DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

cicrichi/cicriche

cicrichi/cicriche (ci-crí-chi) sf cicrichi (ci-críchĭ) – hãlati cu arocut trã dipinarea-a hirilor di lãnã; cicricã, cicãricã, rudani, aruideauã, anemi, dipinãtor, vãrteanitsã, vãrteantsã, vãrtenitsã;
(expr: easti cicrichi = easti un tsi lu-ariseashti lucrul, lucrãtor, cilistisitor, irbapi)
{ro: cicric, rodan}
{fr: tourniquet; rouet}
{en: roller (thread), reeling machine}
ex: unã cicrichi tsi turtsea di singurã; cicrichili nu shuirã; cã lipseashti s-adrãm sazmi la calj, intrã tu cicrichi shi dã-lã, dã-lã a palilor aishtor, toartsi-li tuti; ai sã s-acatsã di scamnu, di cicrichi

§ cicãricã (ci-cã-rí-cã) sf cicãritsi/cicãritse (ci-cã-rí-tsi) – (unã cu cicrichi)
ex: arãzboilu sh-cicãrica; nji s-asparsi cicãrica; easti cicãricã (fig: irbapi, cilãstisitor)

§ cicricã (ci-crí-cã) sf cicritsi/cicritse (ci-crí-tsi) – (unã cu cicrichi)

§ cicricci (ci-cric-cí) sm cicricceadz (ci-cric-cĭádzĭ) – masturlu tsi-adarã cicrichi
{ro: cel care face rodane}
{fr: homme qui construit le dévidoir}
{en: man who makes the roller}

§ cicricãrii (ci-cri-cã-rí-i) sf cicricãrii (ci-cri-cã-ríĭ) – ducheanea iu s-vindu shi s-mirimitisescu cicrichili
{ro: magazinul unde se vând rodane}
{fr: magasin où on vend des dévidoirs}
{en: roller store}

§ cicrichenji/cicrichenje (ci-cri-chĭé-nji) adg cicrichenj (ci-cri-chĭénjĭ) – tsi s-anvãrteashti ca unã cicrichi
{ro: ca un rodan}
{fr: qui tourne comme un tourniquet}
{en: that turns like a roller}
ex: unã sfurlã cicrichenji

§ cicricoanji/cicricoanje (ci-cri-cŭá-nji) sf cicriconj (ci-cri-cónjĭ) – giucãreauã di lemnu trã njits (largã sh-arucutoasã tu-un capit sh-cu-unã mithcã tu-alantu) cari si anvãrteashti multu-agonja pri loc (di nu s-veadi cãt agonja si-anvãrteashti) cãndu easti arcatã tra s-cadã pri mithcã, cu-unã cioarã (anvãrtitã deavãrliga-a giucãreauãljei); sfurlã, furlã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

deapin

deapin (deá-pinŭ) (mi) vb I dipinai (di-pi-náĭ), dipinam (di-pi-námŭ), dipinatã (di-pi-ná-tã), dipinari/dipinare (di-pi-ná-ri) – scot hiri (ciori, etc.) di lãnã (bumbac, etc.) di pi-un fus sh-li-anvãrtescu pi-unã camatã, di pi-unã camatã tu-un cãrulj, etc.; (fig:
1: deapin = (i) nj-aduc aminti shi zburãscu di lucri tricuti; mbair adutseri aminti, pãrãvulsescu unã aradã di isturii; (ii) (cripãri, dzãli, etc.) si mbairã (trec) unã dupã-alantã; expr:
2: u (li) deapin = u (li) mãc cu limãryii, u (li) ngljit, li-ascapit, etc.;
3: li deapin = fug di-aoa, u-angan cãtsaua, li ciulescu, li cãpsãlsescu, li scarmin, lj-u cãrtsãnescu, etc.)
{ro: depăna}
{fr: dévider}
{en: reel off (thread)}
ex: deapinã hirlu; ma dipina ustura; tra s-deapinã fusili tuti; cripãrli multi s-dipina (fig: tritsea, si mbãira unã dupã-alantã), ca niorlji, tu inima-a ljei; dzãlili s-dipinarã (fig: tricurã, curarã, si mbãirarã); deapinã multã pãni
(expr: mãcã multu di multu); va s-u deapinj
(expr: va s-u mãts) pita ntreagã?; u dipinã
(expr: u ngljitã) sh-pãnea, sh-carnea sh-apa; li dipinã di-aoa
(expr: fudzi, s-furã, li cãrtsãni)

§ dipinat (di-pi-nátŭ) adg dipinatã (di-pi-ná-tã), dipinats (di-pi-nátsĭ), dipinati/dipinate (di-pi-ná-ti) – (hirlu) tsi easti tricut dit un fus tu camata (cãrulj, etc.)
{ro: depănat}
{fr: dévidé}
{en: reeled off (thread)}

§ dipinari/dipinare (di-pi-ná-ri) sf dipinãri (di-pi-nắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-deapinã un hir, dipinãturã
{ro: acţiunea de a depăna; depănare}
{fr: action de dévider; dévidage}
{en: action of reeling off (thread)}
ex: fusili vor dipinari; ahtari dipinari
(expr: mãcari) lj-au faptã a friptaljlui!

§ dipinãturã (di-pi-nã-tú-rã) sf dipinãturi (di-pi-nã-túrĭ) – atsea tsi easi dupã unã dipinari; dipinari; crunã, jireaglji, jurebi, gãrchinã
{ro: depănătură}
{fr: dévidage, écheveau}
{en: reeling off, skein (yarn)}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

rudani/rudane

rudani/rudane (ru-dá-ni) sf rudãnj (ru-dắnjĭ) – hãlati cu cari s-deapinã hirili; aruideauã, cicrichi, cicricã, cicãricã, anemi, dipinã-tor, vãrteanitsã, vãrteantsã, vãrtenitsã
{ro: rodan}
{fr: rouet a dévider; dévidoir a deux roux}
{en: reeling machine}

§ arui-deauã (a-ruĭ-deá-ŭã) sf aruideali/aruideale (a-ruĭ-deá-li) – (unã cu rudani)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

vãrteanitsã

vãrteanitsã (vãr-teá-ni-tsã) sf vãrteanitsã (vãr-teá-ni-tsã) – hãlati cu cari s-deapinã hirili di lãnã; vãrteantsã, vãrtenitsã, vãrtentsã, ameni, dipinãtor, rudani, aruideauã
{ro: vârtelniţă}
{fr: dévidoir}
{en: reeling machine}
ex: cu vãrteanitsa adrãm gljami

§ vãrteantsã (vãr-teán-tsã) sf vãrteantsã (vãr-teán-tsã) – (unã cu vãrteanitsã)

§ vãrtenitsã (vãr-té-ni-tsã) sf vãrtenitsã (vãr-té-ni-tsã) – (unã cu vãrteanitsã)

§ vãrtentsã (vãr-tén-tsã) sf vãrtentsã (vãr-tén-tsã) – (unã cu vãrteanitsã)
ex: shidzu tu vãrtentsã pãnã tora

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã