DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

argheandã

argheandã (ar-ghĭán-dã) sf argheandi/argheande (ar-ghĭán-di) – hiintsã scoasã di mintea-a omlui tsi s-aspuni tu fandazmili shi pãrmitili dit lao (ma multili ori) ca un muljari bunã, tinirã sh-mushatã, cu puteri mãyipsitoari; dzãnã, zãnã, albi, mushati
{ro: zână}
{fr: fée}
{en: fairy}
ex: canda argheandili (albili, mushatili) scãpati dit brãndzi greali trec cu turbari pristi hoarã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

argheandu

argheandu (ar-ghĭán-du) adg argheandã (ar-ghĭán-dã), argheandzã (ar-ghĭán-dzã), argheandi/argheande (ar-ghĭán-di) – tsi easti-adrat di-asimi; tsi ari hromã di-asimi; (fig:
1: argheandu (dzãs tri pezã) = tivichel, lishor, glar, hazo, anoit, ahmac, cshura, ciulja, dabolja, etc.; expr:
2: mãltseadzã di argheandu = lãngoari mulipsitoari (tsi s-lja di la om la om, ma multu di la njic la njic), tsi s-aspuni cu dureari di gushi, cãlduri (pirito) multu mãri, gãrnutsã aroshi tsi acoapirã tut truplu sh-bitiseashti cu alãxirea di cheali; cochinitã)
{ro: de argint, argintat}
{fr: argenté, couleur de l’argent}
{en: silvery}
ex: Stã-Mãria argheanda (di-asimi); argheandul (fig: glarlu, tivichelu) di Todi

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

dzãnã

dzãnã (dzắ-nã) sf dzãni/dzãne (dzắ-ni) – hiintsã scoasã di mintea-a omlui tsi s-aspuni tu fandazmili shi pãrmitili dit lao (ma multili ori) ca un muljari bunã, tinirã sh-mushatã, cu puteri mãyipsitoari tsi es dit nomurli di-aradã a fisiljei; zãnã, argheandã, albi, mushati
{ro: zână}
{fr: fée}
{en: fairy}
ex: sor-sa, dzãnã dit pãdurea oarbã; eara mushatã ca nã dzãnã; moartea-i dultsi, moartea-i dzãnã; armãnili, ca dzãni

§ zãnã (zắ-nã) sf zãni/zãne (zắ-ni) – (unã cu dzãnã)
ex: zãna cama mushatã; un pãrmit cu zãni

§ dzãn (dzắnŭ) sm dzãnj (dzắnjĭ) – (tu pãrmitili arabi) hiintsã ishitã dit mintea-a omlui tsi poati s-lja truplu di om (ma multili ori arãu) sh-cari poati s-facã mãyi shi fapti tsi es dit nomurli di-aradã a fisiljei; zãn, dzin
{ro: geniu rău}
{fr: mauvais génie, mauvais esprit}
{en: genie, evil spirit}
ex: aestu aush eara un dzãn; sãrglji un dzãn dit amari; vãrã dzãn vai hibã; s-avea bãtutã cu vãrã altu dzãn, stihiu, carishti!; dzãnlu nu-avea iu sã-l bagã ficiorlu

§ dzin (dzínŭ) sm dzinj (dzínjĭ) – (unã cu dzãn)

§ zãn (zắnŭ) sm zãnj (zắnjĭ) – (unã cu dzãn)
ex: ashi-lj ciuciurã la ureaclji dzinlu-a lui

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã