DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

aromã

aromã (a-ró-mã) sf aromi/arome (a-ró-mi) shi aromati/aromate (a-ró-ma-ti) – anjurizma mushatã tsi u-alasã tu vimtu ndauã lucri (sh-cari poati s-hibã aduchitã di narea-a omlui cãndu lja anasã); anjurizmã, njurizmã, mirudyeauã, njurdii
{ro: aromă, miros frumos}
{fr: arôme}
{en: aroma}
ex: cãmpul primãveara ari unã aromã (anjurizmã) tsi ti mbeatã

§ aromi/arome (a-ró-mi) sf aromi/arome (a-ró-mi) shi aromati/aromate (a-ró-ma-ti) – (unã cu aromã)

§ aroamã (a-rŭá-mã) sf aromi/arome (a-ró-mi) shi aromati/aromate (a-ró-ma-ti) – (unã cu aromã)
ex: aroamã shi lilici

§ arumã (á-ru-mã) sf arumi/arume (á-ru-mi) shi aroma-ti/aromate (a-ró-ma-ti) – (unã cu aromã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

dafin

dafin (dá-finŭ) sm dafinj (dá-finjĭ) – numã tsi s-da la ma multi turlii di arburi njits tsi crescu tu locurli ma caldi (ca, bunãoarã, atseali dit Sudlu a Ivropiljei), cu frãndzã uvali (ca oulu) tsi nu cad earna, lutsescu sh-anjurzescu mushat (sh-tr-atsea s-bagã uscati tu mãcãruri tra s-lã si da unã ma bunã nustimadã shi anjurizmã), cu lãludz, aroshi i albi, mushat anjurzitoari, cu fructi njits, sh-di-a curi frãndzã sh-njits alumãchi s-fac cãrunj tra si s-bagã pi caplu-a oaminjlor cãndu suntu tinjisits; dafnu, dafni, dafnjauã, lavru, vai
{ro: dafin, laur}
{fr: laurier, daphné}
{en: laurel, bay tree, daphne}
ex: aushlji ncurunã giunamea cu curunã di dafin

§ dafnu (dáf-nu) sm dafnji (dáf-nji) – (unã cu dafin)

§ dafni/dafne (dáf-ni) sm dafnji (dáf-nji) – (unã cu dafin)

§ dafnjauã (daf-njĭá-ŭã) sf dafnjei (daf-njĭéĭ) – (unã cu dafin)

§ dafnã (dáf-nã) sf dafni/dafne (dáf-ni) – frãndzã uscatã di dafin tsi s-bagã tu mãcãruri tra s-lã si da unã bunã nustimadã sh-aroamã; dafinã, vai
{ro: dafină}
{fr: feuille de laurier}
{en: bay leaf}

§ dafinã (dá-fi-nã) sf dafini/dafine (dá-fi-ni) – (unã cu dafnã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

glicantsu

glicantsu (ghli-cán-tsu) sn glicantsuri (ghli-cán-tsurĭ) – numã tsi s-da trã dauã fumelj di planti irboasi tsi anjurzescu mushat, cu buluchi di lãludz njits, albi-galbini, criscuti ti untulemnul tsi si scoati dit eali, plantã tsi s-bagã tu mãcãruri sh-tu arãchii (tra s-lã da unã anjurizmã sh-unã aroamã ahoryea, multu cãftatã sh-arãsitã di lumi); simintsa datã di-aesti planti
{ro: molură, anason}
{fr: fenouil, anis}
{en: sweet fennel, anise}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

mirudyeauã

mirudyeauã (mi-rud-yĭá-ŭã) sf mirudyei (mi-rud-yĭéĭ) – harea tsi u au ndauã lucri ca s-alasã tsiva tu vimtu tsi poati s-hibã aduchit di narea-a omlui (cãndu lja anasã); anjurizmã (di-aradã dultsi); njurizmã, njurdii, aromã, aroamã, arumã
{ro: miros, mireazmă}
{fr: odeur, exhalaison}
{en: smell, exhalation}

§ mirudat (mi-ru-dátŭ) adg mirudatã (mi-ru-dá-tã), mirudats (mi-ru-dátsĭ), miruda-ti/mirudate (mi-ru-dá-ti) – cari-arãspãndeashti unã anjurizmã dultsi; anjurzitor, njurzitor, njurizmos
{ro: odorant}
{fr: odorant}
{en: fragant}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

njurizmã

njurizmã (njĭú-riz-mã) sf njurizmi/njurizme (njĭú-riz-mi) – harea tsi u au ndauã lucri ca s-alasã tsiva tu vimtu tsi poati s-hibã aduchit di narea-a omlui (cãndu lja anasã); anjurizmã, miru-dyeauã, njurdii; aromã, aroamã, arumã
{ro: miros, mireazmă}
{fr: odeur, exhalaison}
{en: smell, exhalation}
ex: njurizmã proaspitã; dit sucachi si sãmti njurizma di la carafilili a voastri; mi mbeatã njurizma

§ anjurizmã (a-njĭú-riz-mã) sf anjurizmi/anjurizme (a-njĭú-riz-mi) – (unã cu njurizmã)
ex: ari anjurizmã di shiboi

§ njurdii/njurdie (njĭur-dí-i) sf njurdii (njĭur-díĭ) – (unã cu njurizmã)
ex: fum ncãrcat di njurdii (anjurizmi)

§ njurzescu (njĭur-zés-cu) (mi) vb IV njurzii (njĭur-zíĭ), njurzeam (njĭur-zeámŭ), njurzitã (njĭur-zí-tã), njurziri/njurzire (njĭur-zí-ri) – aduchescu unã njurizmã tu vimtu; (un lucru) alasã unã njurizmã tsi s-aducheashti cu narea; caftu s-aduchescu un lucru (cu narea) ma s-alasã unã njurizmã; anjurzescu, arnjuzescu, nvoh;
(expr:
1: njurzescu tsiva = aduchescu, ngucescu, am unã noimã cã va s-facã tsiva;
2: nu nj-anjurzeashti ghini = lucrili nu-nj par ambar; pari s-hibã piriclju)
{ro: mirosi}
{fr: répandre de l’odeur, sentir, flairer}
{en: smell}
ex: patlu di carafili dit grãdina-a voastrã njurzeashti di diparti

§ njurzit (njĭur-zítŭ) adg njurzitã (njĭur-zí-tã), njurzits (njĭur-zítsĭ), njurziti/njurzite (njĭur-zí-ti) – (lucru) tsi-alasã (scoati, da) unã njurizmã; tsi njurzeashti; anjurzit, arnjuzit, nvuhat
{ro: mirosit}
{fr: senti, flairé}
{en: smelled}

§ njurziri/njurzire (njĭur-zí-ri) sf njurziri (njĭur-zírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu tsiva i cariva njurzeashti, anjurziri, arnjuziri, nvuhari
{ro: acţiunea de a mirosi; mirosire}
{fr: action de sentir, de flairer}
{en: action of smelling}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

shirbeti/shirbete

shirbeti/shirbete (shir-bé-ti) sf shirbeturi (shir-bé-turĭ) – unã siropi (zahãri multã tuchitã tu apã) ligatã sh-fricatã ghini, tu cari s-adavgã, ti nustimadã sh-aroamã, dzamã di tuti soili di poami (cireashi, vishini, afrandzã, etc.)
{ro: şerbet}
{fr: sorbet, boisson sucrée; confiture sucrée fondante}
{en: sorbet, water-ice; candied fruit juice}

§ shirbet (shir-bétŭ) sn shirbeturi (shir-bé-turĭ) – (unã cu shirbeti)
ex: vindi shirbet

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

vasilco

vasilco (va-sil-có) sm vasilcadz (va-sil-cádzĭ) – unã soi di earbã criscutã di om tu grãdinã, mushat anjurzitoari, cu truplu piros tu partea di nsus, cu frãndzãli piroasi, cu coadã, uvali icã lundzi, cu lilici njits albi-trandaflishi, tsi s-bagã tu mãcãri tra s-da unã nustimadã sh-unã aroamã bunã; vasilico, vasilac, vasileac, vasiljac, vãsileac, vãsiljac; busuljoc, bosiljac, busileac, busiljac, busuleac, busuljac, bizealoc
{ro: busuioc}
{fr: basilic}
{en: basil}
ex: nã tufã di vasilco

§ vasilico (va-si-li-có) sm vasilicadz (va-si-li-cádzĭ) – (unã cu vasilco)

§ vasilac (va-si-lácŭ) sm vasilats (va-si-látsĭ) – (unã cu vasilco)

§ vasileac (va-si-leácŭ) sm vasileats (va-si-leátsĭ) – (unã cu vasilco)

§ vãsileac (vã-si-leácŭ) sm vãsileats (vã-si-leátsĭ) – (unã cu vasilco)
ex: ca vãsileaclu (vasilcolu) dit cãmpu

§ vasiljac (va-si-ljĭácŭ) sm vasiljats (va-si-ljĭátsĭ) – (unã cu vasilco)

§ vãsiljac (vã-si-ljĭácŭ) sm vãsiljats (vã-si-ljĭátsĭ) – (unã cu vasilco)

§ busuljoc (bu-su-ljĭócŭ) sm busuljots (bu-su-ljĭótsĭ) – (unã cu vasilco)
ex: unã tufã di busuljoc; busuljoc, lai busuljoc, iu li-ai featili s-mi gioc?

§ bosiljac (bo-si-ljĭácŭ) sm bosiljats (bo-si-ljĭátsĭ) – (unã cu vasilco)
ex: cu fundili di bosiljac (vasilco)

§ busiljac (bu-si-ljĭácŭ) sm busiljats (bu-si-ljĭátsĭ) – (unã cu vasilco)

§ busuljac (bu-su-ljĭácŭ) sm busuljats (bu-su-ljĭátsĭ) – (unã cu vasilco)
ex: frãndzã di busuljac; anjurizmã di busuljac

§ busuleac (bu-su-leácŭ) sm busuljats (bu-su-leátsĭ) – (unã cu vasilco)

§ busileac (bu-si-leácŭ) sm busileats (bu-si-leátsĭ) – (unã cu vasilco)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

vishin

vishin (ví-shinŭ) sm vishinj (ví-shinjĭ) – pom cu frãndzã nyili-cioasi (sh-cu mãrdzinj dintsati), cu lilici albi sh-cu fructi ca cireashi ma njits, tsi au unã hromã tsi da niheamã pi-atsea di trandafilã, acri tu mãcari, cu-unã anjurizmã sh-unã nustimadã ahoryea; vishan, yishan
{ro: vişin}
{fr: griottier}
{en: Morello (sour) cherry tree}
ex: nflurirã vishinjlji

§ vishan (ví-shĭanŭ) sm vishanj (ví-shĭanjĭ) – (unã cu vishin)
ex: vishanlu easti ncãrcat

§ vishnju (vsh-njĭu) sm vishnji (vísh-nji) – (unã cu vishin)
ex: lemnul di vishnju easti sãnãtos

§ yishan (yí-shĭanŭ) sm yishanj (yí-shĭanjĭ) – (unã cu vishin)
ex: pi sum yishanjlji nflurits

§ vishinã (ví-shi-nã) sf vishini/vishine (ví-shi-ni) – poama datã di vishin (tsi sh-u-adutsi multu cu cireasha, mash cã easti multu acrã), cari ari unã anjurizmã sh-unã aroamã ahoryea, sh-tr-atsea easti multu cãftatã trã dultseatsa (glicolu) shi vishinata tsi s-fatsi cu ea; vishnã, vishanã;
(expr: vishinã (ca adg) = hromã tsi da pi vishinã; ca vishina, vishinat, vishiniu)
{ro: vişină}
{fr: griotte}
{en: Morello (sour) cherry}
ex: yini pi boea-a vishinãljei

§ vishnã (vísh-nã) sf vishni/vishne (vísh-ni) – (unã cu vishinã)
ex: fustani di ghizii vishnã
(expr: ca vishina)

§ vishanã (ví-shĭa-nã) sf vishani/vishane (ví-shĭa-ni) – (unã cu vishinã)

§ vishinat (vi-shi-nátŭ) adg vishinatã (vi-shi-ná-tã), vishinats (vi-shi-nátsĭ), vishinati/vishinate (vi-shi-ná-ti) – tsi ari unã hromã trandafilii ca atsea di vishinã; vishiniu
{ro: vişiniu}
{fr: couleur de la griotte}
{en: of the Morello cherry color}

§ vishiniu (vi-shi-níŭ) adg vishinii/vishinie (vi-shi-ní-i), vishinii (vi-shi-níĭ), vishinii (vi-shi-níĭ) – (unã cu vishinat)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn