DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

afoarã1

afoarã1 (a-fŭá-rã) adv – naparti di mardzinea-a unui loc ãncljis; nafoarã, dinafoarã; tsi nu s-aflã nuntru, tu-un loc ãncljis (casã, filichii, sfinduchi, gepi, etc.); shtiut mash dit minti (fãrã s-aibã ananghi tra s-li aibã dininti scriati zboarãli tu-unã carti); nafoarã, dinafoarã, ahoryea;
(expr:
1: altu afoarã di nãs (di-un lucru, idei, etc.) = tsi easti altu di nãs; tsi nu easti deadun (tu-un loc) cu altu; mash el singur;
2: om di-afoarã = om di la munti, picurar, fur, etc.;
3: es afoarã = mi cac;
4: mi scoati afoarã = mi fatsi s-mi cac;
5: cu cheptul afoarã = cu cheptul discupirit, gulishan)
{ro: afară; separat}
{fr: dehors, dans les montagnes, etc.; séparement}
{en: outside, in the mountains, etc.; separately}
ex: altsã cuscri shed afoarã; om criscut tu bumbacuri nu poati s-facã afoarã (tu muntsã); nu avea altu afoarã di nãs
(expr: eara mash el singur); afoarã di tini (ahoryea di tini tsi nu vinjish), tuts vinjirã

§ nafoarã1 (na-fŭá-rã) adv – (unã cu afoarã1)
ex: am doi ficiori, cãndu lj-aduc acasã, nãsh mutrescu nafoarã, sh-cãndu es nafoarã, nãsh mutrescu-acasã (angucitoari: cãlcãnjili); cãndu ts-ishai nafoarã; oaminj di nafoarã
(expr: di la munti, tsi nu bãneadzã n casã); dzãnili cu chepturli nafoarã
(expr: goali, discupiriti); ari multã ishiri nafoarã
(expr: ari cufoari, tartacutã, diarii); acãtsat di nafoarã (drats, dhemunj)

§ dinafoarã (di-na-fŭá-rã) adv – (unã cu afoarã1)
(expr: ti cunoscu dinãuntru shi dinafoarã = ti cunoscu ghini)
ex: li shtii dinafoarã
(expr: mash dit minti); dinafoarã (nafoarã) di casã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

angeac

angeac (an-gĭác) adv
1: aproapi, ca;
2: tu oara dit soni, tu bitisitã, tu mardzini, acabeti, artãc, neisi, vechi
{ro: aproapea, cam; în fine}
{fr: presque; en fin, à la fin}
{en: about; finally, at the end}
ex: suntu angeac (aproapea, ca) shapti urghii

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

carcandzal

carcandzal (car-cán-dzalŭ) sm carcandzalj (car-cán-dzaljĭ) –
1: un drac cari, dupã pistipsirli-a laolui, s-aspuni noptsãli di dupã Crãciun pãnã tu dzua di Buboati (Bubuteadzã, Pãtigiuni); car-calandzu, caracandzu, calacandzu, drac, darac, demun, dyeavul, sãtãnã, shaitan, tartacuti, triscatarat, zarzavuli, shut, curnut, atsel cu-un cicior, aclo si-lj hibã, atsel din vali, shutlu din vali, si-lj creapã numa, s-lu ncljidã loclu, atsel cu coadã, atsel cu un cornu, atsel di sum punti, etc.;
2: unã soi di vombir dit pãrmitili dit lao, cari nu-ari moarti (sh-easi tu lumi mash noaptea dit murmintsã) sh-bãneadzã mash cu sãndzili tsi-l sudzi di la oaminj;
(expr: ca carcandzal (draclu) si nhidzi = s-dutsi prit tuti locurli, s-ameasticã tu tuti lucrili)
{ro: diavol care, după credinţa populară coboară pe pământ nopţile dintre Crăciun şi Bobotează; vampir}
{fr: diable qui, d’après la croyance populaire, séjourne sur la terre à partir de Noël jusqu’á l’Epiphanie; sorte de vampir ou de loup-garou}
{en: devil who spends on earth the nights between Christmas and Epiphany; vampire}
ex: daratslji di carcandzalj!; lj-talji calea un carcandzal (vombir) di darac; eara patrudzãtsiun di carcandzalj, di furi; tuts dratslji sh-carcandzaljlji ca-arina shi ca spruna agiumsirã aclo

§ carcalandzu (car-cá-lan-dzu) sm carcalandzã (car-cá-lan-dzã) – (unã cu carcandzal)

§ caracandzu (ca-ra-cán-dzu) sm caracandzã (ca-ra-cán-dzã) – (unã cu carcandzal)

§ calacandzu (ca-la-cán-dzu) sm calacandzã (ca-la-cán-dzã) – (unã cu carcandzal)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

carti/carte

carti/carte (cár-ti) sf cãrtsã (cắr-tsã) –
1: luguria (acoala) faptã dit mãtsinarea-a leamnilor sh-alichirea cumãtslor tsi es dit aestã mãtsinari, ufilisitã la scriari; acoalã, coalã, hãrtii, frãndzã;
2: zboarã scriati pi-unã acoalã pitricutã cu om (cu poshta) la cariva tra sã-lj si da hãbãri; acoala pri cari suntu scriati aesti zboarã; pistulii, scriitoari, scriturã;
3: acoali ligati deadun tu cari s-au scriatã puizii, spuneri, nvitsãturi, etc.; vivlii, chitachi;
4: acoali ligati deadun tu cari s-au scriatã arãdz di numi, di isãchi, etc.; tifteri, catastih, catalog, condicã, aradã, chitapi;
5: acoalã datã di chivernisi ca mãrtirilji cã un lucru easti dealihea ashi cum easti scriat tu-acoalã (tu cari s-aspuni, bunãoarã, iu shi cãndu s-ari amintatã, nsuratã i moartã omlu, etc.);
6: carti dit gioclu di cãrtsã; hãrtachi;
7: parã adrat dit unã acoalã di carti (tu loc tra s-hibã adrat dit un metal ca bãcãri, asimi i malãmã); (fig:
1: carti = nvitsãturã, culturã, sculii; expr:
2: om cu carti; om tsi nvitsã carti = om ãnvitsat, tsi ari faptã sculii multã;
3: l-tricui tu cartea-a mortsãlor = pistipsescu cã muri, cã ari moartã; l-tricui tu psihuharti;
4: u leg cartea di cãrnicocilu di par = mi-alas di carti, di nvitsãturã)
{ro: hârtie; scrisoare; carte, registru, act, carte de joc, monedă de hârtie}
{fr: papier; lettre; livre, régistre, acte (d’état civile), carte de jeu, monnaie}
{en: paper; letter; book, register, legal document, playing card, paper money}
ex: boatsi nu-ari sh-multi greashti (angucitoari: cartea); gãljina-i albã sh-oauãli lãi (angucitoari: cartea); carti (acoalã) trã scriari; caftã carti (acoalã) sh-cundilj; slãghi feata ca cartea (acoala, hãrtia); firidzli alãchiti cu cãrtsã (acoali); loai doauã coali di carti (hãrtii) albã, di carti vinitã; cãmeasha easti albã ca cartea (ca unã acoalã); di tr-atsea vã scrisim carti (pistulii); pitricui carti (pistulii) tu xeani; lo Budash nã carti (scriitoari) lai; adar nã carti (scriu nã pistulii, scriturã) tra s-lj-u pitrec; cãti frãndzã ari cartea (vivlia) aestã?; mi dush n pãzari di-acumpãrai nã carti (vivlii); cãftarã cãrtsã (vivlii) armãneshti di bisearicã cari s-hibã scriati cu gramati latinicheshti; pri tuts nã tricurã tu carti (tifteri); lu-avea tricutã tu cartea
(expr: arada, psihuhartea) a mortsãlor; cãrtsãli trã America li scosh; dusi sã nveatsã carti; easti om cu carti
(expr: tsi s-ari dusã la sculii, tsi easti nvitsat); ari carti (fig: nvitsãturã) dunjaea; mash di carti (fig: di sculii, di nvitsãturã) s-nu-armãnã orbu; nãoarã s-nu-am sh-eu nã carti (di gioc, hãrtachi)!; nu s-alasã di cãrtsã (agiucarea cu cãrtsãli di gioc) agiucãtorlu; trapshu unã carti (hãrtachi, carti di-agioc) shi-nj ishi un as

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

chibar

chibar (chi-bárŭ) sm, sf, adg chibarã (chi-bá-rã), chibari (chi-bárĭ), chibari/chibare (chi-bá-ri) – (un om) tsi s-veadi dit purtarea-a lui cã easti multu aleptu (tinjisit, tighiusit, cu ihtibari, di mari vereauã, nãmuzi, etc.); chibarcu, cilibi
{ro: distins, nobil}
{fr: noble, personne distinguée}
{en: noble, distinguished person}
ex: armãnjlji suntu chibari (multu-aleptsã, tinjisits)

§ chibarcu (chi-bár-cu) adg chibarcã (chi-bár-cã), chibartsi (chi-bár-tsi), chibartsi/chibartse (chi-bár-tsi) – (unã cu chibar)

§ chibã-reatsã (chi-bã-reá-tsã) sf chibãrets (chi-bã-rétsĭ) – atsea tsi-l fatsi pri om si s-aspunã cã easti chibar; tuti-atseali lucri scumpi tsi lu-aspun omlu cã easti avut; luxu
{ro: lux}
{fr: luxe}
{en: luxury}
ex: chibãreatsa (luxul) nu easti cu cãdeari la tuts

§ chibãreshti/chibãreshte (chi-bã-résh-ti) adv – multu aleptu (tinjisit, tighiusit, cu ihtibari, di mari vereauã, nãmuzi, etc.); cu videarea sh-purtarea di om chibar; ca di chibar
{ro: cu ţinută distinsă, nobilă, luxoasă}
{fr: d’une manière distinguée, luxueusement}
{en: with distinguished or luxurious manners}
ex: sucãi chibãreshti (ca di chibari) mult ligati, di cadãnili-a lor lucrati

§ chibari/chibare (chi-bá-ri) adv – (unã cu chibãreshti)
ex: armãnjlji suntu chibari (multu-aleptsã, tinjisits); s-tsãni chibari (s-poartãca om chibarcu); imnã chibari

§ chibur (chi-búrŭ) sm, sf, adg chiburã (chi-bú-rã), chiburi (chi-búrĭ), chiburi/chibure (chi-bú-ri) – om multu avut; avut, mbugat, arhundu
{ro: cheabur, om foarte bogat}
{fr: richard, une très riche personne}
{en: very wealthy man}
ex: bãneadzã chibur (ca omlu avut) tu casa-a lui; casã chiburã (di om multu avut)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

chinisi/chinise

chinisi/chinise (chí-ni-si) sf fãrã pl – lãngoari tsi-l fatsi omlu si s-ducã shi s-easã nafoarã (si s-cacã) multu moali (ca apa) sh-tut chirolu; lucrul (mãcarea, yitria) tsi guleashti tuti matsãli di murdãrilja tsi easti nuntru; yitria tsi u lja omlu tra s-easã nafoarã cãndu easti astupat, cãndu easti cu capsi; catartic, chinitco; diarii, cufoari, surdisiri, tartacutã, spriimnari, ishiri, urdinari, urdinat, strãbatiri, strãbãteari, stribatiri, stribãteari
{ro: diaree; pugativ}
{fr: diarrhée; purgatif}
{en: diarrhea; purgative}
ex: bunã-i atumtsea shi unã chinisi (un chinitco)

§ chinitco (chi-nit-có) sm chinitcadz (chi-nit-cádzĭ) – lucrul (mãcarea, yitria) tsi, cu ishirea nafoarã, l-fatsi omlu si-sh guleascã pãntica (matsãli) di tuti tsi s-aflã nuntru; yitria tsi u lja tra s-easã nafoarã atsel tsi easti astupat, tsi easti cu capsi; catartic, chinisi
{ro: pugativ}
{fr: purgatif}
{en: purgative}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã