DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

arugã2

arugã2 (a-rú-gã) sf arudz (a-rúdzĭ) – atsea (paradzlji, mistolu) tsi-lj si da a omlui cati stãmãnã (mes) trã lucrul tsi-lj lu fatsi a domnu-sui tsi lu-apuitui; atsea tsi-lj si plãteashti trã lucrul tsi-lj fatsi unãoarã un lucrãtor (paradzlji, plata), di la-atsel tsi-l puiteashti; rugã, lufe, misto, pagã, platã;
(expr:
1: lj-talj unã arugã = dzãc (astãsescu) tsi arugã va-lj dau trã lucrul tsi va-nj facã;
2: lj-artisescu aruga = lj-mãrescu plata, mistolu)
{ro: leafă, salariu, plată}
{fr: salaire; appointement fixe; paie, gages}
{en: salary; payment}
ex: lja bunã arugã aclo iu lucreadzã; aruga-a mea easti njicã; s-ligã domnu-nj s-nj-artiseascã aruga
(expr: sã-nj mãreascã plata); va sã-lj si talji
(expr: sã-lj si astãseascã, ndreagã) unã arugã

§ rugã2 (rú-gã) sf rudz (rúdzĭ) – (unã cu arugã2)
ex: huzmichear cu rugã (misto, lufe); sã-nj dai ruga (plata, paga)

§ arughedz (a-ru-ghĭédzŭ) (mi) vb I arugai (a-ru-gáĭ), arugam (a-ru-gámŭ), arugatã (a-ru-gá-tã), arugari/arugare (a-ru-gá-ri) – lj-tãxescu paradz (unã arugã) a unui ma s-lucreadzã trã mini; lj-dau lucru (ca huzmichear, picurar, etc.); intru huzmichear (ma multu picurar) cu arugã la un domnu; l-puitescu pri cariva sã-nj facã un lucru; arog, nrug, ãnrug, pãitescu, puitescu
{ro: angaja, tocmi}
{fr: engager (un travailleur); entrer en service; se placer comme domestique}
{en: hire (a servant); be hired for work}
ex: mi arugai (intrai cu-arugã) la un celnic sh-mi feci picurar; lu-arugã s-pascã caljlji; tatã-su lu-avea arugatã picurar; aclo s-arugã tinirlu Cota cu 300 di grosh tu mes; dusi di s-arugã aljurea; mutri s-lu-arugheadzã iuva

§ arog (a-rógŭ) (mi) vb I arugai (a-ru-gáĭ), arugam (a-ru-gámŭ), arugatã (a-ru-gá-tã), arugari/arugare (a-ru-gá-ri) – (unã cu arughedz)

§ arugat (a-ru-gátŭ) adg arugatã (a-ru-gá-tã), arugats (a-ru-gátsĭ), arugati/arugate (a-ru-gá-ti) – tsi-lj s-ari tãxitã paradz tra s-lucreadzã trã cariva; tsi easti pãitit tra s-facã un lucru; tsi ari intratã huzmichear (picurar) cu-arugã; nrugat, ãnrugat, pãitit, puitit

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

avucat

avucat (a-vu-cátŭ) sm avucats (a-vu-cátsĭ) – omlu nvitsat (cu sculii faptã maxus tr-aestu lucru) tsi easti arugat tra s-lja apãrarea-a omlui tsi easti adus la giudicatã cã ari faptã un stepsu, cã ari cãlcatã leadzea, etc.; dichigor
{ro: avocat}
{fr: avocat}
{en: lawyer}

§ avucãtlichi/avucãtliche (a-vu-cãt-lí-chi) sf avucãtlichi (a-vu-cãt-líchĭ) – tehnea shi mãsturilja di avucat
{ro: avocatură}
{fr: profession d’avocat; finauderie}
{en: lawyer’s profession}
ex: aspuni mari avucãtlichi (mãsturilji di avucat)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

bag

bag (bágŭ) (mi) vb I bãgai (bã-gáĭ), bãgam (bã-gámŭ), bãgatã (bã-gá-tã), bãgari/bãgare (bã-gá-ri) – fac un lucru tra s-intrã iuva nuntru; fac un lucru (mãcarea) si sta pi tsiva (measã); mi-ashternu tu-un loc (la measã, pi-unã crivati, etc.); apun, pun, culcu, curdisescu, ashternu;
(expr:
1: mi bag (s-fac un lucru) = nchisescu (mi-acats s-fac un lucru);
2: mi bag (sã-nj si facã un lucru) = mi-angrec (tra si s-facã un lucru);
3: bãgai minti = nvitsai, nu va mata fac ahtari lucru;
4: bag ghini tu minti (tu cornu, tru cap, tu carafetã, tu ureclji, etc.) = ascultu ghini tsi si zburashti, aduchescu ghini shi va nj-u-aduc aminti ma nãpoi, nu va s-u-agãrshescu;
5: nj-u bag tu (pri) minti, nj-bag cu mintea, mi bag = am nietea, ljau apofasea;
6: nj-u (ãnj) bag mintea = nj-am cãshtiga, mutrescu ghini s-nu pat tsiva;
7: nu-nj bag mintea cu… = nu dau simasii la-atseali tsi dzãtsi i fatsi cariva, cã easti glar, ageamit, etc.;
8: lj-bag oarã; lj-bag semnu = mutrescu ghini tra s-li ved tuti cum lipseashti;
9: mi bag (s-dormu) = mi culcu s-dormu, intru tu-ashtirnut tra s-dormu;
10: mi bag cu cariva = mi bag tu-ashtirnut cu-unã muljari (bãrbat) s-u (s-lu) ambair; ampihiur, ciumulescu, ncalic, fut;
11: ãl bag di cali = ãl cãndãrsescu, lu-anduplic, lu-apuaduc;
12: bag boatsea = (nchisescu di) aurlu;
13: bag tsiva n gurã = mãc tsiva;
14: nu-nj si bagã tsiva n gurã = (di cripãrli tsi li am) escu mãrãnat (shi nu-am orixi ta s-mãc);
15: nu bag ghini n gurã cã… = unãshunã, cãt u bãgai macãrea n gurã;
16: nu bag somnu ntr-oclji = nu dormu dip, nu ncljid ocljilj;
17: nj-bag lãili = intru tu jali (cã-nj muri cariva di soi);
18: l-bag yiu tu groapã = lj-fac mãri cripãri, lj-aduc mãri taxirãts;
19: bag angrãnj namisa di… = ãlj fac si s-cãrteascã, si sã ncaci;
20: ti bag tu mãnã = ti-acats, va pot s-ti fac s-adari tsi voi mini;
21: bag cariva tu pãni; bag pri pãni, bag huzmichear = ãl ljau cu-arugã, lu-arughedz;
22: bag carni tu ureclji; bag zvercã = mi ngrash;
23: li bag mpadi (armili) = mi prudau;
24: bag (zaire) = acumpãr lucri tra s-li am (s-li lucredz, s-li crescu, ti arniu, etc.);
25: nu-lj si bagã mãnã = nu pots s-lu tsãnj, nu poati s-hibã astãmãtsit, nu poati s-hibã azvimtu;
26: easti tri bãgari pri-aranã = easti multu bun;
27: lj-bag frica tu oasi = lu-aspar, lu lãhtãrsescu multu);
28: u bag nãinti = trag ninti, mi ljau dupã cariva;
29: l-bag nãinti = lu-aurlu; lu-avin, lu-agunescu, lu mpingu;
30: l-bag dinãpoi = lu ncaci, lu-aurlu, lu cãtigursescu, lu-avin;
31: multu mi bag = cilihtisescu;
32: lj-bag cutsutlu la gushi = l-furtsedz s-facã un lucru tsi nu lu-ariseashti;
33: l-bag tu-ahapsi = lu ncljid tu-ahapsi;
34: nj-bag stranjili = mi nvescu;
35: bag ciciorlu = calcu, urdin, bag zori si s-facã cum voi mini;

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

dichi/diche

dichi/diche (dhí-chi) sf dichi (dhíchĭ) – atsea tsi fatsi omlu cari pricunoashti ndrepturli a unui; atsea tsi-aducheashti omlu cã fatsi cãndu-lj da a unui tsi-lj si cadi; atsea tsi fatsi cariva cãndu nu fatsi unã strãmbãtati; driptati, ndriptati, hachi; (fig: dichi = atsea (paradzlji) tsi-lj si da a omlui cati stãmãnã (mes) trã lucrul tsi-lj lu fatsi; lufe, arugã, rugã, misto, pagã, platã; expr:
2: lj-dau dichi a unui = dzãc cã-atseali tsi fatsi i dzãtsi suntu buni, dealihea;
3: am dichi = am ndriptati; atseali tsi dzãc i tsi fac suntu dealihea, ndreapti, nu suntu strãmbi;
4: lj-fac dichi a unui = lj-pricunoscu ndrepturli tsi li ari; lj-mirimitisescu nindriptatea tsi lj-u-am faptã altãoarã; lj-fac driptati;
5: lj-vinji di dichi = lj-u poati, shtii cum s-lu-azvingã, etc.
6: lj-vinji tu dichi = lji si ndreadzi huzmetea)
{ro: dreptate, justiţie}
{fr: raison, justice}
{en: right, justice}
ex: amintã la giudicatã cã el avea dichea; adzã sh-lo dichea (fig: aruga, mistolu) ma nu-sh pãlti borgea

§ dichigor (dhi-chi-ghórŭ) sm dichigori (dhi-chi-ghórĭ) – omlu nvitsat (cu sculii faptã maxus tr-aestu lucru) tsi easti arugat tra s-lja apãrarea-a omlui tsi easti adus la giudicatã cã ari faptã un stepsu, cã ari cãlcatã leadzea; avucat
{ro: avocat}
{fr: avocat}
{en: lawyer}

§ adichii/adichie (a-dhi-chí-i) sf adichii (a-dhi-chíĭ) – nidriptati, nindriptati, apadichii, hilieti, strãmbãtati
{ro: nedreptate}
{fr: injustice}
{en: injustice}

§ apadichii/apadichie (a-pa-dhi-chí-i) sf apadichii (a-pa-dhi-chíĭ) – (unã cu adichii)
ex: apadichia (nidriptatea) s-chearã

§ adic (á-dhicŭ) adg adicã (á-dhi-cã), adits (á-dhitsĭ), aditsi/aditse (á-dhi-tsi) – nidreptu, nindreptu, strãmbu
{ro: nedrept}
{fr: injuste}
{en: injust}

§ adica (á-dhi-ca) adv – nidreptu, nindreptu, strãmbu
{ro: pe nedrept}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

dul

dul (dhúlŭ) sm, sf dulã (dhú-lã), dulj (dhúlj), duli/dule (dhú-li) – bãrbat (muljari) tsi fatsi (easti arugat s-facã) unã huzmeti trã altu (acasã, deavãrliga di casã i tu-altã parti); omlu tsi easti arugat la hani s-nãschirseascã prit casã i s-chirniseascã oaspitslji la measã; huzmichear, uzmichear, iuzmichear, izmichear
{ro: servitor}
{fr: serviteur, domestique}
{en: servant}
ex: lj-deadirã sh-unã dulã (huzmichearã) dinãpoi; yini nã dulã s-umplã bucljitsa; dula eara a atsiljei sorã ma mari; li bãgã ghini cu-unã dulã a lui shi u-alãsã greauã; aguni muljarea di la pãlati shi-sh tsãnu dula

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

huzmeti/huzmete

huzmeti/huzmete (huz-mé-ti) sf huzmets (huz-métsĭ) – lucrul tsi easti tri fãtseari (n casã sh-deavãrliga di casã, tu-avlii, etc.); lucru faptu trã altu (geaba i trã pãradz); uzmeti, lucru;
(expr:
1: u-aspar huzmetea = u pat, nj-u fricã, mi-aspar multu;
2: nj-mutrescu huzmetea = ãnj mutrescu lucrul a meu; nu mi-ameastic tu lucrili-a alãntui; nu mi mealã atseali tsi s-fac)
{ro: serviciu}
{fr: service, affaire}
{en: service, affair}
ex: fã-nj unã huzmeti (lucru); totna-lj fac huzmeti; u-avea aspãreatã huzmetea
(expr: u-avea pãtsãtã, s-avea aspãreatã multu)

§ uzmeti/uzmete (uz-mé-ti) sf uzmets (uz-métsĭ) – (unã cu huzmeti)
ex: fatsi uzmeti n casã trã unã cumatã di pãni; uzmetea-a lui nu u au multsã; easti pi uzmeti mari (lucru bun)

§ iuzmeti/iuzmete (ĭuz-mé-ti) sf iuzmets (iuz-métsĭ) – (unã cu huzmeti)
ex: easti tu iuzmeti bunã, amintã multsã paradz; muljarea-nj fatsi iuzmeti n casã

§ huzmichear (huz-mi-chĭárŭ) sm, sf, adg huzmichearã (huz-mi-chĭá-rã), huzmicheari (huz-mi-chĭárĭ), huzmicheari/huzmicheare (huz-mi-chĭá-ri) – bãrbat (muljari) tsi fatsi icã easti arugat s-facã unã huzmeti trã altu (acasã, deavãrliga di casã i tu-altã parti); omlu tsi easti arugat la hani s-nãschirseascã prit casã i s-chirniseascã oaspitslji la measã; uzmichear, iuzmichear, izmichear, dul, shcljau, argat
{ro: servitor}
{fr: serviteur, domestique}
{en: servant}
ex: apoea-l lo la pãlatea-a lui shi-l featsi huzmichear; intrã ca huzmichear, s-pascã patili; arsãrirã huzmichearlji cu shcoapili shi dã-lj ãn cap; domnu easti greu s-agiundzi, huzmichear pots dzua tutã; cari alãxeashti multsã domnji, huzmichear aushashti; ninvitsatlu, cãt avut s-hibã, easti huzmichear a nvitsatlui

§ uzmichear (uz-mi-chĭárŭ) sm, sf, adg uzmichearã (uz-mi-chĭá-rã), uzmicheari (uz-mi-chĭárĭ), uzmichea-ri/uzmicheare (uz-mi-chĭá-ri) – (unã cu huzmichear)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

ndreg1

ndreg1 (ndrégŭ) (mi) vb III shi II ndrepshu (ndrép-shĭu), ndridzeam (ndri-dzeámŭ), ndreaptã (ndreáp-tã) shi ndreapsã (ndreáp-sã), ndreadziri/ndreadzire (ndreá-dzi-ri) shi ndridzea-ri/ndridzeare (ndri-dzeá-ri) –
1: bag lucri tu-aradã; bag cati lucru tu loclu a lui, aclo iu lipseashti; bag di cali; nãscãrsescu sh-bag lucrili tu-aradã n casã (tu-unã dulapi, tu ubor, etc.); anãschirsescu, spãstrescu, cãtãrãsescu, arãdãpsescu;
2: adar gheli sh-mãcãruri; bag mãcari (pri measã); bag measa;
3: mirimitisescu lucri tsi s-au aspartã; fac mirimeti;
4: mi fac etim s-mi duc iuva (mi nvescu, mi cheaptin, mi sursescu, nj-ljau tsi-nj lipseashti tra s-nji fac lucrul aclo iu mi duc, etc.);
5: mi-aduchescu cu cariva trã fãtsearea-a unui lucru; mi fac sinfuni cu cariva; mi-achicãsescu, etc.;
6: bag (ljau) cu-arugã pri cariva tra s-nji facã un lucru; arog, arughedz, puitescu, puituescu;
(expr:
1: va lu (lj-u) ndreg mini! = va-lj fac mini tsiva tsi nu va lu-ariseascã, tsiva tra s-nji scot ahtea tsi lj-am;
2: nji ndreg chealea = mi fac etim trã shcoplu tsi va-l mãc)
{ro: drege, aranja, prepara, repara, echipa, (se) înţelege, angaja}
{fr: arranger; préparer; raccomoder; équiper; tomber d’accord; engager}
{en: arrange, prepare, repair, get ready, agree, hire}
ex: ndridzets-vã (fãtsets) cum shtits; lu ndreapsish yinlu? cã avea ahiurhitã si s-facã puscã; li ndrepshu (li bãgai di cali) tuti lucrili; s-lji ndreagã measa (s-lji facã mãcãri, s-lji bagã s-mãcã) sum dafnu; gura ndreadzi, gura-aspardzi; nji ndrepshu (nãscãrsii) casa cã va nã yinea el ãn vizitã; ndridzem (mirimitisim) moara; ndreapsi pãrpodzli (mirimitisi guvili di pãrpodz); lemnul atsel strãmbul, tãporlu lu ndreadzi; ndreadzi-ti (fã-ti etim) s-fudzim astarã; nã ndridzem (nã fãtsem etinj) trã numtã; ndreadzi-ti (hii etim, fã-ti etim) ti moarti; bagã di ndreadzi (bagã-ti s-fats lucrili tsi lipsescu) trã numtã; mi ndrepshu (mi-aduchii) cu nãs; ma nu ndreapsim (ma nu n-aduchim), ved, cu ayilji; ts-aflash ficior cu cari s-ti ndredz (cu cari s-ti-aducheshti); si ndreapsirã (intrarã cu-arugã) picurari la un celnic; mi ndrepshu (nj-aflai lucru) la un domnu; si shi ndreagã shi ea cheala
(expr: si s-facã etimã ti shcoplu tsi va-l mãcã); frica ndreadzi, frica-aspardzi

§ ndreptu5 (ndrép-tu) adg ndreaptã (ndreáp-tã), ndreptsã (ndrép-tsã), ndreapti/ndreapte (ndreáp-ti) –
1: tsi li-ari lucrili bãgati tu-aradã; (uborlu, dulapea, casa, etc.) tsi easti nãscãrsit; anãschirsit, spãstrit, cãtãrãsit, arãdãpsit;
2: (gheli sh-mãcãruri) tsi suntu-adrati; (mãcari) tsi easti bãgatã pri measã;

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

pãitescu

pãitescu (pãĭ-tés-cu) (mi) vb IV pãitii (pãĭ-tíĭ), pãiteam (pãĭ-teámŭ), pãititã (pãĭ-tí-tã), pãitiri/pãitire (pãĭ-tí-ri) – lj-tãxescu paradz (unã arugã) a unui ma s-lucreadzã trã mini; intru huzmichear (picurar) trã arugã la un domnu; lu-arughedz pri cariva sã-nj facã un lucru; lj-dau lucru (ca huzmichear, picurar, etc.); fac pãzari cu cariva (tri cãtã arugã, misto s-lji dau) trã lucrul tsi va-l facã trã mini; intru cu-arugã; puitescu, puituescu, arughedz, arog
{ro: angaja, tocmi}
{fr: engager (un travailleur); entrer en service; se placer comme domestique}
{en: hire (a servant); be hired for work}
ex: mi pãitii (mi arugai) la domnu; nu mi pãiti ghini; dusirã s-pãiteascã (sã-sh aflã lucru, si s-arugheadzã); un lucrãtor s-pãiti (intrã cu-arugã) la un domnu cu ciflichi

§ pãitit (pãĭ-títŭ) adg pãititã (pãĭ-tí-tã), pãitits (pãĭ-títsĭ), pãititi/pãitite (pãĭ-tí-ti) – tsi-lj s-ari tãxitã paradz tra s-lucreadzã trã cariva; tsi easti arugat tra s-facã un lucru; tsi ari faptã pãzari (tri cãt s-hibã plãtit) tra s-intrã huzmichear la cariva; tsi ari intratã huzmichear (picurar) cu-arugã; puitit, puituit, arugat
{ro: angajat, tocmit}
{fr: engagé (un travailleur); entré en service; placé comme domestique}
{en: hired (a worker); been hired for work}

§ pãiti-ri/pãitire (pãĭ-tí-ri) sf pãitiri (pãĭ-tírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva pãiteashti un (easti pãitit ca) huzmichear; puitiri, puituiri, arugari
{ro: acţiunea de a angaja, de a tocmi; angajare, tocmire}
{fr: action d’engager (un domestique); d’entrer en service; de se placer comme domestique}
{en: action of hiring (a worker); of being hired for work}

§ nipãitit (ni-pãĭ-títŭ) adg nipãititã (ni-pãĭ-tí-tã), nipãitits (ni-pãĭ-títsĭ), nipãititi/nipãitite (ni-pãĭ-tí-ti) – tsi nu easti pãitit; tsi nu easti arugat tra s-facã un lucru; tsi nu-ari intratã huzmichear (picurar) cu-arugã; tsi nu-ari faptã pãzari (tri cãt s-hibã plãtit) tra s-intrã huzmichear iuva; nipuitit, nearugat
{ro: neangajat, netocmit}
{fr: qui n’est pas engagé; qui n’a pas tomber d’accord}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

prichinde

prichinde (pri-chin-dé) sm, adg (mash masculin) prichindadz (pri-chin-dádzĭ) – picurar tsi easti arugat, lucreadzã sh-easti pãltit cu dzua; pirchinde
{ro: diurnist}
{fr: diurniste}
{en: daily worker}
ex: hiu picurar prichinde (lucredz cu dzua), cãndu la stearpi, cãn-du la mãtritsi, cãndu la leamni

§ pirchinde (pir-chin-dé) sm, adg (mash masculin) pirchindadz (pir-chin-dádzĭ) – (unã cu prichinde)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã