DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

armãn1

armãn1 (ar-mắnŭ) sm, sf, adg armãnã (ar-mắ-nã), armãnj (ar-mãnjĭ), armãni/armãne (ar-mắ-ni) – bãrbat (muljari) di-unã mileti tsi bãneadzã tu Balcanj (shi dipuni dit dauãli populi, atsel machidunescul sh-atsel roman, dupã tsi Machidunia fu azvimtã sh-acãtsatã aoa sh-ma nsus di 2000 di anj di miletea romanã); arãmãn, rumãn, rãmãn, vlah
{ro: aromân}
{fr: aroumain}
{en: Aromanian}
ex: armãnlu sh-oarfãn s-hibã tut pri celnic va sh-u-aducã; armãnlu ncãlar, i vai doarmã, i vai cãntã; tsintsi armãnj unã pãzari, dzatsi grets, unã gumarã; armãnlu, pãni cu cash, cãndu vai cadã di somnu vai tragã mãnã; armãnlu fatsi sh-draclu s-creapã; s-easã-armãnjlji nsus tu munts, cu armãnili mushati; bati cuclu sh-puljlji tuts, fug armãnjlji nsus tu munts; jalea-a cãnjlor, jalea-a-armãnjlor; fudzi haraua di la-armãnj; pãdurli plãng jiliti, s-dirinã lailj-armãnj; Doamne tsi lãets au faptã di armãnjlj-ahãti-au traptã?; noi, armãnjlji, nu murim acasã; armãnlu tu cãshuri ca capra tu creacuri; armãnlu tu munts easti ca amarea isihã

§ arãmãn1 (a-rã-mắnŭ) sm, sf, adg arãmãnã (a-rã-mắ-nã), arãmãnj (a-rã-mãnjĭ), arãmãni/arãmãne (a-rã-mắ-ni) – (unã cu armãn1)

§ rãmãn (rã-mắnŭ) sm, sf, adg rãmãnã (rã-mắ-nã), rãmãnj (rã-mãnjĭ), rãmãni/rãmãne (rã-mắ-ni) – (unã cu armãn1)
ex: trã unã rãmãnã mi bãgam shi baci la stãnã; ashi agiumsi feata di rãmãnj vãsiloanji; tsintsi, shasi ficiori rãmãnj; di anda eara rãmãnjlji stoc, tsi sh-undzea lailu di loc!

§ armãnami/armãname (ar-mã-ná-mi) sf fãrã pl – multimi di-armãnj; ntreaga farã armãneascã; armãnimi, armãnilji, armãniu, rãmãnimi, rãmãnii, rumãniu
{ro: aromânime}
{fr: l’ensemble des aroumains, nombres d’aroumains}
{en: large number (multitude, crowd) of Aromanians}
ex: iu eshti armãname?; tru-armãnami sots nu-avea; tritsea armãnamea bair; aoa cãdzum tu armãnami (namisa di-armãnj)

§ armãnimi/ar-mãnime (ar-mã-ní-mi) sf fãrã pl – (unã cu armãnami)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

ceamcu

ceamcu (cĭám-cu) sn ceamcuri (cĭám-curĭ) – soi di gioc armãnescu (grãtsescu shi arbinshescu) iu, di-aradã, giucãtorlu din cap tsi tradzi corlu easti atsel cari dealihea gioacã, cu frãndzeri di trup, mãnj shi cicioari
{ro: dans aromânesc}
{fr: sorte de danse chez les Aroumains}
{en: Aromanian folk dance}
ex: ceamcul tradzi el; la numtsã nu-s ceamcuri tu ubor

§ ceamcea (cĭám-cĭa) sn ceamcuri (cĭám-curĭ) – (unã cu ceamcu)
ex: ceamcea u gioacã multsã

§ ceamce (cĭám-ce) adv – (gioacã) ca arbineshlji
{ro: (dansează) ca albanezii}
{fr: (dansent) comme les Albanais}
{en: (dance) as the Albanians do}
ex: gioacã ceamce (ca arbineshlji)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

dat3

dat3 (dátŭ) sn daturi (dá-turĭ) –
1: unã aradã armasã di pãpãnj-strãpãpãnj; unã aradã nvitsatã dupã fãtsearea di multi ori a idyiului lucru; datã, adeti, aradã, areu, sinithii, sistimã, zãconi;
2: lucru tsi lipseashti s-lu facã cariva (cã va i cã nu va, cã easti pimtu cu zorea s-lu facã, cã lu-ari tãxitã, cã s-ari ligatã, etc.); borgi, sartsinã, hreu, hreus, hreusi, ipuhreusi, apuhreusi
{ro: obicei, tradiţie, datorie, obligaţie}
{fr: coutume, habitude, devoir, obligation}
{en: custom, tradition, duty, obligation}
ex: ashi-i datlu armãnescu (adetea armãneascã); datlu-a meu (borgea-a mea) di nvitsãtor; datlu, borgea-a dascalui; dat avets (avets ipuhreusea, adetea easti) ca s-nã meashtits; prindi s-tsã fats datlu (borgea, hreusea)

§ datã3 (dá-tã) sf fãrã pl – unã aradã armasã di pãpãnj-strãpãpãnj; unã aradã nvitsatã dupã fãtsearea di multi ori a idyiului lucru; dat, adeti, aradã, areu, sinithii, sistimã, zãconi
{ro: obicei}
{fr: coutume, habitude}
{en: custom, tradition}
ex: cum easti data (adetea) a loclui

§ datinã (dá-ti-nã) sf datinj (dá-tinjĭ) – aradã armasã di pãpãnj-strãpãpãnj; datã, adeti, aradã, areu, sinithii, sistimã, zãconi
{ro: datină, tradiţie}
{fr: coutume}
{en: custom, tradition}
ex: ashi lã suntu datinjli (adetsli)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

fãrshirot

fãrshirot (fãr-shi-rótŭ) sm, sf fãrshiroatã (fãr-shi-rŭá-tã), fãrshi-rots (fãr-shi-rótsĭ), fãrshiroati/fãrshiroate (fãr-shi-rŭá-ti) – armãn tsi yini dit Notlu-ali Arbinishii, cari, tu chirolu veclju, bãna cu oili veara tu muntsã sh-earna tu cãmpu, sh-cari zburashti un grai armãnescu niheamã altã soi di-alantsã armãnj
{ro: fărşerot, aromân din sudul Albaniei}
{fr: aroumain du sud de l’Albanie}
{en: Aromanian from Southern Albania}
ex: fãrshirotlu-i fãr cripari, tutã dzua-i pri cãntari; ma gionj di armãnjlji ipirots sh-ma alumtãtori di fãrshirots pri lumi... sãnãtati!; o, lai Marco, fãrshi-roate!; fãrshirotslji pãstrarã cama curatã limba armãneascã

§ fãrshirutami/fãrshirutame (fãr-shi-ru-tá-mi) sf fãrã pl – multimi di fãrshirots; ntreaga farã a fãrshirotslor
{ro: mulţime de fărşeroţi}
{fr: nombre de “fãrshirots”}
{en: number of “fãrshirots”}
ex: tu fãrshirutami s-tsãn multi adets di la strãaush

§ fãrshi-rutescu (fãr-shi-ru-tés-cu) adg fãrshiruteascã (fãr-shi-ru-teás-cã), fãrshiruteshtsã (fãr-shi-ru-tésh-tsã), fãrshiruteshti/fãrshiruteshte (fãr-shi-ru-tésh-ti) – tsi ari s-facã cu fãrshirotslji; tsi tsãni di fãrshirots; di fãrshirot
{ro: fărşerotesc}
{fr: tenant de “fãrshirots”}
{en: having to do with the “fãrshirots”}
ex: cãntic fãrshirutescu (di fãrshirots); cãlivili fãrshiruteshti (di fãrshirots); portul fãrshi-rutescu (di fãrshirot); inatea fãrshiruteascã

§ fãrshiruteash-ti/fãrshiruteashte (fãr-shi-ru-teásh-ti) adv – ca fãrshirotslji
{ro: fărşeroteşte}
{fr: à la manière des “fãrshirots”}
{en: as done by the “fãrshirots”}
ex: adutsi zborlu ca fãrshãruteashti (ca fãrshirotslji)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

popul

popul (pó-pulŭ) sn populi/popule (pó-pu-li) – multimi di oaminj cari suntu di idyea arãzgã (cari, multi ori, zburãscu idyea limbã, au idyea pisti sh-cari s-aduchescu cã fac parti dit idyea mileti, cã au i cã nu au un stat di-a lor); multimi di oaminj adunats tu-un loc; poplu; pupul, farã, lao, mileti, ghimtã, gintã, ginti, ginsã, yenos, ratsã, zintunji
{ro: popor}
{fr: peuple}
{en: people}
ex: a nost popul cilnichescu; populu-armãnescu

§ poplu (pó-plu) sn fãrã pl – (unã cu popul)
ex: pãpãnjlj-a noshtri furã un poplu multu gioni

§ pupul1 (pú-pulŭ) sm pl(?) – multimi di oaminj adunats deadun tu-un loc; multi lucri (i yiets) di idyea soi i lugursiti cã au unã idyi hari; multimi, multeami, multeatsã, multsãmi, flumin, nãfamã, lumi, lao, plitizmo, plod, popul
{ro: popor, mulţime, lume}
{fr: peuple, foule, multitude}
{en: people, crowd, multitude}
ex: pupul (multimi) di numtari

§ puplu (pú-plu) sn fãrã pl – (unã cu popul)
ex: multu puplu (multimi, lao) vinji

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

vlah

vlah (vláhŭ) sm, sf vlahã (vlá-hã), vlahi (vláhĭ), vlahi/vlahe (vlá-hi) – zbor cu cari (unã soi i altã) suntu cunuscuts armãnjlji di cãtrã xenj (di vurgari, grets, etc.); om dit miletea-a armãnjlor
{ro: valah}
{fr: valaque, aroumain}
{en: Aromanian, Valah}

§ vlãhescu (vlã-hĭés-cu) adg vlãheascã (vlã-hĭás-cã), vlãheshtsã (vlã-hĭésh-tsã), vlãheshti (vlã-hĭésh-ti) – tsi ari facã cu vlahilji (armãnjlji) shi armãnamea; tsi ari haractirlu-a vlahlui (a armãnlui); di vlah (armãn); armãnescu, rãmãnescu
{ro: aromânesc, de valah}
{fr: de valaque, d’aroumain}
{en: of Aromanian}

§ vlãheashti1/vlã-heashte (vlã-hĭásh-ti) adv – ashi cum zburãscu (bãneadzã, mãcã, li fac lucrili, etc.) vlahilji (armãnjlji); ca vlahilji (ca armãnjlji), armãneashti
{ro: aromâneşte}
{fr: comme les aroumains}
{en: as the Aromaninas do}

§ vlãheashti2/vlãheashte (vlã-hĭásh-ti) sf fãrã pl – limba di dadã (armãneascã) a armãnjlor; limba zburãtã di armãnj; armãneasca, armãneashti
{ro: limba aromâna}
{fr: l’arou-main, la langue aroumaine}
{en: Aromanian, the Aromanian language}

§ vlahuhoarã (vla-hu-hoã-rã) sf vlahuhori (vla-hu-hórĭ) – hoarã iu bãneadzã di-aradã mash armãnj; hoarã armã-neascã
{ro: sat aromânesc}
{fr: village aroumain}
{en: Aromanian village}
ex: avdzãts, vlahuhori!

§ vlãhut (vlã-hútŭ) sm, sf vlãhutã (vlã-hú-tã), vlãhuts (vlã-hútsĭ), vlãhuti/vlãhute (vlã-hú-ti) – bãrbat (muljari) dit-unã mileti tsi bãneadzã Nordu di Dunã tu statlu Rumãnia cu-unã limbã tsi sh-u-adutsi multu cu limba armã-neascã (sh-cari dipusi dit dauãli populi, atsel a datslor sh-atsel a romanjlor, dupã tsi Datsia fu azvimtã di miletea romanã, aoa sh-vãrã 2000 di anj); rumãn, armãn, arãmãn
{ro: român}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn