|
|
arisite
arisite (a-ri-sí-te) invar – vedz tu risite
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: risitearisescu
arisescu (a-ri-sés-cu) (mi) vb IV arisii (a-ri-síĭ), ariseam (a-ri-seámŭ), arisitã (a-ri-sí-tã), arisiri/arisire (a-ri-sí-ri) – aduchescu unã vreari sh-unã harauã tu cheptu (tu inimã, tu suflit) cãndu ved tsiva i cariva; ãnj platsi cariva i tsiva (cãndu-l am ãn fatsã); nj-intrã cariva i tsiva tu vreari (shi voi s-lu am, s-lji zburãscu, s-hiu cu el, etc.); mi hãrsescu cãndu-l ved sh-voi s-hiu cu cariva (sã zburãscu, s-lu am ãn fatsã, etc.); nj-lja hari; lj-fac hazi, bag (nj-intrã) tu oclju; nj-arãdi budza, nj-u va (nji s-aundzi) inima (suflitlu), etc.; arãsescu, plac, voi
{ro: plăcea}
{fr: plaire, agréer, aimer}
{en: like, love}
ex: si-nj ti veadã s-ti-ariseascã (s-lji intsrã tu oclju, s-ti va); tsiva nu sh-ariseashti (tsiva nu-sh va, nu-lj va inima); mi-arisi (nj-platsi) aestu gioni; ghela-a ta mi-ariseashti (u voi cã easti nostimã); lj-avea arisitã (lj-avea loatã hari) feata; va si s-aflã vãrnu cari s-mi-ariseascã (s-mi va) sh-mini
§ arisit (a-ri-sítŭ) adg arisitã (a-ri-sí-tã), arisits (a-ri-sítsĭ), arisiti/arisite (a-ri-sí-ti) – cari ari hãri tsi-l fac omlu s-lu (s-u) placã (ariseascã); arãsit, plãcut, vrut
{ro: plăcut, agreabil, simpatic}
{fr: plu, aimé; agréable, sympatique}
{en: liked, loved; pleasant, likable, agreable}
§ arisiri/arisire (a-ri-sí-ri) sf arisiri (a-ri-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva ariseashti tsiva; atsea tsi-aducheshti cãndu ti-ariseashti tsiva i cariva; arãsiri, plãtseari, vreari
{ro: acţiunea de a plăcea, de a iubi; plăcere}
{fr: action de plaire, d’agréer, d’aimer; bon plaisir, gré, envie de plaire}
{en: action of liking, of loving; pleasure}
§ arãsescu (a-rã-sés-cu) (mi) vb IV arãsii (a-rã-síĭ), arãseam (a-rã-seámŭ), arãsitã (a-rã-sí-tã), arãsiri/arãsire (a-rã-sí-ri) – (unã cu arisescu)
ex: pri cari gioni sh-arãseashti (l-platsi), pri-atsel nãsã si sh-lu lja; mi-arãseashti (voi, nj-platsi) s-lucredz
§ arãsit (a-rã-sítŭ) adg arãsitã (a-rã-sí-tã), arãsits (a-rã-sítsĭ), arãsiti/arãsite (a-rã-sí-ti) – (unã cu arisit)
ex: arãsit (vrut) di lumea tutã
cãtãrãsescu2
cãtãrãsescu2 (cã-thã-rã-sés-cu) vb IV cãtãrãsii (cã-thã-rã-síĭ), cã-tãrãseam (cã-thã-rã-seámŭ), cãtãrãsitã (cã-thã-rã-sí-tã), cãtãrãsi-ri/cãtãrãsire (cã-thã-rã-sí-ri) – cur shi ndreg casa (dulapea, uborlu, etc.) tra s-aibã tuti lucrili bãgati tu-aradã; scot dit un lucru atseali tsi nu voi s-armãnã tu el tra s-lu fac curat (spastru, limpidi, etc.); cur, cãtãrusescu, cãtãrisescu, spãstrescu, pãstrescu, pãstrãsescu, anãschirsescu, anischirsescu, nãscãrsescu, nãschirsescu, arãdãpsescu
{ro: curăţa, purifica}
{fr: nettoyer, purifier}
{en: clean, purify}
§ cãtãrãsit2 (cã-thã-rã-sítŭ) adg cãtãrãsitã (cã-thã-rã-sí-tã), cãtãrãsits (cã-thã-rã-sítsĭ), cãtãrãsiti/cãtãrãsite (cã-thã-rã-sí-ti) – tsi easti curat di murdãrilji; (lucru) tsi-lj s-ari scoasã atseali tsi s-aflã (amisticati) nuntru; curat, cãtãrusit, cãtãrisit, spãstrit, pãstrit, pãstrãsit, anãschirsit, anischirsit, nãscãrsit, nãschirsit, arãdãpsit
{ro: curăţat, purificat}
{fr: nettoyé, purifié, propre}
{en: cleaned, purified}
§ cãtãrãsiri2/cãtãrãsire (cã-thã-rã-sí-ri) sf cãtãrãsiri (cã-thã-rã-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva cãtãrãseashti; curari, cãtãrusiri, cãtãrisiri, spãstriri, pãstriri, pãstrãsiri, anãschirsiri, anischirsiri, nãscãrsiri, nãschirsiri, arãdãpsiri
{ro: acţiunea de a curăţa, de a purifica; curăţare, purificare}
{fr: action de nettoyer, de purifier; nettoyage, épuration}
{en: action of cleaning, of purifying; cleanliness purification}
§ cãtãrusescu2 (cã-thã-ru-sés-cu) vb IV cãtãrusii (cã-thã-ru-síĭ), cãtãruseam (cã-thã-ru-seámŭ), cãtãrusitã (cã-thã-ru-sí-tã), cãtãrusiri/cãtãrusire (cã-thã-ru-sí-ri) – (unã cu cãtãrãsescu)
§ cãtãrusit2 (cã-thã-ru-sítŭ) adg cãtãrusitã (cã-thã-ru-sí-tã), cãtãrusits (cã-thã-ru-sítsĭ), cãtãrusiti/cãtãrusite (cã-thã-ru-sí-ti) – (unã cu cãtãrãsit)
§ cãtãrusiri2/cãtãrusire (cã-thã-ru-sí-ri) sf cãtãrisiri (cã-thã-ri-sírĭ) – (unã cu cãtãrãsiri)
§ cãtãrisescu (cã-thã-ri-sés-cu) vb IV cãtãrisii (cã-thã-ri-síĭ), cãtãriseam (cã-thã-ri-seámŭ), cãtãrisitã (cã-thã-ri-sí-tã), cãtãrisi-ri/cãtãrisire (cã-thã-ri-sí-ri) – (unã cu cãtãrãsescu)
cãthãrisit
cãthãrisit (cã-thã-ri-sítŭ) adg cãthãrisitã (cã-thã-ri-sí-tã), cãthãrisits (cã-thã-ri-sítsĭ), cãthãrisiti/cãthãrisite (cã-thã-ri-sí-ti) – unã cu cãtãrisit
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: cãtãrisitcurvã
curvã (cúr-vã) sf curvi/curve (cúr-vi) – muljari cari s-bagã tu-ashtirnut (s-ambairã) cu un bãrbat tra s-hibã plãtitã (di-aradã) cu pãradz; muljari tsi bãneadzã cu vindearea-a truplui a ljei (cu-ambãirarea) trã paradz; muljari di pit sucãchi; muljari tsi da pãni a furlor; ruspii, aruspii, dosã, putanã, chiurhanã
{ro: curvă}
{fr: putain, prostituée}
{en: prostitute}
§ curvar (cur-várŭ) sm, adg (mash masculin) curvari (cur-vá-rĭ) – omlu tsi pãlteashti curvi tra s-li ambairã; omlu tsi lu-arãsescu muljerli sh-caftã si s-bagã tu-ashtirnut cu eali; omlu tsi easti pãltit tra s-bagã tu-ashtirnut cu muljerli; tsi easti pãnghios; chiurhan
{ro: curvar, desfrânat}
{fr: coureur de folles, débauché}
{en: mad after women, debauched}
§ curvãrilji/curvãrilje (cur-vã-rí-lji) sf curvãrilji/curvãrilje (cur-vã-rí-lji) – atsea tsi fatsi unã curvã tra si sh-amintã bana; bana tsi sh-u dutsi unã curvã; curvãrii, earanlãchi, pãnghii, purnilji, putãnlichi
{ro: curvărie}
{fr: prostitution, débauche, fornication}
{en: prostitution, debauchery, fornication}
§ curvãrii/curvãrie (cur-vã-rí-i) sf curvãrii (cur-vã-ríĭ) – (unã cu curvãrilji)
§ curvãrisescu (cur-vã-ri-sés-cu) (mi) vb IV curvãrisii (cur-vã-ri-síĭ), curvãriseam (cur-vã-ri-seámŭ), curvãrisitã (cur-vã-ri-sí-tã), curvãrisiri/curvãrisire (cur-vã-ri-sí-ri) – duc unã banã di curvã; fac pri cariva s-ducã unã banã di curvã; duc unã banã di purnilji, di pãnghii
{ro: curvăsări}
{fr: paillarder, prostituer}
{en: live in debauch, prostitute}
§ curvãrisit (cur-vã-ri-sítŭ) adg curvãrisitã (cur-vã-ri-sí-tã), curvãrisits (cur-vã-ri-sítsĭ), curvãrisiti/curvãrisite (cur-vã-ri-sí-ti) – tsi dutsi unã banã di curvã; tsi easti faptu s-facã unã banã di curvã; tsi dutsi unã banã di purnilji
{ro: curvăsărit}
{fr: débauché, prostitué}
{en: debauched, prostituted}
harauã
harauã (ha-rá-ŭã) sf harãi (ha-rắĭ) shi hãrãi (hã-rắĭ) – simtsãmintul suflitescu tsi lu-aducheashti cariva cãndu s-ifhãrãstiseashti shi s-hãrseashti di-un lucru vrut; hrauã, hroa, vãsãlii, mãlinari, bucurilji, hãrãcupilji; (fig:
1: harauã = numtã; expr:
2: nu lu-acatsã somnul di harauã; criscu nã palmã di harauã; nu-l tsãni loclu di harauã; nu lu ncapi casa (di harauã); nu lu ncap stranjili di harauã; haraua n casã; etc. = easti multu hãrsit, easti mplin di harauã, di iftihii sh-di hãrãcupilji;
3: s-ti lja haraua = multu bun, mushat, gioni, etc.; lu-arãseashti omlu di cum s-veadi un lucru;
4: plãngu di harauã; gioc di harauã = mi hãrsescu multu)
{ro: bucurie; nuntă}
{fr: joie, plaisir, aise; marriage, noce}
{en: joy, delight, pleasure, happiness; wedding}
ex: am mari harauã; eara mplinj di harauã; ahãntã harauã lj-aflã, cãndu vidzurã fumealji n casã; harauã mari eara n casã cã avea agiumtã dit xinitii; haraua tsi trapsi (haraua tsi-aduchi), lji si pãru cã-l featsi mã-sa di-adoarã; s-loarã di gushi shi plãmsirã di harauã
(expr: s-hãrsirã multu); acãtsã s-gioacã di harauã pri-un cicior
(expr: s-hãrsi multu); sh-la harauã-ts! (fig: sh-la numtã-ts!); ti hãrãi (fig: numtsã, pãtidzãri, etc.) s-tsã yinim; a aharistului lji si lja haraua; amirãlu criscu di harauã
(expr: s-hãrsi multu) shi loclu nu lu ncãpea
(expr: eara mplin di harauã shi hãrãcupilji); aflarã casa ndreaptã, di ti loa haraua
(expr: di ti-arisea multu di cum u videai ndreaptã, tsã s-umplea inima s-u mutreshti); inshirã dzatsi peshti bunj shi nostinj di ti loa haraua s-lji vedz
§ hrauã (hrá-ŭã) sf hrãi (hrắĭ) – (unã cu harauã)
§ hroa (hrŭá) sf hrãi (hrắĭ) – (unã cu harauã)
ex: di hroa (harauã) zulapea ardi; di hroa (harauã) sãlta
§ harei (ha-ré-i) sf harei (ha-réĭ) – numtã; uspets, giumbusi, zefchi, ziafeti
{ro: nuntă; ospăţ, petrecere, divertisment}
{fr: noces; festin, banquet, divertissement}
{en: wedding; banquet, amusement}
ex: hãrioasã! sh-la harei (numtã) s-yinim!
§ hãrios (hã-ri-ósŭ) adg hãrioasã (hã-ri-ŭá-sã), hãriosh (hã-ri-óshĭ), hãrioasi/hãrioase (hã-ri-ŭá-si) – tsi easti mplin di harauã; tsi aspuni multã harauã; hãros, hãrãcop, hãrsit, yios
marmurã
marmurã (már-mu-rã) sf marmuri/marmure (már-mu-ri) – cheatrã mushatã (albã multi ori cu arãdz ma ncljisi) dit cari s-fac agalmi (casi, scãri, pãtunji, etc.); marmuri, marmori, marmarã, marmar
{ro: marmură}
{fr: marbre}
{en: marble}
ex: ca marmura armasi; mash tru marmuri ncljigati
§ marmuri/marmure (már-mu-ri) sf mãrmuri (mắr-murĭ) – (unã cu marmurã)
ex: mãrmuri frãmti
§ marmori/marmore (már-mo-ri) sf marmori/marmore (már-morĭ) – (unã cu marmurã)
§ marmarã1 (már-ma-rã) sf marmari/marmare (már-ma-ri) – (unã cu marmurã)
ex: la marmari patru, la tsintsi mãrmãritsã
§ marmar1 (már-marŭ) sn marmari/marmare (már-ma-ri) – (unã cu marmurã)
ex: shidea ca un marmar; marmar albu sh-aratsi; nã crutsi di marmar
§ mirmer1 (mir-mérŭ) sn mirmeri/mirmere (mir-mé-ri) – (unã cu marmurã)
ex: unã ploaci di mirmer (marmurã); ashtirnurã bisearica cu mirmer (marmurã); tatsi ca cheatra di mirmer
§ marmar2 (már-marŭ) adg marmarã (már-ma-rã), marmari (már-marĭ), marmari/marmare (már-ma-ri) – tsi easti ca marmura, mushatã, albã sh-aratsi
{ro: marmoreu}
{fr: marmoréen}
{en: like marble}
ex: gljetslu marmar (ca di marmurã) di la mori
§ mãrmãritsã (mãr-mã-rí-tsã) sf mãrmãritsi/mãrmãritse (mãr-mã-rí-tsi) – marmurã ma njicã
{ro: marmură mică}
{fr: petit marbre}
{en: small marble}
ex: la marmari patru, la tsintsi mãrmãritsã
§ mãrmurisescu (mãr-mu-ri-sés-cu) (mi) vb IV mãrmurisii (mãr-mu-ri-síĭ), mãrmuriseam (mãr-mu-ri-seámŭ), mãrmurisitã (mãr-mu-ri-sí-tã), mãrmurisiri/mãrmurisire (mãr-mu-ri-sí-ri) – mi fac (armãn) ca marmura (corcan sh-fãrã s-mi min dip dit loclu iu mi aflu); limnusescu, limnedz, nmãrmurisescu, mãrmurãsescu, mãrmãrisescu
mudzescu
mudzescu (mu-dzés-cu) vb IV mudzii (mu-dzíĭ), mudzeam (mu-dzeámŭ), mudzitã (mu-dzí-tã), mudziri/mudzire (mu-dzí-ri) – (pravdã cu coarni ca vaca, boulu, tserbul, etc.) scoati bots lundzi sh-vãrtoasi tsi s-avdu ca un “muuu…” shi s-aleg ghini di zghicurli scoasi di alti prãvdzã; scot bots (mudziti) ca-atseali scoasi di pravda tsi mudzeashti; mug, mugrisescu, mungãrisescu
{ro: mugi}
{fr: mugir, beugler}
{en: low, moo, bellow}
ex: boulu mudzeashti; vaca mudzea; tserbul mudzi lungu; mudzea (scutea mudziti) di dureari ca unã pravdã
§ mug (múgŭ) vb IV mudzii (mu-dzíĭ), mudzeam (mu-dzeámŭ), mudzitã (mu-dzí-tã), mudziri/mudzire (mu-dzí-ri) – (unã cu mudzescu)
ex: vãtsli mudzea multu aeri
§ mudzit1 (mu-dzítŭ) adg mudzitã (mu-dzí-tã), mudzits (mu-dzítsĭ), mudziti/mudzite (mu-dzí-ti) – tsi scoati bots ca di unã pravdã cu coarni (ca vaca, boulu, tserbul, etc.); mugrisit, mungãrisit
{ro: mugit}
{fr: mugi, beuglé}
{en: mooed, bellowed}
§ mudzi-ri/mudzire (mu-dzí-ri) sf mudziri (mu-dzírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu unã pravdã mudzeashti; mugrisiri, mungãrisiri
{ro: acţiunea de a mugi; mugire}
{fr: action de mugir, de beugler}
{en: action of mooing, of bellowing}
§ mudzit2 (mú-dzit) sn mudziti/mudzite (mú-dzi-ti) – boatsea tsi u scoati unã pravdã cu coarni cãndu mudzeashti; vrondul (scos di cariva) tsi undzeashti cu un mudzit
{ro: muget}
{fr: mugissement, beuglement}
{en: lowing, moo, bellowing}
ex: s-avdu di diparti mudzitlu-a vãtslor shi chiprili-a caljlor; mudzitlu (vrondul ca un mudzit) a vimtului nã aspãre
§ mugrisescu (mu-gri-sés-cu) vb IV mugrisii (mu-gri-síĭ), mugri-seam (mu-gri-seámŭ), mugrisitã (mu-gri-sí-tã), mugrisiri/mugrisire (mu-gri-sí-ri) – (unã cu mudzescu)
§ mugrisit (mu-gri-sítŭ) adg mugrisitã (mu-gri-sí-tã), mugrisits (mu-gri-sítsĭ), mugrisiti/mu-grisite (mu-gri-sí-ti) – (unã cu mudzit1)
pãzari/pãzare
pãzari/pãzare (pã-zá-ri) sf pãzãri (pã-zắrĭ) –
1: loc mari sh-tes, maxus ndreptu trã vindearea sh-acumpãrarea di lucri di tuti turliili; loclu dit mesea i mardzinea di hoarã i cãsãbã, iu s-aflã duchenjli tu cari s-vindu tuti soili di lucri, iu s-dutsi dunjaea sã psuniseascã; cirshii, bizusteni, piatsã;
2: zboarãli tsi sh-li alãxescu atsel tsi vindi cu-atsel tsi-acumpãrã, tra si s-agiungã la unã aduchiri trã pãhãlu-a lucrilor tsi suntu trã vindeari; (fig:
1: pãzari = (i) hoarã, cãsãbã, pulitii (tsi ari di-aradã un loc trã pãzarea-a oaminjlor); (ii) zborlu (tinjia, pãhãlu) tsi aspuni cãt fatsi (custuseashti) un lucru (trã vindearea i acumpãrarea-a lui); expr:
2: fãtsem (cãdem tu) pãzari = zburãm (n-aduchim) trã pãhãlu-a lucrilor tsi s-vindu;
3: lj-dau nã pãzari = lj-dzãc cu cãt voi s-lu vindu (s-lu-acumpãr) un lucru;
4: fatsi pãzari xeanã = easti lishor s-facã isapea-a altui;
5: pãzarea nãinti (s-nu-avem ãncãceari nãpoi) = (ma s-nu vrei s-ti ncaci, s-ai zboarã ma nãpoi) fã pãzarea nãinti)
{ro: târg, piaţă, tocmeală}
{fr: marché public; foire; marchandage}
{en: (public) market; haggling over price}
ex: mi duc ãn pãzari (cirshii); feci pãzari (pãzãripsii) tra s-lji vindu misurlu; tsi dimãndzã s-ts-aduc dit pãzari?; njershu n pãzari (cirshii) tra s-acumpãr cash shi umtu; v-acumpãrai a voauã cãti un brãn arosh din pãzari; tsintsi-armãnj, unã pãzari (cirshii, pãnãyir); pi calea di pãzari; dicãt zboarã nãpoi, ma ghini pãzari (zbor trã pãhãlu-a lucrilor) nãinti; lj-lipsea a luplui, (s-ducã) n pãzari?; tsintsi armãnj unã pãzari, dzatsi grets, unã gumarã; pãzarea cãt (fig: cari-i pãhãlu, cãt fatsi, tsi tinjii ari)? ntreabã Chitlu?; macã nu dai pãzarea (fig: tinjia) tsi-ts caftu; ashi cãdzurã tu pãzari
(expr: ashi s-aduchirã trã pãhãlu-a lucrilor tsi s-vindu); ashi cãdzurã tru pãzari (s-aduchirã ti pãhã); lj-dãdea nã pãzari njicã
(expr: lj-dãdea putsãn, unã tsinjii njicã trã lucrili tsi-acumpãra); fu pãzari fãrã hãngi; pãzarea s-bitiseashti; Bitulea easti nã pãzari (fig: pulitii, cãsãbã) mari; lj-avea scoasã caplu n pãzari a furlui (tu cirshii, piatsã, misuhori); easti pãzari (dzua di pãzari) adzã
§ pãzãripsescu (pã-zã-rip-sés-cu) (mi) vb IV pãzãripsii (pã-zã-rip-síĭ), pãzãripseam (pã-zã-rip-seámŭ), pãzãripsitã (pã-zã-rip-sí-tã), pãzãripsiri/pãzãripsire (pã-zã-rip-sí-ri) – zburãscu cu cariva tra s-n-aduchim trã pãhãlu cu cari va s-vindã (va s-acum-pãrã) un lucru; fac pãzari cu-atsel tsi vindi un lucru (tsi voi s-lu-acumpãr), tra s-lji scadã tinjia; fac pãzari; pãzãrisescu
risite
risite (ri-sí-te) invar – ashtirdzearea-a unui numir dit unã tifteri; ashtirdzearea-a unei numã dit unã aradã; etc.;
(expr:
1: lj-fac risite = l-scot dit isapi, lu-ashtergu;
2: risite s-ti fats = fudz di-aoa s-nu mata ti ved!; s-ti lja neclu!; fã-ti defi, fã-ti cãipi, fã-ti cusuri!, fã-ti stifã!, fã-ti afan!, etc.)
{ro: acţiunea de a şterge un număr, un nume dintr-o listă, etc.; anulare}
{fr: effacement d’un chiffre, d’un nom, etc.; action de biffer}
{en: action of erasing a number, a name from a list, etc.; annulment}
ex: fã-l risite (scoati-l dit isapi; ashteardzi-l dit tifteri); lji li fac risite (va li agãrshescu, va-lj li ljertu) tuti cãti-nj featsi; lj-feci risite dit yii (lu scosh dit arada-a-atsilor yii)
§ arisite (a-ri-sí-te) invar – (unã cu risite)
ex: fã-lj arisite! (scoati-l dit isapi, ashteardzi-l)
zahãri/zahãre
zahãri/zahãre (zá-hã-ri) sf fãrã pl – lugurii multu dultsi tsi s-aflã tu multi planti (pãngearea, cãlamea di zahãri, etc.), dit cari si scoati tra si s-mãcã (tu loc di njari), ca crustali njits shi di-aradã albi; zahari, shicher;
(expr: (ca) zahari (adg) = multu dultsi;
2: l-hrãnea mash cu zahari shi stãfidz = l-hrãnea multu ghini)
{ro: zahăr}
{fr: sucre}
{en: sugar}
ex: cama ninti, tu loclu-a zahãriljei aveam njarea shi picmezea
§ zahari/zahare (zá-ha-ri) sf fãrã pl – (unã cu zahãri)
ex: ficiorlu lo grunda di zahari shi-lj deadi cali-a aushlui; s-vearsã ca zaharea, cãndu u bagã tsiniva tru-apã
§ zãhãrenj (zã-hã-rénjĭ) sf pl – lucri dultsi; zaharenj, zãhãradz, zãhãrlãchi, dultsenj, zãhãrãts, zãhãrtãri; (fig: zaharenj = isihii, arihati, lucri arisiti dit banã, etc.)
{ro: dulciuri}
{fr: douceurs}
{en: sweets}
§ zaharenj (za-ha-rénjĭ) sf pl – (unã cu zãhãrenj)
§ zãhãrlã-chi/zãhãrlãche (zã-hãr-lắ-chi) sf zãhãrlãchi (zã-hãr-lắchĭ) – (unã cu zãhãrenj)
ex: zãhãrlãchili nu li mãcã
§ zãhãrtari/zã-hãrtare (zã-hãr-tá-ri) sf zãhãrtãri (zã-hãr-tắrĭ) – dultseami (ma multu ti njits) faptã dit siropea di zahari acãtsatã, anjurizmatã mushat, multi ori amisticatã sh-cu alti lucri (ca, bunãoarã, ciuculatã, nuts, etc.) sh-turnatã deapoea tu njits cumãts, a curi lã si da multi hromi sh-formi (ca mãrdzeali, gurgulji, bãstunj njits, etc.); zãhãratã, bumboanã, bambonã, cocã, toapã, cufetã, zãhãricadz, zãhãrenj, zãhãrlãchi, dultsenj
{ro: bomboană, zaharicală, dulciuri}
{fr: bonbon, sucrerie}
{en: candy, sweets}
ex: tini featã, mãts zãhãrtãri? (dultsenj?)
§ zãhãratã (zã-hã-rá-tã) sf zãhãrãts (zã-hã-rắtsĭ) – (unã cu zãhãrtari)
§ zãhãricadz (zã-hã-ri-cádzĭ) sm pl – (unã cu zãhãrtari)