DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

armenã

armenã (ar-mé-nã) sf armenj (ar-ménjĭ) shi armeni/armene (ar-mé-ni) – unã soi di agru-earbã njicã, tsi creashti pristi tut loclu, tu grãdinj, uboari, cãmpuri, mardzinjli di cãljuri, mealurli di arãuri, etc., cu trup shcurtu sh-disfaptu, frãndzã njits, lilici njits, albi pi mardzinã shi galbini tu mesi tsi anjurzescu mushat sh-cu cari, cãndu suntu adunati shi uscati, lumea fatsi unã ceai nostimã tu beari shi bunã ti stumahi; hamomilã, lilici albã
{ro: muşeţel}
{fr: camomille}
{en: camomile}
ex: armena (hamomila) zilipsitã di-a lãndzitslor isnafi

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

floarã

floarã (flŭá-rã) sf flori (flórĭ) – partea mushatã, cu multi hromati shi anjurzitoari dit unã plantã (iu trag alghinjli di sh-lja luguria cu cari sh-fac njarea sh-tseara) sh-dit cari es simintsãli dupã tsi s-usucã; unã plantã (ca unã earbã) tsi da ahtãri flori; floari, florã, lilici, lãludã, cicechi, anthi
{ro: floare}
{fr: fleur}
{en: flower}
ex: floarã (lilici) sh-gãlbinjoarã; ponjlji nvirdzãscu shi floarã (lãludã) dau; un aush chiragi cu perlu floarã (fig: albu ca unã floarã); cu fatsa ca floarã; bana a noastrã-i ca floarã; flori dishcljisi; videam vulodz cu flori (lilici); puljlji tsi cãntã ascumtsã prit flori (lãludz)

§ floari/floare (flŭá-ri) sf flori (flórĭ) – (unã cu floarã)
ex: loclu mplin di flori (lãludz); mor ca floarea (lilicea) ditu Mai; ponjlji suntu tu floari; dã-nj nã floari; crishtea ca floarea (lilicea)

§ florã1 (fló-rã) sf flori (flórĭ) – (unã cu floarã)
ex: arupsi unã florã (lilici) shi lj-u deadi; era mushatã ca nã florã (lilici) cãndu s-mãrtã

§ floarea-a Pashtilui sf – numã datã la ndauã turlii di agru-lilici mushati albi-galbini tsi sh-u-aduc cu lilicili di camomilã i armenã, mash cã suntu ma mãri
{ro: ochiul boului}
{fr: reine marguerite de Chine, Aster, oeil du Christ(?)}
{en: China Aster(?)}
ex: adunã un mãnuclju di floarea-a Pashtilui; floarea-a Pashtilui sh-u-adutsi cu mushitsãlu

§ flurar (flu-rárŭ) sm flurari (flu-rárĭ) – omlu tsi creashti shi ari angãtan di flori; omlu tsi vindi flori
{ro: florar}
{fr: fleuriste}
{en: florist}
ex: tu Ivropi suntu oaminj cu shtiintsã cari au ngãtan florli

§ flurãrii/flurãrie (flu-rã-rí-i) sf flurãrii (flu-rã-ríĭ) – loclu tu cari s-seaminã shi s-crescu flori; gãrdinã di lilici; ducheanea iu s-vindu flori
{ro: florărie}
{fr: serre, magazin du fleuriste}
{en: flower garden, flower shop}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

hamomilã

hamomilã (ha-mó-mi-lã) sf hamomili/hamomile (ha-mó-mi-li) – unã soi di agru-earbã njicã, tsi creashti pristi tut loclu, tu grãdinj, uboari, cãmpuri, mardzinjli di cãljuri, mealurli di arãuri, etc., cu trup shcurtu sh-disfaptu, frãndzã njits, lilici njits, albi pi mardzinã shi galbini tu mesi tsi anjurzescu mushat sh-cu cari, cãndu suntu adunati shi uscati, lumea fatsi unã ceai nostimã tu beari shi bunã ti stumahi; lilici albã; armenã
{ro: muşeţel}
{fr: camomille}
{en: camomile}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

lilici

lilici albã – unã soi di agru-earbã njicã, tsi creashti pristi tut loclu, tu grãdinj, uboari, cãmpuri, mardzinjli di cãljuri, mealurli di arãuri, etc., cu trup shcurtu sh-disfaptu, frãndzã njits, lilici njits, albi pi mardzinã shi galbini tu mesi tsi anjurzescu mushat sh-cu cari, cãndu suntu adunati shi uscati, lumea fatsi unã ceai nostimã tu beari shi bunã ti stumahi; hamomilã, armenã
{ro: muşeţel}
{fr: camomille}
{en: camomile}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

lilici/lilice

lilici/lilice (li-lí-ci) sf lilici/lilice (li-lí-ci) – partea mushatã, cu multi hromati shi anjurzitoari dit unã plantã (iu trag alghinjli di sh-lja luguria dit cari sh-fac njarea sh-tseara) sh-dit cari es simintsãli dupã tsi s-usucã; unã plantã (ca unã earbã) tsi da ahtãri lilici; floarã, floari, florã, luludã, lãludã, cicechi, anthi;
(expr:
1: lilici albã = armenã, camomilã;
2: lilicea-a anjlor = tinireatsa, partea-atsea ma buna a banãljei;
3: ca unã lilici = mushatã ca unã lilici;
4: lilici la caplu-ts! = s-ti ved mortu!;
5: s-featsi lilici = s-featsi cumãts;
5: cu-unã lilici nu s-fatsi primuveara; veara nu s-adutsi mash cu-unã lilici = zbor tsi s-dzãtsi a omlui tsi va s-aspunã om mari cu-unã singurã faptã bunã; unã lãndurã nu fatsi veara)
{ro: floare}
{fr: fleur}
{en: flower}
ex: unã fãntãnici cu unã lilici (angucitoari = cãndila); sh-di nãsi criscu unã lilici; cãmpul easti mplin cu lilici; lilicea tsi sh-u poartã nveastili la tuvletã; fãrshiroatili cu lilicili n cap; lilici di ureaclji; di lilici schin sh-di schin lilici; cum biu dzama di lilici, s-prifeatsi dinãoarã un pulj mushat; huzmicheari ca vãrã yinghits cari adãpa lilicili; gura lilici shi inima cirnici; easti ca unã lilici
(expr: mushatã ca unã lilici); s-moarã tu lilicea-a anjlor (fig: cãndu eara tu tinireatsã, partea ma bunã a banãljei, a anjlor)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

parmen

parmen (par-ménŭ) sm, sf, adg parmenã (par-mé-nã), parmenj (par-ménjĭ), parmeni/parmene (par-mé-ni) – atsel tsi ari unã lãngoari di minti (tsi sh-u chiru mintea) shi nu mindueashti (giudicã) di-aradã, ca tutã-alantã dunjai; om tsi s-poartã ca un tsi u-ari chirutã mintea; zurlu, glar di minti, loat di vimtu, loat di lunã
{ro: nebun, dement}
{fr: fou, emporté}
{en: insane, crazy, madman (madwoman)}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

Pashti/Pashte

Pashti/Pashte (Pásh-ti) sf pl – dzua tu cari crishtinjlji yiurtisescu Nyearea-a Hristolui; Grailu Mari, Ngrei-Mari;
(expr:
1: floarea-a Pashtilui sf – numã datã la ndauã turlii di agru-lilici mushati albi-galbini tsi sh-u-aduc cu lilicili di camomilã i armenã, mash cã suntu ma mãri;
2: ti Pashtili-a caljlor = vãrãoarã, cã caljlji nu-au Pashti;
3: Pashti n casã, cãndu ari; sh-cãndu nu, s-tindi la soari = zbor tsi s-dzãtsi tr-atselj cari, cãndu au paradz ãlj mãcã tu ziafets sh-apoea, cãndu-lj bitisescu paradzlji, s-tindu agiunj cu pãntica la soari;
4: canda-lj vinjirã Pashtili = zbor tsi s-dzãtsi tr-atselj tsi-aspun multã harauã, tsi suntu multu hãrsits, hãriosh;
5: ca tu dzua di Pashti = ca tu-unã dzuã mari di sãrbãtoari, cu mãcari sh-cu beari, cu ziafets;
6: nu-i tutã dzua Pashti = cati dzuã nu easti sãrbãtoari cu ziafets;
7: yin di Pashti-Pashti = yin arar, di cãndu-cãndu; nu yin multi ori pri an;
8: Pashti fãrã preasinj nu yin = zbor tsi s-dzãtsi cã, tra s-ai un lucru bun, va s-ti fats curbani prota)
{ro: Paşti}
{fr: Pâques}
{en: Easter}
ex: tricurã ashi cu aestã ngrãnji toamna pãn ti Pashti; s-apruchearã Pashtili sh-voi s-l-aduc njelu aestu doarã!; dzua, moi, di Pashti mari; ti Pashti yini din Vlãhii; s-vidzurã la muma-a lor ca n dzuã di Pashti
(expr: ca tu-unã dzuã di mari sãrbãtoari, arar); tut cãntãnda s-dutsea, ca n dzuã di Pashti

§ pãshtic (pãsh-tícŭ) sm fãrã pl – cumnicãtura tsi u lja crishtinjli ti Pashti
{ro: cuminecătura de Paşti}
{fr: communion la veille des Pâques}
{en: Easter commu-nion}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã