|
|
argãvan
argãvan (ar-gã-vánŭ) sm argãvanj (ar-gã-vánjĭ) – arburi cu frãndzã uvali (tsi sh-u-aduc cu bicimea-a oauãlor) criscut prit grãdini trã arapunili-a lui di lilici mushati di hromã vinitã (albã, njirlã, trandafilii, etc.) sh-cu-unã anjurizmã mushatã, mbitãtoari; argavan, arguvan, giurgiuvan, ghiurghiuvan, lila; (fig:
1: argãvan = mushat, anjurzitor ca argãvanlu; expr:
2: argãvanlu-a meu = dashlu-a meu, vrutlu-a meu)
{ro: liliac (arbust, floare)}
{fr: lilas}
{en: lilac}
ex: sum nã aumbrã di-argãvan
§ argavan (ar-ga-vánŭ) sm argavanj (ar-ga-vánjĭ) – (unã cu argãvan)
§ arguvan (ar-gu-vánŭ) sm arguvanj (ar-gu-vánjĭ) – (unã cu argãvan)
§ giur-giuvan (gĭur-gĭu-vánŭ) sm giurgiuvanj (gĭur-gĭu-vánjĭ) – (unã cu argãvan)
§ ghiurghiuvan (ghĭur-ghĭu-vánŭ) sm ghiurghiuvanj (ghĭur-ghĭu-vánjĭ) – (unã cu argãvan)
ex: ghiurghiuvanlu mplin di albã floari; ghiurghiuvanjlji ncãrcats cu lilici; ghiurghiuvanlu-a meu
(expr: dashlu-a meu, mushatlu-a meu); moi lilici ghiurghiuvanã! (fig: moi, mushatã, ca lilicea di ghiurghiuvan!)
§ argãvanliu (ar-gã-van-líŭ) adg argãvanlii/argãvanlie (ar-gã-van-lí-i), argãvanlii (ar-gã-van-líĭ), argãvanlii (ar-gã-van-líĭ) – unã hromã niheam ca aroshi apreasã tsi sh-u-adutsi cu-atsea datã di lilicea di-argãvan; alicã, alcã
{ro: stacojiu}
{fr: écarlate}
{en: scarlet}
argavan
argavan (ar-ga-vánŭ) sm – vedz tu argãvan
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: argãvanargãvanliu
argãvanliu (ar-gã-van-líŭ) adg – vedz tu argãvan
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: argãvanalcu
alcu (ál-cu) adg alcã (ál-cã), altsi (ál-tsi), altsi/altse (ál-tsi) – unã hromã aroshi apreasã; alic, argãvanliu, arosh; (fig: alcu sm = stofã buisitã alcu)
{ro: stacojiu, roşiatic}
{fr: écarlate, rougeâtre}
{en: scarlet}
ex: u buisii lãna alcã
§ alic (á-licŭ) adg alicã (á-li-cã), alits (á-litsĭ), alitsi/alitse (á-li-tsi) – (unã cu alcu)
ex: distimeli alicã (aroshi); moi lilici alicã (aroshi), tsi-nj ti-apirish salbitã?; cusutã cu mãtasi alicã
arguvan
arguvan (ar-gu-vánŭ) sm – vedz tu argãvan
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: argãvanbagrem
bagrem (ba-grémŭ) sm bagrenj (ba-grénjĭ) – arburi tsi-ari alumãchi cu schinj, frãndzi mãri (adrati di frãndzã ma njits, di-unã parti sh-di-alantã di-unã ca lumãchitsã), cu arapuni di lilici albi tsi anjurdzescu mushat (tsi pot shi si s-mãcã) shi cu fructul pãstalji tu cari sta ncljisi simintsãli njits, arucutoasi; sãlcãm, acãchii, davan, craicean
{ro: salcâm}
{fr: acacia}
{en: locust tree}
ex: anjurizmã di trandafili, di bagrem shi argavan
ghiurghiuvan
ghiurghiuvan (ghĭur-ghĭu-vánŭ) sm – vedz tu argãvan
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: argãvangiurgiuvan
giurgiuvan (gĭur-gĭu-vánŭ) sm – vedz tu argãvan
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: argãvanlila
lila (li-lá) sf lila (li-lá) – arburi cu frãndzã uvali criscut prit grãdini trã arapunili-a lui di lilici mushati di hromã vinitã (albã, njirlã, trandafilii, etc.) sh-cu-unã anjurizmã mushatã, mbitãtoari; argãvan, argavan, arguvan, ghiurghiuvan
{ro: liliac (arbust, floare)}
{fr: lilas}
{en: lilac}
sãrguci1/sãrguce
sãrguci1/sãrguce (sãr-gú-ci) sf sãrguci/sãrguce (sãr-gú-ci) – lilici adratã di mãna-a omlui tsi s-ufiliseashti ca unã soi di stulii (dusi la isozmati, bãgati pi surva cu cari njitslji alagã ti Anlu Nou, etc.);
(expr: fatsã ca sãrgucea = aroshi sh-mushatã tu fatsã, ca unã floari)
{ro: floare artificială}
{fr: fleur artificielle}
{en: artificial flower}
ex: ti isozmã lj-adusi sãrguci (lãludz fapti di mãna-a omlui ca atseali) di argavan; fatsa lj-eara ca sãrgucea
(expr: multu mushatã)
§ sãrgurici1/sãrgurice (sãr-gu-rí-ci) sf sãrgurici/sãrgurice (sãr-gu-rí-ci) – (unã cu sãrguci)
§ nsãrgoci (nsãr-gócĭŭ) (mi) vb I nsãrguceai (nsãr-gu-cĭáĭ), nsãrguceam (nsãr-gu-cĭámŭ), nsãrguceatã (nsãr-gu-cĭá-tã), nsãrgucea-ri/nsãrguceare (nsãr-gu-cĭá-ri) – stulsescu cu sãrguci; stulsescu multu sh-fãrã gustu ca un glar (nzãrzãledz, di sh-arãdi lumea); zugrãfsescu cu lilici stizmili di casã; stulsescu, nzãrzãledz
{ro: împodobi cu flori artificiale}
{fr: (s’)attifer, (se) pomponer}
{en: decorate with artificial flowers}
ex: si nsãrgucea cu sãrgucea di isozmã; muljari coaptã si nsãrgoaci (nzãrzãleadzã); nãs nã ari nsãrguceatã (ari zugrãfsitã cu lilici) oda-atsea marea
§ nsãrguceat (nsãr-gu-cĭátŭ) adg nsãrguceatã (nsãr-gu-cĭá-tã), nsãrguceats (nsãr-gu-cĭátsĭ), nsãrguceati/nsãrguceate (nsãr-gu-cĭá-ti) – tsi easti stulsit cu sãrguci; stulsit, nzãrzãlat
{ro: împodobit cu flori artificiale}
{fr: attifé, pomponé}
{en: decorated with artificial flowers}
ex: eara nsãrguceatã (stulsitã) ca unã nveastã nauã
§ nsãrguceari/nsãrguceare (nsãr-gu-cĭá-ri) sf nsãrguceri (nsãr-gu-cĭérĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva si nsãrguceashti; stulsiri, nzãrzãlari
{ro: acţiunea de a împodobi cu flori artificiale}
{fr: action de (s’)attifer, de (se) pomponer}
{en: action of decorating with artificial flowers}
voahã
voahã (vŭá-hã) sf vohi (vóhĭ) – anjurizmã, di-aradã urutã sh-greauã, tsi nu lu-ariseashti omlu (sh-cari, cãndu-i multu urutã, multi ori, lu-agnuseashti, l-fatsi s-voamã); putoari, amputoari, mputoari, vromã;
(expr:
1: voahã “mushatã” = anjurizmã, njurizmã, anjurziri, mirudyeauã, njurdii;
2: easti unã voahã = easti un om murdar, lãvos, timbel, nibun, arãu)
{ro: duhoare, putoari}
{fr: mauvaise odeur, puanteur}
{en: foul smell, stench}
ex: nã voahã (putoari, vromã) di carni-amputsãtã; ripanea-alasã nã voahã (anjurizmã) cari nu platsi la tutã dunjaea; ari nã mushatã voahã (anjurizmã) carafila; da voahã (unã vromã, mputoari) di ti-andãrseashti; yini nã voahã greauã (putoari); voahã hii!
(expr: hii unã putoari, un timbel)
§ vromã (vró-mã) sf vromi (vrómĭ) – (unã cu voahã)
§ vrumnjar (vrum-njĭárŭ) adg vrumnja-ri/vrumnjare (vrum-njĭá-ri), vrumnjari (vrum-njĭárĭ), vrumnja-ri/vrumnjare (vrum-njĭá-ri) – cari-anjurzeashti urut, cari da unã-anjurizmã greauã tsi ti fatsi s-vonj; puturos
{ro: puturos}
{fr: puant, malpropre}
{en: stinking, dirty}
§ nvoh (nvóhŭ) vb I nvuhai (nvu-háĭ), nvuham (nvu-hámŭ), nvuhatã (nvu-há-tã), nvuhari/nvuhare (nvu-há-ri) – aduchescu unã voahã (njurizmã) tu-aerã; fac s-anjurzeascã tsiva; (un lucru) alasã unã voahã (njurizmã) tsi s-aducheashti cu narea; caftu s-aduchescu un lucru (cu narea) ma s-alasã unã njurizmã (voahã); amput, anjurzescu, njurzescu, arnjuzescu
{ro: mirosi, face să miroasă}
{fr: sentir, répandre de l’odeur}
{en: smell, make something to smell}
ex: nvuhai (u feci s-anjurzeascã) casa cu lilicea albã; dã-nj si nvoh (s-anjurzescu) sh-mini argavanlu
§ nvuhat (nvu-hátŭ) adg nvuhatã (nvu-há-tã), nvuhats (nvu-hátsĭ), nvuhati/nvuhate (nvu-há-ti) – (lucru) tsi-alasã (scoati, da) unã voahã (njurizmã); tsi njurzeashti; amputsãt, anjurzit, njurzit, arnjuzit
{ro: mirosit, care miroase}
{fr: senti, qui fait de l’odeur}
{en: that smells; that is made to smell}
yirghinã
yirghinã (yir-ghí-nã) sf yirghini/yirghine (yir-ghí-ni) – numã datã la ndauã turlii di earbã, cu frãndzãli sumigoasi shi schicuri di lãludz njits, albi, aroshi, argãvanlii, etc.
{ro: sporiş, verbină}
{fr: verveine}
{en: holy herb, herb of the cross, vervain, verbena}