|
|
arsiz
arsiz (ar-sízŭ) adg arsizã (ar-sí-zã), arsiji (ar-síjĭ), arsizi/arsize (ar-sí-zi) – tsi nu-ari arshini; tsi nu tinjiseashti ma mãrlji; nearushinat, abrashcu, abrash
{ro: obraznic}
{fr: impertinent}
{en: impertinent}
abrashcu
abrashcu (a-brásh-cu) adg abrashcã (a-brásh-cã), abrashtsi (a-brásh-tsi), abrashti/abrashte (a-brásh-ti) – tsi nu-ari arshini; tsi nu tinjiseashti ma mãrlji; tsi-aspuni nadanlãchi tu purtari; abrash, nearushinat, arsiz, fitsã
{ro: obraznic, neruşinat}
{fr: effronté, impertinent}
{en: impertinent}
ex: s-nu-nj ti veadã ocljilj, abrashcã (nearushinatã, murdarã) tsi eshti!
§ abrash1 (a-bráshĭŭ) adg abrashi/abrashe (a-brá-shi), abrash (a-bráshĭ), abrashi/abrashe (a-brá-shi) – (unã cu abrashcu)
arushini/arushine
arushini/arushine (a-ru-shí-ni) sf arushinj (a-ru-shínjĭ) – andi-risea tsi u-aducheashti tu sinea-a lui atsel cari ari faptã unã alatusi; atsea tsi u-aducheashti omlu fatsã di-atsel a curi lj-ari faptã un lucru nibun; rushini, arshini, aipi, eazãchi;
(expr: mi ngroapã loclu (di-arushini) = nj-easti multã arushini di nu shtiu iu s-mi-ascundu; nu pot s-es tu lumi di-arushini)
{ro: ruşine, pudoare}
{fr: honte, pudeur}
{en: shame, sense of decency}
ex: arushini nj-easti, mae; nu s-alãsa s-u mãcã arushinea (si s-arushineadzã); nu-ari arushini, s-dizligã fari; cari avdzã tsi-arushini pãtsãrã tu vãsilia-a lui; amirãlu lu ngrupã loclu di-arushini
(expr: lj-fu multã arshini)
§ rushini/rushine (ru-shí-ni) sf rushinj (ru-shínjĭ) – (unã cu arushini)
ex: nj-fu rushini s-lji dau bunã dzua
§ arshi-ni/arshine (ar-shí-ni) sf arshinj (ar-shínjĭ) – (unã cu arushini)
ex: arshinea tri oaminj easti; cari u chiru arshinea s-u aflji tini?; cari nu-ari arshini di oaminj, nu-ari shi di Dumnidzã di-arshini bãrbatlu nu-avea tsi s-dzãcã; si nveatsã dispuljat shi lj-easti-arshini nviscut; lu ngroapã loclu di arshini
(expr: lj-easti ahãtã arshini, cã nu shtii iu si s-ducã si s-ascundã tra s-nu-l veadã lumea); ashi mindui muljarea, ca ngrupatã tu loc di-arshini; ti-arshini mi fãtsesh; nj-easti arshini di lumi
§ arushinedz (a-ru-shi-nédzŭ) (mi) vb I arushinai (a-ru-shi-náĭ), arushinam (a-ru-shi-námŭ), arushinatã (a-ru-shi-ná-tã), arushinari/arushinare (a-ru-shi-ná-ri) – nj-easti arushini, l-fac di-arshini pri cariva; l-fac pri cariva s-aducheascã arushini; arushunedz, rushunedz, arushnedz, arshinedz;
(expr:
1: capra beasi shi oaea s-arushineadzã = cariva easti cãtigursit ti-un lucru tsi-l featsi altu);
2: u-arushinedz feata = u bag tu-ashtirnut, u-ambairu, u ncalic, u mpihiur, etc.)
{ro: ruşina, dezonora}
{fr: avoir honte, rendre honteux, déshonorer}
{en: feel ashamed, make somebody to feel ashamed, dishonor, disgrace}
ex: ficiorlu s-arushinã, sh-ashtearsi ocljilj shi gri; asãndzã nitsi featili nu s-arushineadzã (nu-au arushini); arushineadzã-l (fã-l di-arshini); intrã tu udãlu a featãljei shi ndreptu s-u-arushineadzã
cheali1/cheale
cheali1/cheale (chĭá-li) sf chelj (chĭéljĭ) – luguria cu cari easti nvilit truplu-a omlui (a prãvdzãlor, etc.); luguria tsi-acoapirã truplu-a unei pravdã i agru-prici (cu lãnã, cu per i fãrã per) argãsitã sh-purtatã ca stranj (ghunã) icã arcatã mpadi n casã ca unã chilimi;
(expr:
1: hiu cheali sh-oasi = hiu ahãntu slab cã-nj si ved mash chealea sh-oasili;
2: shtiu cãt ãnj fatsi chealea, cãts paradz ãnj fatsi chealea; tsi-nj poati chealea = shtiu cãt ahãrzescu, tsi pot (tsi hiu acshu) s-fac; cãt fatsi a mea pustavi; cãti hiu acshu s-fac;
3: crep tu cheali = crep, mi fac foc di inati;
4: ãnj tradzi multi chealea = pat, mi pidipsescu, mi munduescu, trag vasani, vãsãnipsescu, etc.;
5: u-am chealea groasã; u-am chealea di gumar = hiu om niprãxit, abrashcu, arsiz, fãrã-arshini; pot s-aravdu multi shi nu chicusescu tri tuti atseali (nu mi mealã tuti) tsi-nj si dzãc i tsi-nj si fac;
6: lj-umflu (umplu) chealea = ãl bat multu, ãlj dau un shcop tra si sh-lu-aducã aminti tutã bana, lj-umflu sãmarlu, etc.;
7: ãlj bag truplu tu cheali = ahãntu greu fu bãtut cã-lj bag pristi arãnjli-a truplui unã cheali scoasã di la unã oai i njel proaspit tãljat (adeti di-aoa sh-un chiro tra s-agiutã la vindicarea-a arãnjlor);
8: va-nj dau chealea-a preftului; nj-alas chealea = va s-mor; va-nj dau arnjacolu;
9: lj-aduc chealea (a pravdãljei) = lj-aduc chealea ca semnu cã pravda ari moartã;
10: nu lu ncapi chealea = nu lu ncapi chealea di fudul tsi easti, s-cãmãruseashti multu;
11: nj-vindu sh-chealea di pri mini = fac tut tsi pot tra s-am tsiva, sã-nj plãtescu borgea; mi fac curbani trã cariva tra s-lu-agiut, cu tut tsi am sh-cu tut tsi pot;
12: lj-intru sum cheali = l-fac s-mi va multu, s-mi-ascultã, s-facã atseali tsi voi mini;
13: nj-vindu scumpu chealea = mi-alumtu greu shi-lj fac multã znjii a dushmanlui, cu tuti cã shtiu cã nu va s-pot s-amintu;
14: vai sh-amar di chealea-a lui; mash chealea-a lui shtii cãti va s-tragã = va mãcã multu shcop, va tragã multi, va tragã nitraptili;
15: tsãn la chealea-a mea = tsãn multu la bana-a mea;
16: ljau sh-chealea di pri el = ãlj ljau tut tsi ari, nu lj-alas tsiva)
{ro: piele}
{fr: peau}
{en: skin}
ex: clocea i di leamni sh-cheatrã, puljlji-lj sunt di cheali sh-carni (angucitoari: casa shi oaminjlji); chealea di vulpi da niheamã pi-arosh; nj-deadi unã cheali di oai; s-trapsi tu fearicã si-sh scoatã chealea; aprindi un per di cãprina di cheali; nu s-aspari luplu di chealea-a oailjei; lj-adrã truplu leshi, trã tu cheali
(expr: ahãt vinit eara di bãteari cã lipsea sã-lj si bagã pristi arãnj cheali bilitã atumtsea di la un njel i oai); l-adutsea cheljli vãlmãlu
dãngã1
dãngã1 (dãn-gắ) sm dãngadz (dãn-gádzĭ) – pravdã tsi sh-u-adutsi cu un cal ma njic sh-cu ureclji mãri; dãnglãrã, gumar, tar, cãci, shonj, uci, tãronj, uricljat;
(expr: easti un dãngã = easti un om niprãxit, abrashcu, arsiz, fãrã-arshini)
{ro: măgar}
{fr: âne}
{en: donkey}
ex: easti un dãngã (un gumar)
§ dãngã2 (dãn-gắ) adg dãngoanji/dãngoanje (dãn-gŭá-nji), dãngadz (dãn-gádzĭ), dãngoanji/dãngoanje (dãn-gŭá-nji) – tsi easti ca di-un gumar (tar, dãngã); di gumar; gumãrescu
{ro: măgăresc}
{fr: d’âne}
{en: like (of) a donkey}
§ dãnglãrã (dãn-glã-rắ) sm, sf, adg dãnglãroa-nji/dãnglãroanje (dãn-glã-rŭá-nji), dãnglãradz (dãn-glã-rádzĭ), dãnglãroanji/dãnglãroanje (dãn-glã-rŭá-nji) – (unã cu dãngã)
§ dãngljat (dãn-gljĭátŭ) adg dãngljatã (dãn-gljĭá-tã), dãngljats (dãn-gljĭátsĭ), dãngljati/dãngljate (dãn-gljĭá-ti) – cu urecljilj mãri ca di dãngã; dãngljinat, uricljat
{ro: urecheat}
{fr: qui a des longues oreilles}
{en: with long ears}
§ dãngljinat (dãn-glji-nátŭ) adg dãngljinatã (dãn-glji-ná-tã), dãngljinats (dãn-glji-nátsĭ), dãngljina-ti/dãngljinate (dãn-glji-ná-ti) – (unã cu dãngljat)
§ zãnglãrã (zãn-glã-rắ) sm, sf, adg zãnglãroanji/zãnglãroanje (zãn-glã-rŭá-nji), zãnglãradz (zãn-glã-rádzĭ), zãnglãroanji/zãnglãroanje (zãn-glã-rŭá-nji) – (unã cu dãnglãrã)
fitsã
fitsã (fí-tsã) adg (mash fiminin) fitsã (fí-tsã) – (feaminã) tsi nu-ari arshini; (feaminã) tsi nu tinjiseashti ma mãrlji; (feaminã) tsi-aspuni nadanlãchi tu purtari; abrashcã, abrashã, nearushinatã, arsizã
{ro: obraznică}
{fr: effrontée, impertinente}
{en: impertinent}
ex: sh-nãsã fitsa (nearushinata) s-nji scoatã ahtãri zboarã; nãsã, tsi fitsã nj-easti!
gardu
gardu (gár-du) sn garduri (gár-durĭ) – adãrãmintu (di scãnduri, di stizmã, di metal, etc.) sculat di-un nicuchir deavãrliga di-un loc (avlii, grãdinã, etc.) tra s-nu-alasã prãvdzãli i oaminjlji s-intrã i s-easã di-aclo fãrã izini; ngãrditurã, ploc, tãracã
(expr: am gardu s-ansar = am unã cheadicã, ambodyiu tra s-trec)
{ro: gard}
{fr: clôture. haie}
{en: fence}
ex: feci la-ayinji un gardu di schinj, acasã di tãrãts; aflãm mãrata-nã featã tu culupani aspindzuratã di gardu; u lo di un cicior s-u-arucã pristi gardu, n vali; cara s-tritsea di gardu eara ascãpatã; gardul ari oclji, murlu ari ureclji; s-trapsi pãnã ningã gardu; di unã njilji pulj pri gardu, cama ghini un tru mãnã; lu-arsãri gardul (tricu pristi gardu; icã expr: tricu pristi cheadicã, ambodyiu); nica un gardu avea s-antrisarã;
(expr: avea ninga unã cheadicã s-treacã)
§ ngãrdescu (ngãr-dés-cu) vb IV ngãrdii (ngãr-díĭ), ngãrdeam (ngãr-deámŭ), ngãrditã (ngãr-dí-tã), ngãrdiri/ngãrdire (ngãr-dí-ri) – analtsu un gardu (di scãnduri, di stizmã, di metal, etc.) deavãrliga di-un loc (avlii, grãdinã, etc.) tra s-nu-alas prãvdzã i oaminj s-intrã i s-easã fãrã izini; ncljid cu-un gardu un loc; ntãrac
{ro: îngrădi}
{fr: clôturer, enclore}
{en: fence in; enclose}
ex: ngãrdeam grãdina; ngãrdii un loc trã grãdinã
§ ngãrdit (ngãr-dítŭ) adg ngãrditã (ngãr-dí-tã), ngãrdits (ngãr-dítsĭ), ngãrditi/ngãrdite (ngãr-dí-ti) – (loc, gãrdinã, ubor, etc.) tsi easti ncljis cu-un gardu; ntãrãcat
{ro: îngrădit}
{fr: clôturé, enclos}
{en: fenced in; enclosed}
§ ngãrdiri/ngãrdire (ngãr-dí-ri) sf ngãrdiri (ngãr-dírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu si ngãrdeashti un loc; ntãrãcari
{ro: acţiunea de a îngrădi; îngrădire}
{fr: action de clôturer, d’enclore; enclos}
{en: action of fencing in; of enclosing; enclosure}
§ ngãrditurã (ngãr-di-tú-rã) sf ngãrdituri (ngãr-di-túrĭ) – gardul cu cari si ncljidi un loc (ubor, gãrdinã, etc.); ngãrdiri; gardu, tãracã
gumar
gumar (ghu-márŭ) sm, sf gumarã (ghu-má-rã), gumari (ghu-márĭ), gumari/gumare (ghu-má-ri) – pravdã tsi sh-u-adutsi cu un cal ma njic sh-cari easti sh-cu ureclji mãri; tar, cãci, shonj, uci, tãronj, uricljat, dãngã, dãnglãrã;
(expr:
1: ca gumarlu tu oi = nu hiu ca-alantsã, mi-aleg di alantsã di deavãrliga;
2: ca gumarlu pri punti; bag cur ca gumarlu pri punti = hiu anapud, u tsãn pi-a mea sh-nu-ascultu di vãrnu;
3: (easti) ca gumar zimnjusit = easti nvirinat, trã plãngu;
4: ca gumarlu la numtã = zbor tr-atsel tsi ari agiutatã, ma deapoea sta di-unã parti, nu glindiseashti, nu veadi nitsiunã hãiri cã vinji la numtã;
5: ca gumarlji s-tundi, primuveara = (om) tsi dipriunã amãnã s-facã tsiva; zborlu yini di-aclo cã gumarlji sh-alãxescu perlu primuveara;
6: ca zurlu-gumarlu al Nastradin Hogea = s-dzãtsi, trã pezã, tr-atsel tsi s-alavdã cã nu-ari vãrnã cusuri;
7: tsi nu shtii sã mpartã palji la doi gumari = om lishor la minti, tsi nu easti dishteptu, tsi nu-lj talji caplu dip;
8: gumar ãncãrcat cu hrisafi = (tsi easti) avut ma tivichel;
9: s-turnã gumarlu s-dzãcã a cucotlui: “cap gros!” = zbor tsi s-dzãtsi cãndu atsel tsi nu para easti dishteptu, lj-dzãtsi a unui cã nu-ari faptã ghini, cã ari faptã unã glãrimi;
10: shcljoapicã gumarlu di ureaclji! = zbor tsi s-dzãtsi cãndu cariva arucã furnjia pri un lucru shi s-veadi limpidi cã nu easti dealihea cã furnjia easti altã; zbor s-dzãtsi cãndu easti limpidi cã un lucru nu-ari tsiva s-facã cu-un altu lucru; tsi-ari s-facã unã cu altã!;
11: nu hiu gumar s-mi ncalits pri ureclji = nu hiu om sh-ahãt aplo tra s-mi-alas arãs di caritsido;
12: s-dusi pi cal, vinji pi gumar; di pri cal, pri gumar = di-aclo iu eara ghini, avut, featsi tsi featsi shi s-aflã ma-arãu, ma oarfãn;
13: shi ti gumar ordzu nu lipseashti; shtii gumarlu s-mãcã machi-dunish? = nu lipseashti s-nã purtãm cu tutã dunjaea unã soi; lipseashti s-dãm un lucru mash la-atselj tsi-ahãrzeashti;
14: gumar aspelj, sãpunea-ts cheri = zbor tsi s-dzãtsi tr-atsel cari agiutã ncot pri cariva (cari nu va s-veadã hãiri di agiutorlu tsi-lj si da), tr-atsel cari fatsi lucri ncot, di cari nu-ari-ananghi, cari sh-aspardzi paradzlji pri lucri tsi nu-ahãrzescu tsiva;
15: gumarlu la gumar tradzi = omlu s-adunã totna cu oaminj ca el, di-unã soi;
16: shi dispoti s-lu-adari, gumarlu tut gumar armãni = haractirlu-a omlui nu s-alãxeashti cã va-l tinjiseshti ma multu, cã va s-facã ma avut, cã va s-agiungã tu-unã tesi ma analtã, etc.;
17: mash un gumar i mpãzari? = tra s-tsã fats un lucru, nu-ai ananghi mash di cariva maxus, pots s-ts-ul fats sh-cu cariva altu;
18: easti gumar, u-ari chealea di gumar = easti un om niprãxit, abrashcu, arsiz, fãrã-arshini;
nadanlãchi/nadanlãche
nadanlãchi/nadanlãche (na-dan-lắ-chi) sf nadanlãchi (na-dan-lắchĭ) – harea tsi u-ari atsel tsi easti abrashcu (nearushinat, arsiz, dizgrãdit) sh-nu tinjiseashti dunjaea; nearushinari
{ro: insolenţă, impertinenţă}
{fr: insolence, impertinence}
{en: impertinence}
ex: nitinjisiti zboarã di nadanlãchi (nearushinari, di om abrashcu)
shonj
shonj (shĭónjĭŭ) sm shonj (shĭónjĭ) – pravdã tsi sh-u-adutsi cu un cal ma njic sh-cu ureclji ma mãri; gumar, tar, cãci, uci, tãronj, uricljat, dãnglãrã, dãngã;
(expr: easti shonj = om niprãxit, fãrã-arshini, arsiz, abrashcu)
{ro: măgar}
{fr: âne}
{en: donkey}
ex: cum shonjlji shtiu s-arsarã