DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

alcu

alcu (ál-cu) adg alcã (ál-cã), altsi (ál-tsi), altsi/altse (ál-tsi) – unã hromã aroshi apreasã; alic, argãvanliu, arosh; (fig: alcu sm = stofã buisitã alcu)
{ro: stacojiu, roşiatic}
{fr: écarlate, rougeâtre}
{en: scarlet}
ex: u buisii lãna alcã

§ alic (á-licŭ) adg alicã (á-li-cã), alits (á-litsĭ), alitsi/alitse (á-li-tsi) – (unã cu alcu)
ex: distimeli alicã (aroshi); moi lilici alicã (aroshi), tsi-nj ti-apirish salbitã?; cusutã cu mãtasi alicã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

argãvan

argãvan (ar-gã-vánŭ) sm argãvanj (ar-gã-vánjĭ) – arburi cu frãndzã uvali (tsi sh-u-aduc cu bicimea-a oauãlor) criscut prit grãdini trã arapunili-a lui di lilici mushati di hromã vinitã (albã, njirlã, trandafilii, etc.) sh-cu-unã anjurizmã mushatã, mbitãtoari; argavan, arguvan, giurgiuvan, ghiurghiuvan, lila; (fig:
1: argãvan = mushat, anjurzitor ca argãvanlu; expr:
2: argãvanlu-a meu = dashlu-a meu, vrutlu-a meu)
{ro: liliac (arbust, floare)}
{fr: lilas}
{en: lilac}
ex: sum nã aumbrã di-argãvan

§ argavan (ar-ga-vánŭ) sm argavanj (ar-ga-vánjĭ) – (unã cu argãvan)

§ arguvan (ar-gu-vánŭ) sm arguvanj (ar-gu-vánjĭ) – (unã cu argãvan)

§ giur-giuvan (gĭur-gĭu-vánŭ) sm giurgiuvanj (gĭur-gĭu-vánjĭ) – (unã cu argãvan)

§ ghiurghiuvan (ghĭur-ghĭu-vánŭ) sm ghiurghiuvanj (ghĭur-ghĭu-vánjĭ) – (unã cu argãvan)
ex: ghiurghiuvanlu mplin di albã floari; ghiurghiuvanjlji ncãrcats cu lilici; ghiurghiuvanlu-a meu
(expr: dashlu-a meu, mushatlu-a meu); moi lilici ghiurghiuvanã! (fig: moi, mushatã, ca lilicea di ghiurghiuvan!)

§ argãvanliu (ar-gã-van-líŭ) adg argãvanlii/argãvanlie (ar-gã-van-lí-i), argãvanlii (ar-gã-van-líĭ), argãvanlii (ar-gã-van-líĭ) – unã hromã niheam ca aroshi apreasã tsi sh-u-adutsi cu-atsea datã di lilicea di-argãvan; alicã, alcã
{ro: stacojiu}
{fr: écarlate}
{en: scarlet}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

bagrem

bagrem (ba-grémŭ) sm bagrenj (ba-grénjĭ) – arburi tsi-ari alumãchi cu schinj, frãndzi mãri (adrati di frãndzã ma njits, di-unã parti sh-di-alantã di-unã ca lumãchitsã), cu arapuni di lilici albi tsi anjurdzescu mushat (tsi pot shi si s-mãcã) shi cu fructul pãstalji tu cari sta ncljisi simintsãli njits, arucutoasi; sãlcãm, acãchii, davan, craicean
{ro: salcâm}
{fr: acacia}
{en: locust tree}
ex: anjurizmã di trandafili, di bagrem shi argavan

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

lila

lila (li-lá) sf lila (li-lá) – arburi cu frãndzã uvali criscut prit grãdini trã arapunili-a lui di lilici mushati di hromã vinitã (albã, njirlã, trandafilii, etc.) sh-cu-unã anjurizmã mushatã, mbitãtoari; argãvan, argavan, arguvan, ghiurghiuvan
{ro: liliac (arbust, floare)}
{fr: lilas}
{en: lilac}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

sãrguci1/sãrguce

sãrguci1/sãrguce (sãr-gú-ci) sf sãrguci/sãrguce (sãr-gú-ci) – lilici adratã di mãna-a omlui tsi s-ufiliseashti ca unã soi di stulii (dusi la isozmati, bãgati pi surva cu cari njitslji alagã ti Anlu Nou, etc.);
(expr: fatsã ca sãrgucea = aroshi sh-mushatã tu fatsã, ca unã floari)
{ro: floare artificială}
{fr: fleur artificielle}
{en: artificial flower}
ex: ti isozmã lj-adusi sãrguci (lãludz fapti di mãna-a omlui ca atseali) di argavan; fatsa lj-eara ca sãrgucea
(expr: multu mushatã)

§ sãrgurici1/sãrgurice (sãr-gu-rí-ci) sf sãrgurici/sãrgurice (sãr-gu-rí-ci) – (unã cu sãrguci)

§ nsãrgoci (nsãr-gócĭŭ) (mi) vb I nsãrguceai (nsãr-gu-cĭáĭ), nsãrguceam (nsãr-gu-cĭámŭ), nsãrguceatã (nsãr-gu-cĭá-tã), nsãrgucea-ri/nsãrguceare (nsãr-gu-cĭá-ri) – stulsescu cu sãrguci; stulsescu multu sh-fãrã gustu ca un glar (nzãrzãledz, di sh-arãdi lumea); zugrãfsescu cu lilici stizmili di casã; stulsescu, nzãrzãledz
{ro: împodobi cu flori artificiale}
{fr: (s’)attifer, (se) pomponer}
{en: decorate with artificial flowers}
ex: si nsãrgucea cu sãrgucea di isozmã; muljari coaptã si nsãrgoaci (nzãrzãleadzã); nãs nã ari nsãrguceatã (ari zugrãfsitã cu lilici) oda-atsea marea

§ nsãrguceat (nsãr-gu-cĭátŭ) adg nsãrguceatã (nsãr-gu-cĭá-tã), nsãrguceats (nsãr-gu-cĭátsĭ), nsãrguceati/nsãrguceate (nsãr-gu-cĭá-ti) – tsi easti stulsit cu sãrguci; stulsit, nzãrzãlat
{ro: împodobit cu flori artificiale}
{fr: attifé, pomponé}
{en: decorated with artificial flowers}
ex: eara nsãrguceatã (stulsitã) ca unã nveastã nauã

§ nsãrguceari/nsãrguceare (nsãr-gu-cĭá-ri) sf nsãrguceri (nsãr-gu-cĭérĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva si nsãrguceashti; stulsiri, nzãrzãlari
{ro: acţiunea de a împodobi cu flori artificiale}
{fr: action de (s’)attifer, de (se) pomponer}
{en: action of decorating with artificial flowers}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã