DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

arobul

arobul (a-ró-bulŭ) sm arobulj (a-ró-buljĭ) – unã soi di arburi di pãduri cu arucinã (tsi sh-u-adutsi multu cu bradlu), cari creashti tu locurili vlãngoasi di la munti, cu truplu ndreptu shi analtu, cu lemnul moali, cu frãndzãli njits shi suptsãri ca atsi, sumigoasi, cari au patru muclji, sta daima verdzã sh-nu cad earna, sh-cu lilici shi simintsã tsi s-aflã ncljisi tu cuculici; mãniclju, mãnuclju, arob, robul, muliftu, giuneapini
{ro: molid}
{fr: épicéa}
{en: spruce}

§ robul (ró-bulŭ) sm robulj (ró-buljĭ) – (unã cu arobul)

§ arob (a-róbŭ) sm aroghi (a-róghĭ) – (unã cu arobul)
ex: arshu un arob (mãnuclju)

§ aroabã (a-rŭá-bã) sf aroabi/aroabe (a-rŭá-bi) – fructul (cuculicilu) a arobului, faptu di-unã soi di alumachi tu mesi, di cari suntu acãtsats unã soi di soldzã limnosh, tsi pãrãstisescu lãludzli mascuri sh-feamini a arburilui; aroabulã, cuculici, cucuci, bushulii, mãrulã
{ro: con de molid}
{fr: cône d’épicea}
{en: spruce cone}

§ aroabulã (a-rŭá-bu-lã) sf aroabuli/aroabule (a-rŭá-bu-li) – (unã cu aroabã)
ex: aroabuli (cuculici) di Zmolcu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

brad

brad (brádŭ) sm bradz (brádzĭ) – arburi cu arucinã di pãduri (tsi sh-u-adutsi multu cu muliftul, aroblu), tsi creashti multu-analtu (pãnã la 40m), cu truplu ndreptu, cu lemnul moali, cu frãndzãli njits shi suptsãri ca atsili sumigoasi, verdzã tut anlu, tsi nu cad earna, shi simintsã tsi crescu nuntru tu cuculici (tu aroabuli); ehlã;
(expr: brad = meturã faptã dit alumãchi di brad)
{ro: brad}
{fr: sapin}
{en: fir}
ex: bradlu sta totna veardi; un gioni cãt bradlu; ca bradlu di munti, cãdzu pi frumti

§ brãdic (brã-dícŭ) sm brãdits (brã-dítsĭ) – brad njic
{ro: brăduţ}
{fr: petit sapin}
{en: small fir tree}

§ brãdet (brã-détŭ) sn brãdeturi (brã-dé-turĭ) – pãduri di bradz; multimi di bradz
{ro: brãdet}
{fr: sapinière}
{en: fir forest}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cafe

cafe (ca-fé) sm cafedz (ca-fédzĭ) shi cafeadz (ca-feádzĭ) shi cafadz (ca-fádzĭ) – arburic (arburili di cafe/cafei) dit locurli caldi, cu boea tsi poati s-agiungã pãnã la 6-10m, cu frãndzã tsi sta daima verdzã, tsi fatsi (dauã ori tu an) lilici albi (cari crescu la sumsoara frãndzãlor), sh-cari da fructi aroshi ca cireashili (cu dauã simintsã); simintsa-a arburiclui di cafe, tsi easti nvãlitã cu unã coaji subtsãri sh-sãnãtoasã cari, dupã dizbiliri, agiungu gãrnutsãli di cafe tsi s-vindu tu ducheani; pulbirea lai, faptã dupã mãtsinarea-a gãrnutsãlor arsi di cafe; biutura adratã dit aestã pulbiri (multu cãftatã sh-biutã di dunjai, faptã dit aestã pulbiri heartã cu apã (tu cari s-adavgã, multi ori, zahari, lapti shi alti lugurii tsi va-lj da unã aromã sh-nustimadã vrutã); cafei, lai; (fig: cafei = bãhcishi)
{ro: cafea}
{fr: café}
{en: coffee}
ex: vidzutã ghighifteascã, namea-amirãreascã (angucitoari: cafelu); filgeani di cafe; lai easti cafelu, ma easti bun; cafe amar, cafe dultsi, bea-ts cafelu sh-fudz!

§ cafei/cafee (ca-fé-i) sf cafei (ca-féĭ) – (unã cu cafe)
ex: cafeea shi shicherlu scunchirã; nã deadi cãti unã cafei cu lapti; ligã tu mãndilã trei simintsã di bumbac sh-trei gãrnutsã di cafei; lj-deadi unã cafei (fig: bãhcishi)

§ cafebric (ca-fé-bricŭ) sn cafebritsi/cafebritse (ca-fé-bri-tsi) shi cafebricuri (ca-fé-bri-curĭ) – vas njic (ibric) tu cari s-fatsi cafelu; gisve, gisvei, gijve, gijvei, gigive, giugive, poci
{ro: ibric de cafea}
{fr: cafétière, marabout}
{en: coffee pot}

§ cafiniu (ca-fi-níŭ) adg cafinii (ca-fi-ní-i), cafinii (ca-fi-níĭ), cafinii (ca-fi-níĭ) – tsi ari unã hromã ca-atsea a cafelui; caferengiu
{ro: cafeniu}
{fr: café, brun, marron}
{en: coffee-colored, brown}
ex: nj-feci unã arobã cafinii (di hroma-a cafelui)

§ caferengiu (ca-fe-ren-gíŭ) adg caferen-gii/caferengie (ca-fe-ren-gí-i), caferengii (ca-fe-ren-gíĭ), caferengii (ca-fe-ren-gíĭ) – (unã cu cafiniu)

§ cafigi (ca-fi-gí) sm, sf cafi-gioanji/cafigioanje (ca-fi-gĭŭá-nji), cafigeadz (ca-fi-gĭádzĭ), cafi-gioanji/cafigioanje (ca-fi-gĭŭá-nji) – omlu (muljarea) tsi fatsi cafelu; atsel tsi ari unã ducheani iu vindi cafelu; atsel tsi lu-ariseashti cafelu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

curnutsel

curnutsel (cur-nu-tsélŭ) sn curnutseali/curnutseale (cur-nu-tseá-li) – yimisha datã di pomlu roshcuv, un pom di boi njicã tsi creashti tu locurli caldi (ca, bunãoarã, tu Grãtsii, Turchii, etc.), tsi sh-u-adutsi cu-unã pãstalji mari, largã, di hromã murnã-aroshi, tsi-i dultsi tu mãcari cãndu-i uscatã, ma fãrã simintsãli di nãuntru, tsintsifili (cari sh-undzescu cu gãrnutsãli di linti), tsi nu s-mãcã; xilucheratã, roshcuvã;
(expr: matsinã curnutseali = matsinã curnu-fexali, curcufeli, etc.; fatsi nãji, zburashti chirturi, dzãtsi gavumãri, talji papardeli, etc.)
{ro: roşcovă}
{fr: caroube}
{en: carob, St John’s bread}
ex: adu ndauã curnutseali (xilucherati)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

ehlã

ehlã (ĭéh-lã) sf ehli/ehle (ĭéh-li) – arburi cu arucinã di pãduri (tsi sh-u-adutsi multu cu muliftul, aroblu), tsi creashti multu-analtu (pãnã la 40m), cu truplu ndreptu, cu lemnul moali, cu frãndzãli njits shi suptsãri ca atsili sumigoasi, verdzã tut anlu, tsi nu cad earna, shi simintsã tsi crescu nuntru tu cuculici (tu aroabuli); brad
{ro: brad}
{fr: sapin}
{en: fir}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã