DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

arachi

arachi (a-ráchĭŭ) (mi) vb IV, III shi II arãchii (a-rã-chíĭ) shi arapshu (a-dáp-shĭu), arãcheam (a-rã-chĭamŭ) shi arãpeam (a-rã-peámŭ), arãchitã (a-rã-chí-tã) shi araptã (a-ráp-tã) shi arãputã (a-rã-pú-tã), arãchiri/arãchire (a-rã-chí-ri) shi arãcheari/arãcheare (a-rã-chĭa-ri) shi arapiri/arapire (a-rá-pi-ri) shi arãpeari/arãpeare (a-rã-peá-ri) –
1: l-ljau cu zorea pri cariva (fãrã vrearea-a lui); ljau cu zorea un lucru di la cariva (l-fur, lu mprad); fur unã featã ta s-nj-u fac nveastã; mi hiumusescu agonja sh-cu vãrtushami tra s-ljau un lucru;
2: mi-acatsã inatea (cljinlu, dratslji); mi fac foc; mi-aprindu; arãchescu, arichescu, archescu, arap; inãtusescu, nãirescu, yinutãsescu, timusescu, ariciuescu, arcedz, furchisescu, furtsuescu, ngindu, etc.
{ro: răpi, fura, (se) grăbi, înfuria}
{fr: ravir, enlever, emporter (violemment); se presser, se laisser emporté par la colère}
{en: ravish, abduct, kidnap, hurry, get furious}
ex: luplu arãchi (furã, zmulsi) unã oai; mi-arãchii (mi hiumusii, mi-agunjisii) di zburãi; arãchii pãnea (ngljitai lemargu sh-cu agunjii) sh-mi nicai; cama marli arachi (l-lja cu zorea) caplu; lj-arachi (lj-lea, lj-scoati) cãciula din cap; mutrea s-nu ti-arachi (s-nu ti-acatsã inatea); atsel shtiutlu nu si-arapi (s-arceadzã) truoarã

§ arãchescu (a-rã-chĭés-cu) (mi) vb IV shi II arãchii (a-rã-chíĭ), arãcheam (a-rã-chĭamŭ), arãchitã (a-rã-chí-tã), arãchiri/arãchire (a-rã-chí-ri) shi arãcheari/arãcheare (a-rã-chĭa-ri) – (unã cu arachi)
ex: lalã-su arãchi tsupata (s-hiumusi sh-u lo cu agunjii); armãnjlji au adetea, aprindu Dumãnicã la numtsã, s-easã la fãntãnã shi s-arãcheascã (lja) apã

§ arap2 (a-rápŭ) vb IV shi III arãchii (a-rã-chíĭ) shi arapshu (a-ráp-shĭu), arãcheam (a-rã-chĭamŭ) shi arãpeam (a-rã-peámŭ), arãchitã (a-rã-chí-tã) shi araptã (a-ráp-tã) shi arãputã (a-rã-pú-tã), arãchiri/arãchire (a-rã-chí-ri) shi arapi-ri/arapire (a-rá-pi-ri) – (unã cu arachi)
ex: s-nj-arap (s-nji fur) unã armãnã; arãchi (s-hiumusi sh-lo agonja) tu mãnã un poci; el s-arapi (lu-acatsã inatea) unãshunã; lj-u-arãpu (lj-u furã) feata; el s-arapi (s-nãireashti, s-arceadzã) unãshunã; nu ti-arapi (s-nu ti-acatsã inatea, dratslji) mori sor; arapi di-aoa, arapi di-aclo (lja di-aoa, lja di-aclo), cum ãlj yini-ambar; s-u-arapã (s-u-acatsã) di mutsã

§ arãchit1 (a-rã-chítŭ) adg arãchitã (a-rã-chí-tã), arãchits (a-rã-chítsĭ), arãchiti/arãchite (a-rã-chí-ti) –

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

aradzã

aradzã (a-rá-dzã) sf arãdz (a-rắdzĭ) – calea (munda) prit cari treatsi lunjina cãndu easti azvumutã di un izvur di lunjinã; radzã, mundã, mãndzã, arpãyi, tsilistrã, cilistrã, diligiturã, gilit, giliturã, shitsã, fleacã
{ro: rază}
{fr: rayon}
{en: ray, beam}
ex: yilcescu la arãdz di soari; un brãtsat di dultsi-arãdz

§ radzã (rá-dzã) sf rãdz (rắdzĭ) – (unã cu aradzã)
ex: radzãli a soarilui nã ncãldzãscu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

arpãyi

arpãyi (ar-pắyi) sf pl – calea (arãdzli) prit cari treatsi lunjina cãndu easti aminatã di un izvur di lunjinã; aradzã, radzã, mundã, mãndzã, tsilistrã, cilistrã, diligiturã, gilit, giliturã, shitsã, fleacã
{ro: raze}
{fr: rayons du soleil}
{en: ray, beam}
ex: nj-da arpãyili (aradzili di soari) tru oclji

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

fleacã2

fleacã2 (fleá-cã) sf flets (flétsĭ) – calea (aradza) prit cari treatsi lunjina cãndu easti aminatã di un izvur di lunjinã; fljacã, aradzã, radzã, mundã, mãndzã, arpãyi, tsilistrã, cilistrã, diligiturã, gilit, giliturã, shitsã
{ro: rază}
{fr: rayon}
{en: ray, beam}
ex: lj-bashi luna cu-a ljei fleacã (mundã) hrisusitã

§ fljacã2 (fljĭá-cã) sf fljets (fljĭétsĭ) – (unã cu fleacã2)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

gilit2

gilit2 (gi-lítŭ) sn giliti/gilite (gi-lí-ti) shi gilituri (gi-lí-turĭ) shi gilidz (gi-lídzĭ) – calea (aradza) prit cari treatsi lunjina cãndu easti aminatã di un izvur di lunjinã; giliturã, aradzã, radzã, mundã, mãndzã, arpãyi, tsilistrã, cilistrã, diligiturã, shitsã, fleacã
{ro: rază}
{fr: rayon}
{en: ray, beam}
ex: gilidz (aradzi) di lunjinã; giliturli a soarilui nchisirã s-yiliceascã

§ giliturã2 (gi-li-tú-rã) sf gilituri (gi-li-túrĭ) [bãgats oarã cã actsentul di la pluralu “gilituri” a zborlui “gilit2” cadi pi silaba dit mesi “li”, earã actsentul di la pluralu “gilituri” a zborlui “giliturã2” cadi pi silaba dit soni “turi”] – (unã cu gilit2)
ex: antãnjli gilituri (aradzi) a soarilui; soarili pitreatsi giliturli di jar

§ diligiturã (di-li-gi-tú-rã) sf diligituri (di-li-gi-túrĭ) – (unã cu gilit2)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

mundã1

mundã1 (mún-dã) sf mundzã (mún-dzã) – calea (aradza) prit cari treatsi lunjina cãndu easti aminatã di-un izvur di lunjinã; aradzã, radzã, mãndzã, arpãyi, tsilistrã, cilistrã, diligiturã, gilit, giliturã, shitsã, fleacã
{ro: rază}
{fr: rayon}
{en: ray, beam}
ex: cã mi fac mundã (aradzã) di soari; mundã di soari nu agiundzea; nitsi unã mundã di lunjinã; alunicã mundzãli-a soarilui; mundzãli alunicã cãtrã hima; va mi fac mundã di soari tsi tucheashti gljatsã; stranjili atseali, cari cãdea mundzãli a soarilui, lutsea; niori lunjinats di mundzã; cu mundzã scrisi n cheptu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

shitsã2

shitsã2 (shí-tsã) sf shi-tsã (shí-tsã) – calea (aradza) prit cari treatsi lunjina cãndu easti scoasã (aminatã) di un izvur di lunjinã; aradzã, radzã, mundã, mãndzã, arpãyi, tsilistrã, cilistrã, diligiturã, gilit, giliturã, fleacã
{ro: rază}
{fr: rayon de soleil}
{en: ray, beam}
ex: s-ti-agudeascã shitsãli (arãdzli) di soari

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

tsilistrã1

tsilistrã1 (tsi-lís-trã) sf tsilistri/tsilistre (tsi-lís-tri) – calea (aradza) prit cari treatsi lunjina cãndu easti aminatã di un izvur di lunjinã; cilistrã, aradzã, radzã, mundã, mãndzã, arpãyi, diligiturã, gilit, gili-turã, shitsã, fleacã
{ro: rază}
{fr: rayon}
{en: ray, beam}
ex: tsilis-trili (aradzãli) a soarilui; luna arca tsilistri (mundzã) di amalamã; pit pirdeili sãlãghiti yin tsilistri ngãlbiniti

§ cilistrã (ci-lís-trã) sf cilistri/cilistre (ci-lís-tri) – (unã cu tsilistrã1)
ex: durnjam sun cilistra (aradza) ali lunã

§ ntsilistredz1 (ntsi-lis-trédzŭ) (mi) vb I ntsilistrai (ntsi-lis-tráĭ), ntsilistram (ntsi-lis-trámŭ), ntsilistratã (ntsi-lis-trá-tã), ntsilistrari/ntsilistrare (ntsi-lis-trá-ri) – pitrec (aruc, scot, amin) aradzi di soari (di cãldurã, di lunjinã); lu-aspun un lucru tra s-lu veadã soarili; lunjinedz
{ro: radia; expun razelor de soare}
{fr: rayonner; exposer aux rayons du soleil}
{en: radiate; expose to the rays of the sun}

§ ntsilistrat1 (ntsi-lis-trátŭ) adg ntsilistratã (ntsi-lis-trá-tã), ntsilistrats (ntsi-lis-trátsĭ), ntsilistra-ti/ntsilistrate (ntsi-lis-trá-ti) – tsi easti aspus tra s-lu veadã soarili; lunjinat
{ro: radiat; expus razelor de soare}
{fr: rayonné, exposé aux rayons du soleil}
{en: radiated; exposed to the rays of the sun}
ex: earam ntsilistrat (vidzut, agudit di mundzili) di soari

§ ntsilistrari1/ntsilistrare (ntsi-lis-trá-ri) sf ntsilistrãri (ntsi-lis-trắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva easti aspus tra s-lu veadã soarili; lunjinari
{ro: acţiunea de a radia, de a expune la razele de soare; radiere; expunere la razele de soare}
{fr: action de rayonner, de s’exposer aux rayons du soleil}
{en: action of radiating, of exposing to the rays of the sun}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã