DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

brãn1

brãn1 (brắnŭ) sn brãni/brãne (brắ-ni) – fashã di pãndzã (di sirmã, di cheali, etc.) tsi sh-u bagã omlu (muljarea) di mesi tra s-lji tsãnã mesea (s-nu-l/s-nu u doarã mesea, s-lji sta stranjlu ma ghini pri trup, trã mushiteatsã, etc.); bãrnu, zonã, zunã, curauã, tizgã (di lãnã), fochi (di cheali);
(expr:
1: easti cu brãnlu azvarna = easti un om tsi caftã cãvgãlu tut chirolu; cãvgãgi, zurbã;
2: s-featsi pãn di brãn = s-umplu tut ãntreg, priti tut;
3: a tsia ts-adarã brãnlu, sh-a nja-nj herbu grãnlu = zbor tsi s-dzãtsi a unui tsi sã ndreadzi trã numtã (cã a grambolui lj-si da brãnlu cu cari s-tsindzi, cãndu sã ndreadzi cu stranjili di gambro); earã trã mini easti chiro di jali (cã grãnlu tsi s-hearbi easti si sã mpartã trã mortsã, trã ljirtarea-a lor)
{ro: brâu, centură}
{fr: ceinture (de laine, de soie, de cuir)}
{en: girdle, belt}
ex: doi frats, cu-un brãn ligats (angucitoari: poarta cu losturlu); aushlji poartã brãni lundzi; poartã di mesi un brãn di lãnã; fãrnul, di-a tãu brãn ligat; tradzi brãnlu azvarna
(expr: caftã cãvgã); turcul sãrgljashti brãnlu si-lj lu caltsã
(expr: tra s-aflã itii di cãvgã)

§ bãrnu1 (bắr-nu) sn bãrni/bãrne (bắr-ni) – (unã cu brãn1)
ex: Mitrush, cãlãmarlu n bãrnu, ma si pari cal cu fãrnu; fur cu barba pãn’ di bãrnu; bãrnu nivishtescu di-asimi; vurgãrlji poartã bãrnu lungu; intrã tu apã pãnã la bãrnu

§ brãnishor (brã-ni-shĭórŭ) sn brãnishoari/brãnishoare (brã-ni-shĭŭá-ri) – brãn njic
{ro: brâu mic}
{fr: petite ceinture (de laine, de soie, de cuir)}
{en: small girdle, little belt}

§ bãrnishor (bãr-ni-shĭórŭ) sn bãrnishoa-ri/bãrnishoare (bãr-ni-shĭŭá-ri) – (unã cu brãnishor)

§ dizbrãnedz (diz-brã-nédzŭ) (mi) vb I dizbrãnai (diz-brã-náĭ), dizbrãnam (diz-brã-námŭ), dizbrãnatã (diz-brã-ná-tã), dizbrãna-ri/dizbrãnare (diz-brã-ná-ri) – (ãnj) disfac (scot) brãnlu di la mesi; dizbãrnedz, distsingu; (fig: dizbrãnedz = fac cariva s-ducã unã banã arushinoasã, multi ori banã di purnilji, curvãrilji shi pãnghii, etc.; dizmal, distorcu, dishuts, distsingu)
{ro: (se) descinge de brâu}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cãpestru

cãpestru (cã-pés-tru) sn cãpeastri/cãpeastre (cã-peás-tri) – hãlatea faptã di funii i curãi tsi s-bagã pi caplu-a calui (a gumarlui, a mulãljei, etc.) tra s-lu ledz di vãrã stur (cãndu vrei si sta tu-un loc), s-lu fats si s-ducã cãtrã iu vrei tini cãndu lu ncalits, lu fats s-tragã unã amaxi, etc.; cãprestu, cãpestur; (fig:
1: cãpestru = itsi lucru tsi nu lu-alasã, lj-bagã cheadits, i-lj dzãtsi cãtã iu si s-ducã cariva; expr:
2: hiu bun ti la cãpestru = hiu bun mash tra s-lucredz cu caljlji sh-gumarlji;
3: l-tsãn (mini) cãpestrul = mini cumãndãrsescu, nu lj-alas mini oaminjlji s-facã tsi vor, lã dzãc mini cum s-facã;
4: dau (lu-alas) cãpestrul = mi-alas di lucrul tsi lu-aveam, di cumãndãrsirea tsi u fãtseam;
5: lj-bag cãpestru = lu-agãlisescu, lj-bag fãrnu la-atseali tsi fatsi;
6: nj-bag cãpestru = mi nsor, va ljau unã nveastã tsi va-nj dzãcã tsi s-fac)
{ro: căpăstru}
{fr: bride, licou; harnais de tête pour les chevaux ou les autres animaux qu’il est nécessaire de brider et de conduire}
{en: licol; bridle, halter}
ex: tradzi calu di cãpestru; loats cãpeastrili shi nchisits; scoasi di lã deadi cãpestrul
(expr: s-alãsã di lucrul tsi lu-avea ca s-urseascã tsiva, ca s-aveaglji eapili, etc.) shi sh-mutri di lucru; tini hii trã la cãpeastri
(expr: eshti bun mash tra s-lucredz cu caljlji, cu mulili, etc.); shtii cum s-tsãnã cãpestrul ghini
(expr: shtii ghini s-lj-urseascã oaminjlji, s-lji cumãndãrseascã, s-lã dzãcã cum s-facã); deadi seamni cã shtii cum s-tsãnã cãpestrul ghini; tsãni-l di cãpestru
(expr: dzã-lj s-isihãseascã, s-bagã un fãrnu la-atseali tsi fatsi); sh-bãgã sh-nãs cãpestrul (si nsurã sh-nãs)

§ cãprestu (cã-prés-tu) sn cãpreasti/cãpreaste (cã-preás-ti) – (unã cu cãpestru)
ex: cãprestul (fig: bana cu caljlji, mulili, etc.) easti bana-a mea

§ cãpestur (cã-pés-tur) sn cãpesturi (cã-pés-turĭ) – (unã cu cãpestru)

§ cãpistrusescu (cã-pis-tru-sés-cu) (mi) vb IV cãpistrusii (cã-pis-tru-síĭ), cãpistruseam (cã-pis-tru-seámŭ), cãpistrusitã (cã-pis-tru-sí-tã), cãpistrusiri/cãpistrusire (cã-pis-tru-sí-ri) – bag cãpestru a calui (a gumarlui, etc.); cu curãili di la fãrnu sh-cãpestru, lj-aspun a calui (a gumarlui, etc.) tsi s-facã (iu si s-ducã, cãndu s-astãmãtseascã, etc.); bag frãnlu, nfãrnu, nfãrnedz, agãlisescu, agãlescu; (fig: cãpistrusescu = fac lucrili (s-neagã, s-creascã, si s-minã, etc.) cama peagalea, s-agãleascã; fac un lucru s-astãmãtseascã, si sta tu-un loc di-aclo iu s-minã; l-tsãn pri cariva tra s-nu facã un lucru; lu stãpuescu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

earnã

earnã (iár-nã) sf erni (ĭér-ni) shi ernuri (ĭér-nurĭ) – treilji mesh tsi suntu nai ma arcuroshlji dit an, cu neauã shi ngljetsuri, tsi s-aflã namisa di toamnã shi primuvearã (dit 22-li di-Andreu pãnã tu 21-li di Martsu);
(expr:
1: earna (ca adv) = chirolu di earnã;
2: di earnã = (i) cãndu va s-yinã earna; earna-aestã tsi yini; (ii) cari tsãni di earnã, tsi s-poartã earna, cari s-fatsi (i tihiseashti si s-facã) earna; etc.;
3: di cu earnã = hiindalui ninga earnã, ninga niishitã (nibitisitã) earna;
4: pãnã (tu intrata) di earnã = pãnã tu nchisita (intrata) a earnãljei; pãnã tu ishita di toamnã;
5: aestã earnã = earna tsi yini di treatsi, tsi tricu;
6: an-earna = earna-a anlui tsi tricu, earna di-aoa sh-un an;
7: earnã-vearã = cã-i earnã, cã-i vearã, tut chirolu, tut anlu, fãrã-acumtinari;
8: ascãpãm di earnã, earnã bunã (dupã tsi treatsi, cãt di-arauã s-hibã, earna easti bunã... cã tricu [adutsem aminti cã armãnjlji au fricã di earnã, cãndu featã oili])
{ro: iarnă}
{fr: hiver}
{en: winter}
ex: earna-i bunã, ma trã domnji; veara tutã tu cãntari, sh-earna tutã tu uhtari; n-acãtsã earna n hoarã; earnã-vearã
(expr: dipriunã, cã eara earnã, cã eara vearã) yinea s-nã veadã cum him; n-acãtsã nã earnã mari (earnã greauã); tricu earna, tora intrãm tu primuvearã; tsi-ts curã narea?... di earnã... ti shtiu sh-di veara

§ earãnã (ĭá-rã-nã) sf erãni (ĭé-rãnĭ) – (unã cu earnã)
ex: shi earãnã (earnã) shi vearã

§ njadzã-earnã (njĭá-dzã-ĭár-nã) adv – mesea di earnã
{ro: miez de iarnă}
{fr: milieu de l’hiver}
{en: mid-winter}

§ irnedz (ir-nédzŭ) vb I irnai (ir-náĭ), irnam (ir-námŭ), irnatã (ir-ná-tã), irnari/irnare (ir-ná-ri) – ãnj trec earna (tu-un loc); dipun cupiilor di oi (sh-di alti prãvdzã) di la munti toamna tra sã-sh treacã earna la cãmpu; arnedz, ernedz, airnedz
{ro: ierna, hiberna}
{fr: hiverner; passer l’hiver, hiberner}
{en: winter, hibernate}
ex: atsel an irnai (nj-tricui earna) tu Mãgirii; niscãntsã irnarã (sh-tricurã earna) la noi, niscãntsã aljurea

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

fãrnu

fãrnu (fắr-nu) sn fãrni/fãrne (fắr-ni) – curãili cu cari s-aspuni a calui tsi s-facã (iu si s-ducã, cãndu s-astãmãtseascã, etc.); frãn, ghemi, aghemi, afãr, cãtrãmã;
(expr: fãrnul a limbãljei = vrearea tsi u ari un tra s-tacã, s-nu spunã tsi ari tu minti, s-nu zburascã tsi nu lipseashti)
{ro: frâu}
{fr: frein, bride}
{en: rein, bridle}
ex: bagã-lj fãrnul a calui; tsãni-l fãrnul ghini; sunã fãrnul shi zãnghiili; s-disfeatsi a limbãljei fãrnu
(expr: nu tãcu sh-dzãsi tsi-avea tu minti)

§ frãn (frắnŭ) sn frãni/frãne (frắ-ni) – (unã cu fãrnu)
ex: calu nu-avea frãnlu bãgat; fãrã frãn nj-u fricã s-lu ncalic; pri-un cal albu nãs cãvalã, frãnlu-alasã, frãnlu scoalã

§ afãr (a-fắrŭ) sn afãri/afãre (a-fắ-ri) – (unã cu fãrnu)
ex: un cal cu afãr

§ nfãrnu (nfắr-nu) (mi) vb I nfãrnai (nfãr-náĭ), nfãrnam (nfãr-námŭ), nfãrnatã (nfãr-ná-tã), nfãrnari/nfãrnare (nfãr-ná-ri) – trag curãili-a fãrnului sh-lj-aspun a calui (gumarlui) s-astãmãtseascã icã iu si s-ducã; fac un lucru si sta tu-un loc i s-agãleascã di-aclo iu s-minã; l-tsãn pri cariva tra s-nu facã un lucru; nfãrnedz
{ro: înfrâna, înstruni, reţine}
{fr: brider, retenir}
{en: bridle, restrain}
ex: nfãrnã-nj (tsãni-l s-nu s-minã) calu pãnã s-mi dipun; nu pot s-lu nfãrnu (s-lu tsãn, s-lu stãpuescu); shtiu mini s-lu nfãrnu (s-lu stãpuescu)

§ nfãrnedz (nfãr-nédzŭ) (mi) vb I nfãrnai (nfãr-náĭ), nfãrnam (nfãr-námŭ), nfãrnatã (nfãr-ná-tã), nfãrnari/nfãrnare (nfãr-ná-ri) – (unã cu nfãrnu)

§ nfãrnat (nfãr-nátŭ) adg nfãrnatã (nfãr-ná-tã), nfãrnats (nfãr-nátsĭ), nfãrnati/nfãrnate (nfãr-ná-ti) – (calu) tsi ari fãrnu; (calu) tsi-lj s-ari dzãsã cu fãrnul s-astãmãtseascã icã si sh-alãxeascã calea; (omlu) tsi easti tsãnut nãpoi (astãmãtsit, stãpuit, agãlit) di la un lucru
{ro: înfrânat, înstrunit, reţinut}
{fr: bridé, retenu}
{en: bridled, restrained}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

ofticã

ofticã (óf-ti-cã) sf oftitsi/oftitse (óf-ti-tsi) – lãngoari mulipsitoari di plimunj (tsi s-lja di la om la om), tsi dutsi di-aradã la moarti, datã di-unã yeatsã njicã (cunuscutã cu numa di “bacilu Koch”) tsi s-curduseashti di-aradã tu plimunj sh-lj-aspardzi (ma poati si s-curduseascã sh-tu oasi, matsi, etc.), lji cãtãstrãpseashti; ohticã, ftisi, tihtã; (fig: ofticã = banã greauã, amarã)
{ro: oftică, tuber-culoză}
{fr: phtisie, tuberculose}
{en: (pulmonary) consumption, tuberculosis}
ex: muri di ofticã; easti lãndzitã di ofticã sh-bãneadzã mash cu mirimeti (yitrii)

§ ohticã (óh-ti-cã) sf ohtitsi/ohtitse (óh-ti-tsi) – (unã cu ofticã)

§ ftisi/ftise (ftí-si) sf ftisi (ftísĭ) – (unã cu ofticã)

§ tihtã (tíh-tã) sf tihti/tihte (tíh-ti) – (unã cu ofticã)
ex: ari tihtã (ofticã); soacra arauã easti tihta (fig: bana amarã) a norãljei; muri di tihtã; lji sutrupsi tihta

§ ufticos (uf-ti-cósŭ) adg ufticoasã (uf-ti-cŭá-sã), ufticosh (uf-ti-cóshĭ), ufticoasi/ufticoase (uf-ti-cŭá-si) – tsi easti lãndzit di ofticã; tsi ari s-facã cu oftica; di ofticã; uhticos, tihtos, ftisico, cãrãcush
{ro: ofticos}
{fr: tuber-culeux}
{en: tuberculous}

§ uhticos (uh-ti-cósŭ) adg uhticoasã (uh-ti-cŭá-sã), uhticosh (uh-ti-cóshĭ), uhticoasi/uhticoase (uh-ti-cŭá-si) – (unã cu ufticos)

§ ftisico (fti-si-có) adg (mash masculin) ftisicadz (fti-si-cádzĭ) – (unã cu ufticos)

§ tihtos (tih-tósŭ) adg tihtoasã (tih-tŭá-sã), tihtosh (tih-tóshĭ), tihtoasi/tihtoase (tih-tŭá-si) – (unã cu ufticos)

§ uftichedz (uf-ti-chĭédzŭ) vb I ufticai (uf-ti-cáĭ), ufticam (uf-ti-cámŭ), ufticatã (uf-ti-cá-tã), ufticari/ufticare (uf-ti-cá-ri) – lãndzidzãscu di ofticã; l-fac pri cariva s-lãndzidzascã di ofticã; lj-dau oftica a unui; mi cãrtescu (stric) di cheptu; uhtichedz, tihtusescu, umbãrnedz;
(expr: lu uftichedz = lj-u fac bana greauã, lj-u amãrãscu, lj-u nvirinedz)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

tsingu1

tsingu1 (tsín-gu) (mi) vb III shi II tsimshu (tsím-shĭu), tsindzeam (tsin-dzeámŭ), tsimtã (tsím-tã), tsindziri/tsindzire (tsín-dzi-ri) shi tsindzeari/tsindzeare (tsin-dzeá-ri) – ãnj bag (nj-acats) bãrnul (curaua, armatli, apala, etc.) deavãrliga di mesi; bag, acats; (fig:
1: tsingu = anvãrlig, anvãrlighedz, nvãrlighedz, nvãrlig, ntserclju, ntsircljedz, tsircljedz; expr:
2: li tsingu (armatli, apala) = inshii fur;
3: gioni, si-lj tsindzi apala = multu gioni)
{ro: încinge; înconjura}
{fr: ceindre; ceinturer, entourer}
{en: gird; girdle, surround}
ex: tsindzi-ts (bagã-ts) brãnlu; s-tsingã apala; sh-tsindzi armatli; tsindzi-ti cama troarã; tsimshu (fig: nvãrligai) ponjlji cu sãltsi; va u tsindzeam
(expr: va isham fur); furlji tsimsirã (fig: anvãrligarã) hoara; bagã-li unã pristi alantã shi tsindi-nj-li cu curãili

§ tsimtu (tsím-tu) adg tsimtã (tsím-tã), tsimtsã (tsím-tsã), tsimti/tsimte (tsím-ti) – tsi sh-ari bãgatã bãrnul (curaua, armatli, apala, etc.) di mesi; bãgat, acãtsat
{ro: încins; înconjurat}
{fr: ceint; ceinturé, entouré}
{en: girded; girdled, surrounded}
ex: eara tsimtu cu un brãn di mãtasi; mesea tsimtã; cu tuti amãrtiili tsi ts-easti tsimtu (acãtsat) suflitlu a tãu

§ tsindziri/tsindzire (tsín-dzi-ri) sf tsindziri (tsín-dzirĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva sh-bagã bãrnul (curaua, armatli, apala, etc.) di mesi; tsindzeari, bãgari, acãtsari
{ro: acţiunea de a (se) încinge; de a înconjura; încingere; înconjurare}
{fr: action de ceindre; de ceinturer, d’entourer}
{en: action of girding; of girdling, of surrounding}

§ tsindzeari/tsin-dzeare (tsin-dzeá-ri) sf tsindzeri (tsin-dzérĭ) – (unã cu tsindziri)
ex: ma pri gioni tsi easti! gioni trã tsindzeari-apala
(expr: multu gioni)

§ tsingãtoari/tsingãtoare (tsin-gã-tŭá-ri) sf tsingãtori (tsin-gã-tórĭ) – lugurii cu cari s-tsindzi omlu di mesi; bãrnu, curauã, culani, etc.
{ro: cingătoare}
{fr: ceinture, cordon}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn