aroatã1 (a-rŭá-tã) sf, adv aroati/aroate (a-rŭá-ti) – lucru arucutos (tserclju) di metal (lemnu, plasticã, etc.) tsi poati s-hibã mplin tu mesi i gol, sh-cari, anvãrtinda-si fatsi si s-minã un lucru (amaxi, moarã, funea di la puts, etc.); arocut mari di cheatrã cu guvã tu mesi cu cari s-matsinã grãnili la moarã; mardzinea-a unui lucru stronghil (arucutos, gurguljitos) iu cati punctu (loc) a ljei s-aflã tu idyea dipãrtari di-un altu punctu (loc) dit mesi (tsi s-acljamã chentru); tsercljul di her tsi s-bagã deavãrliga di-un talar (tra s-lji tsãnã deadun scãndurli di cari easti faptu); roatã, arcoatã, arocut, rocut, arucot, tserclju, tserchiu, rucoci, furcutash, ghirgal, chirseni; (fig: aroatã = vrondul faptu di-unã aroatã cãndu s-minã)
{ro: roată, piatră de moară, cerc, cerc (de butoi)}
{fr: roue, cercle, cerceau}
{en: wheel, circle, hoop}
§ roatã (rŭá-tã) sf, adv roati/roate (rŭá-ti) – (unã cu aroatã1)
ex: s-asparsi nã roatã di la cucii; un vultur acãtsã si s-anvãrteascã shi s-u-aducã roatã mãrsha (s-u-aducã deavãrliga ca unã aroatã); roata di prisuprã di la moarã
§ arcoatã (ar-cŭá-tã) sf arcots (ar-cótsĭ) – (unã cu aroatã1)
§ arocut1 (a-ró-cutŭ) sn arocuti/arocute (a-ró-cu-ti) shi aroacu-ti/aroacute (a-rŭá-cu-ti) – (unã cu aroatã1)
ex: arocutlu (aroata) a putslui tsi s-frica shi s-anvãrtea; un om ancãrcat cu aroacuti (aroati) di moarã; arocutlu (tsercljul) di moali brats; arocuti (fig: vrondul di arocuti) asunarã
§ rocut (ró-cutŭ) sn rocuti/rocute (ró-cu-ti) shi roacuti/roacute (rŭá-cu-ti) – (unã cu aroatã1)
§ arucot (a-ru-cótŭ) sn arucoati/arucoate (a-ru-cŭá-ti) – (unã cu aroatã1)
ex: tserclju s-fac, s-fac arucot (tserclju); suntu ca gilats, ca atselj di sum arucot (aroatã)
§ arucutescu (a-ru-cu-tés-cu) (mi) vb IV arucutii (a-ru-cu-tíĭ), arucuteam (a-ru-cu-teámŭ), arucutitã (a-ru-cu-tí-tã), arucutiri/arucutire (a-ru-cu-tí-ri) – min un lucru anvãrtindalui shi turnãndalui ca aroata; (mi) tornu di-unã parti sh-di-alantã; (mi) tindu (culcu, di-arada pi crivati) tra s-dormu; arcutescu, antãvãlescu, andãvãlescu, cutuvulescu, cutãvãlescu, cutuvlescu, ntãvãlescu, tãvãlescu, anduchilescu, ghilindescu, chilindescu; (fig:
1: arucutescu = beau i mãc; trec prit gãrgãlan mãcari i beari;
2: lu-arucutescu = l-vatãm, lu-aruc mpadi di-l vatãm)
{ro: rostogoli}
{fr: (faire) rouler}
{en: roll, turn over and over}
ex: cheatra tsi s-arucuteashti (s-minã anvãrtinda-si di-unã parti sh-di-alantã), mushclju nu-acatsã; s-arucutea pripadi; s-arucuti di pri dzeanã; curcubeta, arucutindalui, arucutindalui, agiumsi la pãlati; astã searã s-arucutescu (s-bagã s-doarmã deadun) gionili shi nveasta nauã; trapsi fãndac shi lu-arucuti (fig: l-deadi di padi, l-vãtãmã); lu-arucutirã (fig: l-tãljarã) ca un nãmalj; easti di-atselj tsi arucutescu (fig: bea i mãcã) multu; s-arucutea di pi ohtu; elj arucutescu la hani
(expr: bea yin, arãchii, etc.); arucutirã (bãnarã) aproapea trei anj; cara nu-ai tsi s-fats, arucutea chetri din dzeanã
§ arucutit (a-ru-cu-títŭ) adg arucutitã (a-ru-cu-tí-tã), arucutits (a-ru-cu-títsĭ), arucutiti/arucutite (a-ru-cu-tí-ti) – tsi s-ari minatã anvãrtinda-si shi turnãnda-si ca aroata; tsi easti tes mpadi i pi crivati (sh-etim tra s-lu-acatsã somnul); arcutit, antãvãlit, andãvãlit, cutuvulit, cutãvãlit, cutuvlit, ntãvãlit, tãvãlit, anduchilit, ghilindit, chilindit
{ro: rostogolit}
{fr: roulé}
{en: rolled, turned over and over}
ex: cãndu njershu s-lu ved lu-aflai arucutit (tes pri crivati; icã mbitat); easti arucutit (fig: easti biut, mbitat, dzadã)
§ arucutiri/arucutire (a-ru-cu-tí-ri) sf arucutiri (a-ru-cu-tírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-arucuteashti cariva; arcutiri, antãvãliri, andãvãliri, cutuvuliri, cutãvãliri, cutuvliri, ntãvãliri, tãvãliri, anduchiliri, ghilindiri, chilindiri
{ro: acţiunea de a (se) rostogoli; rostogolire}
{fr: action de (faire) rouler}
{en: action of rolling, of turning over and over}
§ arocuta (a-ró-cu-ta) adv – atsea tsi fatsi un tsi s-da pristi cap arucutinda-si; culutumbã, curtumbã, tumbã, drãclã
{ro: tumbă, de-a berbeleacul}
{fr: culbute, cul par dessus tête}
{en: head over heels}
§ arucutish (a-ru-cu-tíshĭŭ) sn arucutishuri (a-ru-cu-tí-shĭurĭ) – loc aripidinos ca tu-unã arãpã iu poati omlu si s-da culutumba; aripidinã, ripidinã, arãpidinã, arãpãdinã, arãpãdzãnã, catifur
{ro: povârniş}
{fr: pente, penchant}
{en: slope}
ex: arucutishlu era fari ndreptu (aripidina eara multu arãpoasã)
§ arcutescu (ar-cu-tés-cu) (mi) vb IV arcutii (ar-cu-tíĭ), arcuteam (ar-cu-teámŭ), arcutitã (ar-cu-tí-tã), arcutiri/arcutire (ar-cu-tí-ri) – (unã cu arucutescu)
ex: arcutea-l hima
(expr: aruc-lu mpadi, vatãmã-l); yinghits furi el arcutea
(expr: vãtãma)
§ arcutit (ar-cu-títŭ) adg arcutitã (ar-cu-tí-tã), arcutits (ar-cu-títsĭ), arcutiti/arcutite (ar-cu-tí-ti) – (unã cu arucutit)
§ arcutiri/arcutire (ar-cu-tí-ri) sf arcutiri (ar-cu-tírĭ) – (unã cu arucutiri)
§ arucutos (a-ru-cu-tósŭ) adg arucutoasã (a-ru-cu-tŭá-sã), arucutosh (a-ru-cu-tóshĭ), arucutoasi/arucutoase (a-ru-cu-tŭá-si) – tsi sh-u-adutsi cu un tserclju icã discu; stronghil, gurguljitos, gurguljutos, ngurguljitos, gurguljat, vãrligos, nvãrligos, anvãrligos, ãnvãrligos, nvãrgos, ãnvãrgos, nvrãgos;
(expr: zboarã arucutoasi = zboarã spusi cu diplumãtii (ashi cum lipseashti ca omlu si sh-agiungã scupolu); zboarã diplumatitsi)
{ro: rotund, rotunjit}
{fr: rond, arrondi}
{en: round, rounded}
ex: aflai unã cheatrã arucutoasã (stronghilã); unã lugurii arucutoasã (stronghilã)
§ rucutescu (ru-cu-tés-cu) (mi) vb IV rucutii (ru-cu-tíĭ), rucuteam (ru-cu-teámŭ), rucutitã (ru-cu-tí-tã), rucutiri/rucutire (ru-cu-tí-ri) – (unã cu arucutescu)
ex: rucuti voza pãnã n tsilar; va s-mi rucutescu (s-mi tindu) niheamã; lu-acãtsarã sh-lu rucutirã
(expr: l-vãtãmarã)
§ rucutit (ru-cu-títŭ) adg rucutitã (ru-cu-tí-tã), rucutits (ru-cu-títsĭ), rucutiti/rucutite (ru-cu-tí-ti) – (unã cu arucutit)
§ rucutiri/rucutire (ru-cu-tí-ri) sf rucutiri (ru-cu-tírĭ) – (unã cu arucutiri)
