cãlcheri, cãrcheri, hãlcheri;
(expr: lapti di-azvesti = muljitura tsi s-fatsi cu cheatra albã (cãlcherea) di-azvesti amisticatã cu apã, sh-cu cari s-buisea casili aoa sh-un chiro)
{ro: var}
{fr: chaux}
{en: lime}
ex: azvesti asteasã shi neasteasã; acumpãrai azvesti; casa easti datã cu azvesti; s-avea hiptã tu guva di-azvesti

§ zvesti/zveste (zvés-ti) sf zvesturi (zvés-turĭ) – (unã cu azvesti)

§ azvistãreauã (az-vis-tã-reá-ŭã) sf azvistãrei (az-vis-tã-réĭ) – unã soi di sfinduchi largã, apusã, dishcljisã pisuprã sh-bãgatã tu loc iu s-astindzi shi s-fatsi azvestea cu cari s-buiseashti casa
{ro: varniţă}
{fr: chaufour}
{en: lime kiln}

§ azvistar (az-vis-tárŭ) sm azvistari (az-vis-tárĭ) – omlu tsi vindi azvesti; omlu tsi astindzi azvestea sh-u fatsi etimã trã buisirea-a casilor
{ro: vărar}
{fr: chaulier, chaufournier}
{en: lime burner, lime dealer}

§ azvistusescu (az-vis-tu-sés-cu) vb IV azvistusii (az-vis-tu-síĭ), azvistuseam (az-vis-tu-seámŭ), azvistusitã (az-vis-tu-sí-tã), azvistusiri/azvistusire (az-vis-tu-sí-ri) – dau cu-azvesti (casa, loclu, pomlu, etc.); cãlchirusescu
{ro: vărui}
{fr: enduire de chaux, badigeonner}
{en: lime, lime sprinkle (soil), lime wash (trees)}
ex: mãni azvistusescu (dau cu-azvesti) casa; udãlu-aestu nu s-avistuseashti

§ azvistusit (az-vis-tu-sítŭ) adg azvistusitã (az-vis-tu-sí-tã), azvistusits (az-vis-tu-sítsĭ), azvistusiti/azvistusite (az-vis-tu-sí-ti) – tsi easti dat cu-azvesti; cãlchirusit
{ro: văruit}
{fr: badigeonné}
{en: limed}

§ azvistusiri/azvistusire (az-vis-tu-sí-ri) sf azvistusiri (az-vis-tu-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-azvistuseashti; cãlchirusiri

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cad

cad (cádŭ) vb II cãdzui (cã-dzúĭ), cãdeam (cã-deámŭ), cãdzutã (cã-dzú-tã), cãdeari/cadeare (cã-deá-ri) – mi min di nsus cãtrã nghios (cu vreari i fãrã vreari) cã mi tradzi greatsa sh-nu mata am tsiva pi cari si stau; mi disfac di loclu iu hiu acãtsat sh-mi min (cãtrã nghios); mi-arucutescu (cãtrã nghios); arunic sh-dau di padi; (casã, punti, etc.) si surpã, si survuljiseashti, s-arãvulseashti, etc.; chic; arãvulsescu, surpu, survuljisescu, dãrãm, aruvuescu, aruvul-sescu, etc.;
(expr:
1: nj-cadi; nj-si cadi = nji si-undzeashti; easti ndreptul a meu; ahãrzescu s-am tsiva, sã-nj si da tsiva, s-hiu tinjisit, etc.;
2: zborlu-nj cadi mpadi = zborlu nu-nj easti ascultat; nu saidiseashti (sãldiseashti, ascultã) vãrnu zborlu tsi-l fac; nu nj-ancunji vãrnu zborlu, zborlui a meu nu-lj da vãrnu di mãnear;
3: cad niputut, lãndzit = lãndzidzãscu;
4: cad di... = escu azvimtu, nvinsu di...;
5: cad nafoarã = (i) lãndzidzãscu di-unã lãngoari greauã (ca, bunãoarã, ipilipsii i tifus) tsi s-aspuni cu cãdearea mpadi, nishtearea di-atseali tsi s-fac deavãrliga di mini, cu heavrã mari, cu trimburãri di trup, etc.; (ii) nj-cher tutã avearea, fac falimentu, mufluzlãchi;
6: nu cad ma nghios di altsã = nu mi-alas s-mi-astreacã altsã;
7: cad pri dzinuclji (n fata-a unui) = ndzinucljedz tra s-caftu ljirtari, s-lu pãlãcãrsescu pri cariva, s-mi prudau, etc.;
8: cad pri minduiri = stau, mi minduescu cum s-fac, tsi apofasi s-ljau, etc.;
9: cad pri measã = yin tamam cãndu s-mãcã la measã;
10: (mãcarea) nj-cadi greu tu stumahi = (macarea) nu s-hunipseashti lishor sh-mi aduchescu cu stumahea umflatã;
11: nj-cadi greu (milii) = (i) (un zbor) mi cãrteashti, nu mi-arãseashti, mi mvirineadzã; (ii) nj-yini arãu shi mi-aduchescu multu slab di lãn-goari (nimãcari, seati, multã avursiri, copuslu faptu, etc.); nj-yini lishin;
12: cad tufechi = s-avdu aminãri, plãscãnituri di tufechi;
13: cad pristi cariva = (i) tihiseashti s-mi-adun cu cariva, s-dau di cariva; (ii) mi-aruc, mi hiumusescu pristi cariva;
14: lj-cad (rigeai, cu pãlãcãrii) = lj-pricad, mi-angrec multu tra sã-nj facã un bun;
15: iu cadi tsiva i cariva = iu s-aflã tsiva i cariva;
16: nu-nj cadi tu pãzari = nu-nj si ndreadzi huzmetea tu pãzari, u-aflu scumpu trã mini);
17: nj-cadi s-lu-adar mini lucrul = lipseashti, prindi mini s-lu-adar lucrul, easti arada-a mea;
18: (feata) nj-cãdzu tu vreari, tu mirachi, tu sivdai = (feata) mi-arãseashti, u voi;
19: cad pri tufechi = agiungu tu-un loc piricljos iu s-aminã cu tufechea;
20: cãdzu (mortu) = muri, l-vãtãmarã;
21: cãdzu pri mintsã = sh-vinji tu aeari (di-aclo iu nu shtia tsi s-fatsi deavãrliga di el);
22: s-lu sufli, cadi = easti multu slab; etc., etc., etc.)
{ro: cădea; (se) prăbuşi}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cãlcheri/cãlchere

cãlcheri/cãlchere (cãl-chĭé-ri) sf cãlcheri (cãl-chĭérĭ) shi cãlche-ruri (cãl-chĭé-rurĭ) – unã soi di cheatrã albã (azvesti) tsi s-astindzi shi s-ameasticã cu apa tra s-da unã soi di muljiturã albã cu cari s-buisea casili aoa sh-un chiro; cãrcheri, hãlcheri, azvesti, zvesti
{ro: var}
{fr: chaux}
{en: lime}
ex: ded casa cu cãlcheri (azvesti); apa di cãlcheri easti bunã la arsuri

§ cãrcheri/cãrchere (cãr-chĭé-ri) sf cãrcheri (cãr-chĭérĭ) shi cãrcheruri (cãr-chĭé-rurĭ) – (unã cu cãlcheri)

§ hãlcheri/hãlchere (hãl-chĭé-ri) sf hãlcheri (hãl-chĭérĭ) – (unã cu cãlcheri)

§ cãlchirusescu (cãl-chi-ru-sés-cu) vb IV cãlchirusii (cãl-chi-ru-síĭ), cãlchiruseam (cãl-chi-ru-seámŭ), cãlchirusitã (cãl-chi-ru-sí-tã), cãlchirusiri/cãlchirusire (cãl-chi-ru-sí-ri) – dau cu cãlcheri (casa, loclu, pomlu, etc.); azvistusescu
{ro: vărui}
{fr: enduire de chaux, badigeonner}
{en: lime, lime sprinkle (soil), lime wash (trees)}

§ cãlchirusit (cãl-chi-ru-sítŭ) adg cãlchirusitã (cãl-chi-ru-sí-tã), cãlchirusits (cãl-chi-ru-sítsĭ), cãl-chirusiti/cãlchirusite (cãl-chi-ru-sí-ti) – tsi easti dat cu cãlcheri; azvistusit
{ro: văruit}
{fr: badigeonné}
{en: limed}

§ cãlchirusi-ri/cãlchirusire (cãl-chi-ru-sí-ri) sf cãlchirusiri (cãl-chi-ru-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-azvistuseashti; azvistusiri
{ro: acţiunea de a vărui; văruire}
{fr: action d’enduire de chaux, de badigeonner}
{en: action of liming}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cilistisescu

cilistisescu (ci-lis-ti-sés-cu) vb IV cilistisii (ci-lis-ti-síĭ), cilisti-seam (ci-lis-ti-seámŭ), cilistisitã (ci-lis-ti-sí-tã), cilistisiri/cilistisire (ci-lis-ti-sí-ri) – lucredz multu greu (agunsescu, mi ngrec, inda mi duc, cad furtii) tra s-amintu i s-fac tsiva; lj-trag cãshtiga a unui; lj-portu frundida a unui; nj-bag zori tra s-lu fac un lucru; cilãstisescu, cilihtisescu, cealãhtisescu, cealtisescu, ciltisescu
{ro: avea grije ca, stărui, se trudi}
{fr: soigner, persévérer, travailler péniblement}
{en: persevere, carry on, work hard}
ex: cilistisea (lucra greu, agunsea) dzuã sh-noapti

§ cilistisit (ci-lis-ti-sítŭ) adg cilistisitã (ci-lis-ti-sí-tã), cilistisits (ci-lis-ti-sítsĭ), cilistisiti/ci-listisite (ci-lis-ti-sí-ti) – tsi lj-ari traptã cãshtiga; tsi-ari lucratã greu tra s-amintã i s-facã tsiva; cilãstisit, cilihtisit, cealãhtisit, cealtisit, ciltisit
{ro: trudit, stăruit}
{fr: persévéré, soigné, travaillé ou gagné péniblement}
{en: persevered, worked hard}

§ cilistisiri/cilisti-sire (ci-lis-ti-sí-ri) sf cilistisiri (ci-lis-ti-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva cilistiseashti; cilãstisiri, cilihtisiri, cealãhtisiri, cealti-siri, ciltisiri
{ro: acţiunea de a avea grije ca, de a stărui, de a se trudi; stăruire, trudire}
{fr: action de soigner, de persévérer, de travailler péniblement}
{en: action of persevering, of carrying on, of working hard}
ex: tuti aesti s-tsãn cu lucurlu sh-cu cilistisirea cã shidearea nu da pãni

§ cilãstisescu (ci-lãs-ti-sés-cu) vb IV cilãstisii (ci-lãs-ti-síĭ), cilãstiseam (ci-lãs-ti-seámŭ), cilãstisitã (ci-lãs-ti-sí-tã), cilãstisiri/cilãstisire (ci-lãs-ti-sí-ri) – (unã cu cilisti-sescu)

§ cilãstisit (ci-lãs-ti-sítŭ) adg cilãstisitã (ci-lãs-ti-sí-tã), cilãstisits (ci-lãs-ti-sítsĭ), cilãstisiti/cilãstisite (ci-lãs-ti-sí-ti) – (unã cu cilistisit)

§ cilãstisiri/cilãstisire (ci-lãs-ti-sí-ri) sf cilãstisiri (ci-lãs-ti-sírĭ) – (unã cu cilistisiri)

§ cilihtisescu (ci-lih-ti-sés-cu) vb IV cilihtisii (ci-lih-ti-síĭ), cilihtiseam (ci-lih-ti-seámŭ), cilihtisitã (ci-lih-ti-sí-tã), cilihtisiri/cilihtisire (ci-lih-ti-sí-ri) – nj-bag zori (nj-am cãshtiga, caftu) s-lu fac un lucru; cealãhtisescu, cealtisescu, cilistisescu, frundixescu, frundisescu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

doarã1

doarã1 (dŭá-rã) sf doari/doare (dŭá-ri) shi dori (dórĭ) –
1: lucru dat di (icã loat di la) cariva, cu vreari shi fãrã platã, ca agiutor, ca semnu di uspitsãlji, etc.; dar, pischesi;
2: hari (di la Dumnidzã); (fig:
1: doarã = doarã tsi s-da cãndu s-isusescu doi tiniri; expr:
2: trec cu dorli = trec di la isusit la isusitã cu doarili di isozmatã)
{ro: dar, cadou, har}
{fr: cadeau, don}
{en: gift, bestowal}
ex: amirãlu mpãrtsã doari (pischesi); va-lj da doarã mari; mushuteatsã, doarã (hari, pischesi) sh-ghini, Mai durut, n-adusesh tini; fugã-lj doara (harea) a Domnului; sh-draclu-adutsi-a avutlui doari (daruri); acumpãrai sh-niscãnti dhori (pischesi) ti voi; calu di doarã (dar) nu s-caftã la dintsã; doara casã nu-aspardzi; doara (pischesea) ti leagã; aseara tricurã cu doarili
(expr: tricurã la isusitã cu doarili); scumpi doari
(expr: doari di isozmatã) lj-adusi gionili; pusca di doarã-i ma dultsi sh-di njari

§ dar (dárŭ) sn daruri (dá-rurĭ) – (unã cu doarã1)
ex: ahtari dar (doarã)

§ durusescu (du-ru-sés-cu) vb IV durusii (du-ru-síĭ), duruseam (du-ru-seámŭ), durusitã (du-ru-sí-tã), durusiri/durusire (du-ru-sí-ri) – fac doarã; ahãrzescu, hãrzescu, dãruescu, dursescu, pischisescu
{ro: dărui, face un dar}
{fr: faire cadeau, accorder, gratifier; douer, dédier}
{en: make a gift; dedicate, endow}
ex: ea shi Nanciul cu arcul a lui, ãl duruseashti cu (ãlj fatsi doarã, lj-aminã) unã suzeatã shi-lj spitrumsi gãrgãlanlu

§ durusit (du-ru-sítŭ) adg durusitã (du-ru-sí-tã), durusits (du-ru-sítsĭ), durusiti/durusite (du-ru-sí-ti) – tsi easti faptu doarã; tsi-lj s-ari faptã unã doarã; ahãrzit, hãrzit, dãruit, dursit, pischisit
{ro: dăruit}
{fr: qui est fait (ou a reçu) un cadeau, accordé, gratifié, dédié, doué}
{en: given a gift, being presented with a gift, endowed, dedicated}
ex: eara ghini durusit sh-di partea a mintiljei

§ durusiri/durusire (du-ru-sí-ri) sf durusiri (du-ru-sírĭ) – atsea tsi s-adarã cãndu un fatsi unã doarã; ahãrziri, hãrziri, dãruiri, dursiri, pischisiri

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn