|
|
armu
armu (ár-mu) sn armuri (ár-murĭ) – partea di nsus a ciciorlui (cama multu di pravdã) ma nsus di dzinuclju (poati sh-cu-unã parti di trup); bucã, coapsã, cipoc, buti, scheli, cãrãdzelj;
(expr: armuri-armuri u fac (scot) = u fac cumãts, u-arup, u dizvoc)
{ro: arm, but}
{fr: quart, cuisse, paleron}
{en: thigh, shoulder-blade}
ex: nj-deadi un armu di njel; avem trã hirbeari un armu di tsap; cu un armu s-aleapsi; armuri-armuri u scoasirã
(expr: u-arupsirã, u dinjicarã)
armunii/armunie
armunii/armunie (ar-mu-ní-i) sf armunii (ar-mu-níĭ) – harea tsi u ari shidearea deadun a ma multor lucri (un fatsã di altu) cari fatsi tra s-lu ariseascã ocljul tsi li mutreashti; harea tsi u ari bãnarea deadun a ma multor oaminj tsi s-aduchescu ghini tu tuti minduirli sh-faptili-a lor; harea tsi u ari cãntarea (bãtearea, avdzãrea) di dauã i ma multi bots (ihuri, cãntitsi) tsi fac ureaclja s-u ariseascã multu; duzeni
{ro: armonie}
{fr: harmonie}
{en: harmony}
agalmã
agalmã (á-gal-mã) sf agãlnji/agãlnje (á-gãl-nji) – lucru (pilichisit multi ori dit lemnu, cheatrã i mital) tsi aspuni un altu lucru (multi ori un om cunuscut, unã pravdã, un ayi, etc.) trã mushuteatsã, pisti, adutseari aminti, etc.
{ro: statuie}
{fr: statue}
{en: statue}
ex: agalma di marmurã easti tu gãrdinã
amurtsãscu
amurtsãscu (a-mur-tsắs-cu) vb IV amurtsãi (a-mur-tsắĭ), amur-tsam (a-mur-tsámŭ), amurtsãtã (a-mur-tsắ-tã), amurtsãri/amur-tsãre (a-mur-tsắ-ri) – cher trã putsãn chiro putearea tsi u-am tra s-aduchescu i s-min unã parti di trup (cicior, mãnã, dintsã, etc.); amurtu, murtu, ngurdescu (di-arcoari), ngucinedz (di-arcoari);
(expr:
1: amurtsãscu di-arcoari (di fricã, etc.) = shed ca sturlu (ca lemnul, ca marmura, di fricã, di-arcoari, di leani, etc.); nlimnescu, mãrmurisescu;
2: ficiorlji mãcã tsãpurnji, sh-a-aushlor lã amurtsãscu dintsãlj; un mãcã pruni agri sh-a altui lj-amurtsãscu dintsãlj = s-dzãtsi cãndu un stipseashti shi stepsul s-arucã pi altu)
{ro: amorţi}
{fr: engourdir; émousser; agacer les dents}
{en: numb, grow numb; become dull}
ex: truplu lj-avea amurtsãtã; nj-amurtsãrã dintsãlj di agru-pruni; nj-amurtsãrã (nji ngucinarã, nji ngljitsarã) cicioarli di-arcoari; amurtsãi (fig: mãrmurisii) di fricã
§ amurtsãt1 (a-mur-tsắtŭ) adg amurtsãtã (a-mur-tsắ-tã), amurtsãts (a-mur-tsắtsĭ), amurtsãti/amurtsãte (a-mur-tsắ-ti) – tsi ari chirutã putearea tra s-minã i s-aducheascã (unã parti di trup); amurtat, murtat, ngurdit, ngucinat
{ro: amorţit}
{fr: engourdi; émoussé; agacé (dents)}
{en: numb, dull}
ex: easti-amurtsãt (fig: linãvos)
§ amurtsãri/amurtsãre (a-mur-tsắ-ri) sf amurtsãri (a-mur-tsắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu amurtsashti tsiva; amurtari, murtari, ngurdiri, ngucinari
{ro: acţiunea de a amorţi; amorţire}
{fr: action d’engourdir; d’émousser; d’agacer les dents}
{en: action of growing numb; of becoming dull}
§ amurtu (a-múr-tu) vb I amurtai (a-mur-táĭ), amurtam (a-mur-támŭ), amurtatã (a-mur-tá-tã), amurtari/amurtare (a-mur-tá-ri) – (unã cu amurtsãscu)
ex: amurtarã mãnjli sh-cicioarli a natlui
§ amurtat (a-mur-tátŭ) adg amurtatã (a-mur-tá-tã), amurtats (a-mur-tátsĭ), amurtati/amurtate (a-mur-tá-ti) – (unã cu amurtsãt1)
§ amurtari/amurtare (a-mur-tá-ri) sf amurtãri (a-mur-tắrĭ) – (unã cu amurtsãri)
bãrishi/bãrishe
bãrishi/bãrishe (bã-rí-shi) sf fãrã pl – mbunarea tsi s-fatsi ntrã (namisa di) oaminj ncãceats shi isihia (irinea, duzenea, armunia) tsi yini dupã aestã mbunari
{ro: pace; împăcare}
{fr: paix, conciliation}
{en: peace, conciliation}
ex: featsirã bãrishi (featsirã izini, sã mbunarã)
§ barish (bá-rishĭŭ) adv – ca doi oaspits bunj
{ro: armonic, prieteneşte}
{fr: amicalement, à l’aimable}
{en: friendly}
ex: njergu doilji barish, barish (ca doi oaspits bunj)
bata!
bata! (bá-ta) inter – zbor tsi ari noima di “unã soi, idyea soi”; zghiclu tsi-l scoati giucãtorlu cari ari unã carti isea cu-atsea avutã di-un altu giucãtor
{ro: la fel}
{fr: également, de même, en harmonie; cri du joueur qui a une carte égale à celle de son adversaire}
{en: equal, equally, the same; cry (shout) of a player who has an equal card to that of his adversary}
ex: cãntitsli s-njargã bata (unã soi), bata (deadun tu armunii) cu avyiuliili
bucã1
bucã1 (bú-cã) sf buts (bútsĭ) – partea di nsus a ciciorlui namisa di dzinuclju shi gof (cipoc); coapsã, cipoc, buti, scheli, cãrãdzelj, armu
{ro: coapsă}
{fr: cuisse}
{en: thigh}
ex: un gugosh tu bucã-lj treatsi; unã bucã (buti) di carni; hearsirã butsli; dinjicarã butsli
§ buti2/bute (bú-ti) sf buts (bútsĭ) – (unã cu bucã1)
ex: dã-nj unã buti di carni
cãntu1
cãntu1 (cắn-tu) vb I cãntai (cãn-táĭ), cãntam (cãn-támŭ), cãntatã (cãn-tá-tã), cãntari/cãntare (cãn-tá-ri) –
1: scot din gurã bots mushati di muzicã unã dupã-alantã (ca un cãntic), icã ma multi bots tsi s-avdu deadun (ca armunii); dzãc (shuiru) un cãntic; bat unã hãlati muzicalã (laternã; cu flueara, cu-avyiulia, etc.);
2: plãngu shi jilescu multu trã un mortu shi dzãc zboarã (cu zghicuri shi shcljimurãri) tsi aduc aminti di bana-a mortului sh-di-atselj tsi-alãsã dupã el; bag boatsea shi zghilescu di dureari la mortu; butsescu, miryiuluxescu, mirulyisescu, zghilescu, plãngu;
3: mutrescu gramatili di pi-unã carti shi grãescu cu boatsea i aduchescu cu mintea atseali tsi suntu scriati; aleg, dyivãsescu, dyiuvãsescu, ghivisescu, ghivãsescu, yivãsescu, ghiuvãsescu, yiuvãsescu;
(expr: cum va-lj cãntu, acshi va gioacã = tsi va-lj dzãc, ashi va facã)
{ro: cânta (cu vocea sau dintr-un instrument); boci; citi}
{fr: chanter; jouer un instrument; pleurer (un mort); lire}
{en: sing; play an instrument; wail, lament; read}
ex: feata cãntã mushat sh-tr-atsea-lj cãftãm s-nã cãntã dauã cãntitsi; cãntã sh-gioacã hãriosh; lãngãros cãntã (bati) flueara; cãntã (bati) cu flueara; un di un si mbãirãm, lailu tate si-l cãntãm (miryiuluxim, jilim, zghilim); nveasta al prãmãteftu cãntã (dyiuvãsi) cartea; acats s-lji cãntu (s-lji dyivãsescu, s-lj-aleg) cartea; pots nipoati s-cãntsã (s-nji dyivãseshti) un tel?; vream s-nj-u cãntsã (s-nj-u-aledz, s-nj-u dghivãseshti) cartea; shtii s-cãntã (sã dghivãseascã) shi sã scrii; cãntã-nj (dhivãsea-nj, aleadzi-nj) aestã carti; nu putui s-cãntu (s-u ghiuvãsescu) cartea; s-cãntari apostulu tsã dau doi aslanj; dishcljisi cartea s-veadã tsi cãntã
§ cãntat1 (cãn-tátŭ) adg cãntatã (cãn-tá-tã), cãntats (cãn-tátsĭ), cãntati/cãntate (cãn-tá-ti) –
1: (cãntic) tsi easti cãntat cu boatsea; (cãntic) tsi easti bãtut cu flueara (avyiulia, etc.); (flueara, avyiulia, etc.) tsi easti bãtutã;
2: (mortul) tsi easti jilit; butsit, miryiuluxit, mirulyisit, zghilit, plãmtu;
3: (carti) tsi easti aleaptã, dyivãsitã, dyiuvãsitã, ghivisitã, ghivãsitã, yivãsitã, ghiuvãsitã, yiuvãsitã
{ro: cântat (cu vocea sau dintr-un instrument); bocit; citit}
{fr: chanté; joué (un instrument); pleuré (un mort); lu}
{en: sung; played (song, instrument); wailed, lamented; read}
ex: cãnticlu nu-i ghini cãntat
cãrãdzelj
cãrãdzelj (cã-rã-dzéljĭŭ) sn cãrãdzealji/cãrãdzealje (cã-rã-dzeá-lji) – partea di nsus a ciciorlui (cama multu di pravdã) ma nsus di dzinuclju sh-poati sh-cu-unã parti di trup; armu, bucã, coapsã, cipoc, buti, scheli
{ro: coapsă}
{fr: cuisse, paleron, flanc d’un cheval}
{en: thigh, buttock, shoulder-blade}
cãrmucãnj
cãrmucãnj (cãr-mu-cắnjĭ) sf pl – leamni tãljati sh-disicati trã foclu di la vatrã i trã foclu dit soba dit chirolu-atsel veclju
{ro: lemne despicate pentru foc}
{fr: bois coupé à brûler}
{en: chopped wood for fire}
cãrmuescu
cãrmuescu (cãr-mu-ĭés-cu) vb IV cãrmuii (cãr-mu-íĭ), cãrmueam (cãr-mu-ĭámŭ), cãrmuitã (cãr-mu-í-tã), cãrmuiri/cãrmuire (cãr-mu-í-ri) –
1: ãlj fac mãyi, tra s-patã tsiva icã s-adarã lucri tsi (i) nu poati s-li facã altã soi, icã (ii) nu vrea li-adra di-aradã shi (iii) multi ori fãrã sã shtibã cã li-adarã; amãyipsescu, mãyipsescu, mã-ghipsescu, mãndipsescu, nãmãtisescu, numãtsescu, ncãntu, cãntu;
2: cu zboarã (cãntitsi shi seamni mistiryioasi) aspargu-amãyili sh-lu dishteptu pri-atsel a curi ãlj si featsirã amãyi; discãntu
{ro: fermeca, vrăji; descânta}
{fr: charmer, ensorceler; jeter des sorts détourner des enchantements; exorciser, faire des sortilèges}
{en: bewitch, put a spell on, charm; exorcise}
§ cãrmuit (cãr-mu-ítŭ) adg cãrmuitã (cãr-mu-í-tã), cãrmuits (cãr-mu-íts), cãrmuiti/cãrmui-te (cãr-mu-í-ti) –
1: tsi easti faptu s-adarã lucri fãrã vrearea-a lui (tsi nu vrea li-adra di-aradã sh-multi ori fãrã sã shtibã cã li-adarã); amãyipsit, mãyipsit, mãghipsit, mãndipsit, nãmãtisit, numãtsit, ncãntat, cãntat;
2: cari fu vindicat (dizligat, dishtiptat) di amãyili tsi-lj si featsirã (cu cãntitsi shi zboarã mistiryioasi); discãntat
{ro: fermecat, vrăjit; descântat}
{fr: ensorcelé, enchanté; à qui on a fait des incantations; qui a été guéri par des enchantements}
{en: bewitched, who is under a spell, charmed, enchanted; exorcised}
§ cãrmuiri/cãrmuire (cãr-mu-í-ri) sf cãrmuiri (cãr-mu-írĭ) –
1: atsea tsi s-fatsi cãndu s-arucã amãyi; amãyipsiri, mãyipsiri, mãghipsiri, mãndipsiri, nãmãtisiri, numãtsiri, ncãntari, cãntari;
2: atsea tsi s-fatsi cãndu cariva vindicã (dizleagã, dishteaptã) di amãyili tsi-lj si featsirã (cu cãntitsi shi zboarã mistiryioasi); discãntari
{ro: acţiunea de a fermeca, de a vrăji; de a descânta; vrăjire, fermecare, descântare}
{fr: action de charmer, d’ensorceler; ensorcellement, incantation; de détourner des enchantements; d’exorciser, de faire des sortilèges}
{en: action of bewitching, of putting a spell on, of charming; incantation; of exorcising}
cãrmuiri/cãrmuire
cãrmuiri/cãrmuire (cãr-mu-í-ri) sf – vedz tu cãrmuescu
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: cãrmuescuarmãtusescu, armutusescu
RO:a înarma; a decora; a se echipa, a se îmbrăca festiv, a se împodobi
EN:to arm; to adorn oneself; to dress up
FR:armer; se parer; se vêtir pour la fête
Dictsiunar Armãn-Romãn-Englez-Francez - Mariana Bara 2015
armãtusitŭ, armutusitŭ
RO:îmbrăcat festiv, împodobit
EN:dressed up, adorned
FR:paré; vêtu pour la fête
Dictsiunar Armãn-Romãn-Englez-Francez - Mariana Bara 2015
mpãrmutŭ
RO:împrumut
EN:loan; borrowing
FR:
Dictsiunar Armãn-Romãn-Englez-Francez - Mariana Bara 2015
mpãrmutŭ
RO:a împrumuta
EN:to loan; to borrow
FR:
Dictsiunar Armãn-Romãn-Englez-Francez - Mariana Bara 2015
sãrmedzŭ, sãrmu
RO:a fărâmiţa
EN:to crumble
FR:
Dictsiunar Armãn-Romãn-Englez-Francez - Mariana Bara 2015