DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

arãpã

arãpã (a-rắ-pã) sf arãpi (a-rắpĭ) shi arãchi (a-rắchĭ) – catifur multu ncljinat shi piricljos trã omlu cari va s-lu dipunã (cã easti lishor ca s-cadã shi sã-sh facã arãu); rãpã, ripã, creac, meal, grem, gremur, greb, greblu, grimurã, grimelj, areapit, areapid, arepit, aripidinã, himã, hãu, hau, hauã
{ro: râpă, prăpastie}
{fr: escarpement, précipice, abîme, gouffre}
{en: steep slope, abyss, chasm, precipice}
ex: pi arãpi mi-arucutirã

§ rãpã (rắ-pã) sf rãpi (rắpĭ) shi rãchi (rắchĭ) – (unã cu arãpã)

§ ripã (rí-pã) sf ripi (rípĭ) shi richi (ríchĭ) – (unã cu arãpã)
ex: cãrvanea, ripa nghios ascapã; s-ruzui ripa cu nãsh; earam pi-unã ripã (catifur, coastã) a muntilui

§ arãpos (a-rã-pósŭ) adg arãpoasã (a-rã-pŭá-sã), arãposh (a-rã-póshĭ), arãpoasi/arãpoase (a-rã-pŭá-si) – tsi ari tuti hãrli a unei arãpã; tsi easti ncljinat shi ahãndos ca unã arãpã; rãpos, aripidinos
{ro: râpos, prăpăstios}
{fr: abrupt, escarpé}
{en: abrupt, steep}
ex: munti mari shi arãpos (cu multi arãpi, hãuri, etc.)

§ rãpos (rã-pósŭ) adg rãpoasã (rã-pŭá-sã), rãposh (rã-póshĭ), rãpoasi/rãpoase (rã-pŭá-si) – (unã cu arãpos)

§ areapit (a-reá-pitŭ) sn areapiti/areapite (a-reá-pi-ti) – (unã cu arãpã)
ex: ca cãpãrli tu areapit (arãpã)

§ arepit (a-ré-pitŭ) sn arepiti/arepite (a-ré-pi-ti) – (unã cu arãpã)

§ arup4 (a-rúpŭ) sn arupuri (a-rú-purĭ) – (unã cu arãpã)
ex: plãndzi shi zghileashti sh-tu arup s-arucuteashti; aruplu a Sionlui

§ arocut2 (a-rócutŭ) sn arocuti/arocute (a-ró-cu-ti) – (unã cu arãpã)
ex: arocutlu (aripidina, gremlu) i mari; va s-alunits di pri arocut (arãpã)

§ aripidinã (a-ri-pi-dí-nã) sf aripidinj (a-ri-pi-dínjĭ) – loclu ncljinat tsi dipuni di ndzeanã cãtrã nghios ca tu-unã arãpã; ripidinã, arãpidinã, arãpãdinã, arãpãdzãnã, catifur;

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

nãvalã

nãvalã (nã-vá-lã) sf nãvãlj (nã-vắljĭ) – multimi di oaminj tsi fudzi dit un loc shi s-aricheashti (s-arucã, multi ori cu fortsã) pristi un altu loc (si s-alumtã cu oaminjlji di-aclo, s-lã acatsã loclu, etc.); nãval, nãvãliri, anãpãdiri, nãpãdiri, irusi, irushi, iurusi, iurushi, yirusi, yiurusi, hiumusiri, sãlghiri, alipidari, virsari, etc.
{ro: năva-lă}
{fr: incursion, irruption}
{en: incursion, assault, invasion}
ex: dipreapoea deadirã nãvalã alantsã

§ nãval (nã-válŭ) sn nãvãlj (nã-vắljĭ) – (unã cu nãvalã)
ex: vurgãrlji fac nãval tu Ivropi

§ nãvãlescu (nã-vã-lés-cu) vb IV nãvãlii (nã-vã-líĭ), nãvãleam (nã-vã-leámŭ), nãvãlitã (nã-vã-lí-tã), nãvãliri/nãvãlire (nã-vã-lí-ri) – dipun dit un loc ma-analtu tu-un altu ma nghios; dipun unã aripidinã (aripidinedz); mi-alas cãtrã nghios; fac (dau) nãvalã (iurushi) pristi cariva i tsiva; dipun, aripidinedz, hãmblusescu, cad, mi-ashternu, cur, mi versu, uselescu; hiumusescu, sãlghescu, etc.;
(expr: dor (mirachi, entipusi, sudoari aratsi, etc.) l-nãvãleashti = dor (mirachi, entipusi, sudoari aratsi, etc.) lu-apitruseashti omlu, lu ncurpiljadzã)
{ro: coborî; năvăli}
{fr: couler, descendre; assaillir}
{en: run, come down; assault}
ex: di la budzã nãvãleashti (s-alasã nghios, dipuni); nãvãli (dipusi) di pri arburi; unã caprã nãvãlea nghios (aripidina) tu hauã; sh-nãvãleashti (dipusi pristi un loc, unã hoarã, etc.) un pãshe; nãvãlea (dipunea iurushi) di pi munti; dor di mamã-l nãvãleashti
(expr: lu ncurpiljadzã); unã sudoari aratsi-lj nãvãli
(expr: lj-apitrusi) truplu

§ nãvãlit (nã-vã-lítŭ) adg nãvãlitã (nã-vã-lí-tã), nãvãlits (nã-vã-lítsĭ), nãvãliti/nãvãlite (nã-vã-lí-ti) – tsi ari dipusã dit un loc ma-analtu tu-un altu ma nghios; tsi ari dipusã unã aripidinã; tsi s-ari alãsatã cãtrã nghios; tsi ari faptã (datã) nãvalã (iurushi) pristi cariva i tsiva; dipus, aripidinat, hãmblusit, cãdzut, ashtirnut, curat, virsat, uselit; hiumusit, sãlghit, etc.
{ro: coborât; năvălit}
{fr: coulé, descendu; assailli}
{en: run, that came down; assaulted}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn