DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

argãsescu

argãsescu (ar-gã-sés-cu) (mi) vb IV argãsii (ar-gã-síĭ), argãseam (ar-gã-seámŭ), argãsitã (ar-gã-sí-tã), argãsiri/argãsire (ar-gã-sí-ri) – u lucredz chealea proaspit scoasã di pi pravdã (cu-unã lugurii maxus faptã tr-argãsiri) sh-u-adar s-hibã moali, s-nu putridzascã shi s-dãnãseascã multu chiro; tãbãtsescu;
(expr:
1: mi-argãsescu = mi nvets, mi mãlãxescu cu-un lucru;
2: cheali argãsitã = un tsi easti nvitsat, mãlãxit cu-un lucru)
{ro: tăbăci}
{fr: tanner}
{en: tan}
ex: mi-argãsii (fig: mi nvitsai) tu cãldurã

§ argãsit (ar-gã-sítŭ) adg argãsitã (ar-gã-sí-tã), argãsits (ar-gã-sítsĭ), argãsi-ti/argãsite (ar-gã-sí-ti) – (cheali, ghunã) tsi easti lucratã tra s-hibã moali, s-nu putridzascã shi s-dãnãseascã multu chiro; tãbãtsit
{ro: tăbăcit}
{fr: tanné}
{en: tanned}
ex: tini hii cheali argãsitã
(expr: tini eshti nvitsat cu-aesti lucri)

§ argãsiri/argãsire (ar-gã-sí-ri) sf argãsiri (ar-gã-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-argãseashti unã cheali (ghunã); tãbãtsiri
{ro: acţiunea de a tăbăci; tăbăcire}
{fr: action de tanner; tannage}
{en: action of tanning; tanning}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

boatsi/boatse

boatsi/boatse (bŭá-tsi) sf bots (bótsĭ) –
1: vrondul tsi s-avdi cãndu omlu dishcljidi gura sh-alasã vimtul s-treacã prit coardili-lj tsi s-aflã tu gushi; zghic, zghicut; vrondul tsi s-fatsi (sh-ureaclja poati s-lu avdã) cãndu treamburã unã coardã (dit gusha-a omlui, di avyiulii, sh-multi alti soi di lucri);
2: sutsata tsi u fatsi un niho, cu un altu niho tsi-lj s-uidiseashti sh-asunã mushat la ureaclji; ih, niho, miludii;
(expr:
1: bag boatsea = nchisescu s-aurlu; butsescu;
2: grescu cu boatsi; alinai boatsea = grescu cu boatsi vãrtoasã, aurlu;
3: nj-si-acatsã boatsea = nu pot si zburãscu ghini (cã u-am boatsea avãrgãsitã, avrãhnjisitã), zburãscu vrãhnos;
4: pri un grai, pri unã boatsi = tuts dzãtsem unã soi, cu unanimitati;
5: nu scot nitsiunã boatsi = tac sh-nu dzãc tsiva, stau tãcut;
6: am unã boatsi mushatã = cãntu mushat;
7: tsãn boatsea la cãntari = tsãn niholu;
8: trag boatsea = lundzescu boatsea)
{ro: voce, strigăt; sunet; acompaniament}
{fr: voix, cri; son; accompagnement}
{en: voice, shout; sound; accompaniment}
ex: boatsea njicã sh-gura mari (angucitoari: tufechea); boatsi nu-ari sh-multi greashti (angucitoari: cartea); boatsi-aratsi tu pãduri (angucitoari: chiprul); boatsea al Toli bumbunidzã; sh-umplu cãmpurli di bots (zghicuri); easi nveasta, bagã boatsea
(expr: scoati zghicuti, aurlã); cloputi bãtea cu bots (ihuri) ãntunicati; la cãntitsli fãrshiruteshti, un cãntã, altu talji cãnticlu, sh-alantsã tsãn boatsea
(expr: tsãn niholu); cãntic cu bunã boatsi (miludii); chipurlu nu-ari bunã boatsi; grea cu boatsi
(expr: grea cu boatsi vãrtoasã, aurlã) tra s-ti avdã; nu scoati vãrã boatsi
(expr: tats, nu dzã tsiva); avea mushatã boatsi (cãnta mushat) ljirtatlu

§ boatsit (bŭá-tsitŭ) sn boatsi-ti/boatsite (bŭá-tsi-ti) – boatsea vãrtoasã, zghicurli shi shclji-murãrli tsi si scot (ma multu di muljeri) cãndu plãngu un mortu (jilescu shi pãrãvulsescu fapti dit bana-a mortului); miryiulog, miryiuloi, miruloyi, cãntic di mortu
{ro: bocet}
{fr: lamentation, complainte, myriologue}
{en: lament, wail}
ex: di iu yin boatsitli aesti?; boatsitli-a ljei ti fãtsea s-plãndzi

§ butsescu (bu-tsés-cu) (mi) vb IV butsii (bu-tsíĭ), butseam (bu-tseámŭ), butsitã (bu-tsí-tã), butsiri/butsire (bu-tsí-ri) – plãngu shi jilescu multu un mortu shi dzãc (cu zghicuri shi shcljimurãri) zboarã tsi aduc aminti tihisiri dit bana-a mortului sh-di-atselj tsi-alãsã dupã el; miryiu-luxescu, mirulyisescu, arãdãsescu, arãdhãpsescu, arãbdãsescu, arãvdãsescu, jilescu, zghilescu, plãngu, cãntu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cheali1/cheale

cheali1/cheale (chĭá-li) sf chelj (chĭéljĭ) – luguria cu cari easti nvilit truplu-a omlui (a prãvdzãlor, etc.); luguria tsi-acoapirã truplu-a unei pravdã i agru-prici (cu lãnã, cu per i fãrã per) argãsitã sh-purtatã ca stranj (ghunã) icã arcatã mpadi n casã ca unã chilimi;
(expr:
1: hiu cheali sh-oasi = hiu ahãntu slab cã-nj si ved mash chealea sh-oasili;
2: shtiu cãt ãnj fatsi chealea, cãts paradz ãnj fatsi chealea; tsi-nj poati chealea = shtiu cãt ahãrzescu, tsi pot (tsi hiu acshu) s-fac; cãt fatsi a mea pustavi; cãti hiu acshu s-fac;
3: crep tu cheali = crep, mi fac foc di inati;
4: ãnj tradzi multi chealea = pat, mi pidipsescu, mi munduescu, trag vasani, vãsãnipsescu, etc.;
5: u-am chealea groasã; u-am chealea di gumar = hiu om niprãxit, abrashcu, arsiz, fãrã-arshini; pot s-aravdu multi shi nu chicusescu tri tuti atseali (nu mi mealã tuti) tsi-nj si dzãc i tsi-nj si fac;
6: lj-umflu (umplu) chealea = ãl bat multu, ãlj dau un shcop tra si sh-lu-aducã aminti tutã bana, lj-umflu sãmarlu, etc.;
7: ãlj bag truplu tu cheali = ahãntu greu fu bãtut cã-lj bag pristi arãnjli-a truplui unã cheali scoasã di la unã oai i njel proaspit tãljat (adeti di-aoa sh-un chiro tra s-agiutã la vindicarea-a arãnjlor);
8: va-nj dau chealea-a preftului; nj-alas chealea = va s-mor; va-nj dau arnjacolu;
9: lj-aduc chealea (a pravdãljei) = lj-aduc chealea ca semnu cã pravda ari moartã;
10: nu lu ncapi chealea = nu lu ncapi chealea di fudul tsi easti, s-cãmãruseashti multu;
11: nj-vindu sh-chealea di pri mini = fac tut tsi pot tra s-am tsiva, sã-nj plãtescu borgea; mi fac curbani trã cariva tra s-lu-agiut, cu tut tsi am sh-cu tut tsi pot;
12: lj-intru sum cheali = l-fac s-mi va multu, s-mi-ascultã, s-facã atseali tsi voi mini;
13: nj-vindu scumpu chealea = mi-alumtu greu shi-lj fac multã znjii a dushmanlui, cu tuti cã shtiu cã nu va s-pot s-amintu;
14: vai sh-amar di chealea-a lui; mash chealea-a lui shtii cãti va s-tragã = va mãcã multu shcop, va tragã multi, va tragã nitraptili;
15: tsãn la chealea-a mea = tsãn multu la bana-a mea;
16: ljau sh-chealea di pri el = ãlj ljau tut tsi ari, nu lj-alas tsiva)
{ro: piele}
{fr: peau}
{en: skin}
ex: clocea i di leamni sh-cheatrã, puljlji-lj sunt di cheali sh-carni (angucitoari: casa shi oaminjlji); chealea di vulpi da niheamã pi-arosh; nj-deadi unã cheali di oai; s-trapsi tu fearicã si-sh scoatã chealea; aprindi un per di cãprina di cheali; nu s-aspari luplu di chealea-a oailjei; lj-adrã truplu leshi, trã tu cheali
(expr: ahãt vinit eara di bãteari cã lipsea sã-lj si bagã pristi arãnj cheali bilitã atumtsea di la un njel i oai); l-adutsea cheljli vãlmãlu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

curauã

curauã (cu-rá-ŭã) sf curãi (cu-rắĭ) – fashi lungã shi strimtã di cheali (pãndzã, etc.) tsi sh-u bagã omlu di mesi, tra s-lj-u tsãnã shi s-nu-lj cadã pantalonea; fashi di cheali (pãndzã, spangu) tsi fatsi unã hãlati (aroatã) si s-anvãrteascã; cumatã di cheali argãsitã cu cari si struxescu xurãhili;
(expr:
1: dau xurafea di curauã = struxescu xurafea cu darea (fricarea) a ljei di curauã;
2: nu-l dau di curauã = nu-l saidisescu (sãldisescu); nu-l dau di mãnear; nu dau simasii la-atseali tsi fatsi i dzãtsi; nu-l fac mali; nu-l fac mãnicã di tãmbari;
3: nu mi (nj-u) tsãni curaua = nu cutedz; nj-easti fricã; nu nj-u tsãni; nu-nj tsãni curdeaua; nj-arãtseashti curlu (bishina); etc.;
4: nj-adunã curãili = nj-bagã frãnlu, mi nfãrneadzã, mi cãpistruseashti)
{ro: curea}
{fr: curroie}
{en: belt}
ex: tsi-i curauã njicã, aumtã, pri sum loc ascumtã? (angucitoari: sharpili); curcusura avea di mesi unã curauã largã cãt palma; bagã-li unã pristi alantã shi tsindzi-nj-li cu curãili; adu-nj dauãsprãdzatsi di curãi; paplu nu-l tsãnea curãili
(expr: nu lj-u tsãnea, s-avea mulja-tã); nu armãnlu, ma curaua; nu-l deadirã di curauã
(expr: nu-l saidisirã), nu-l cljimarã la numtã; iu da di curauã nã miliunarã di
(expr: iu s-u da di mãnear) aestã oarfãnã; s-l-adunã curãili
(expr: s-lã bagã frãnlu, s-lji cãpistruseascã)

§ cureauã (cu-reá-ŭã) sf curãi (cu-rắĭ) – (unã cu curauã)

§ curoauã (cu-rŭá-ŭã) sf curãi (cu-rắĭ) – (unã cu curauã)
ex: nu-l tsãni dip curoaua (lj-u fricã) s-ducã singur n hoarã

§ curdoni/curdone (cur-dó-ni) sf curdonj (cur-dónjĭ) – (unã cu curauã)

§ curilar (cu-ri-lárŭ) sm curilari (cu-ri-lárĭ) – omlu tsi fatsi i vindi curãi
{ro: curelar}
{fr: bourrelier}
{en: belt maker or seller}

§ curilãrii (cu-ri-lã-rí-i) sf curilãrii (cu-ri-lã-ríĭ) – loclu iu s-fac i vindu curãi
{ro: curelărie}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

mishini/mishine

mishini/mishine (mi-shí-ni) sf mishinj (mi-shínjĭ) – cheali di oai i caprã argãsitã (trã pãputsã)
{ro: meşin}
{fr: cuir tanné}
{en: sheepskin}
ex: nj-acumpãrai, trã purtari, nã preaclji di pãputsã di mishini; sh-bãgã cãmeashi shi zmeani di mishini; nu-afla nã chicutã di-apã si-sh udã grumazlu uscat ca mishinea

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

tãbac2

tãbac2 (tã-bácŭ) sm tãbats (tã-bátsĭ) – un tsi lucreadzã la argãsirea-a cheljlor; tabac, tãban, tãbãcar
{ro: tăbăcar}
{fr: tanneur; corroyeur}
{en: tanner; currier}
ex: lãnã di tãbac

§ tabac2 (ta-bácŭ) sm tabats (ta-bátsĭ) – (unã cu tãbac2)
ex: tabatslji suntu lãvosh

§ tãban (tã-bánŭ) sm tãbanj (tã-bánjĭ) – (unã cu tãbac2)

§ tãbãcar (tã-bã-cárŭ) sm tãbãcari (tã-bã-cárĭ) – (unã cu tãbac2)
ex: tãbãcarlji au bunã zãnati

§ tabacaryio (ta-ba-car-yĭó) sm tabacaryeadz (ta-ba-car-yĭádzĭ) – casa (ducheanea, mãgãzia) iu s-argãsescu cheljli; tehnea-a atsilui tsi argãseashti chealea; tãbani, tãbãcãrii
{ro: tăbăcărie}
{fr: tannerie}
{en: tannery}
ex: yin di la tabacaryio

§ tãbani2/tãbane (tã-bá-ni) sf tãbãnj(?) (tã-bãnjĭ) – (unã cu tabacaryio)

§ tãbãcãrii/tãbãcãrie (tã-bã-cã-rí-i) sf tãbãcãrii (tã-bã-cã-ríĭ) – (unã cu tabacaryio)
ex: piningã api suntu tãbãcãrii (tabacãryeadz)

§ tãbãtsescu (tã-bã-tsés-cu) (mi) vb IV tãbãtsii (tã-bã-tsíĭ), tãbãtseam (tã-bã-tseámŭ), tãbãtsitã (tã-bã-tsí-tã), tãbãtsiri/tãbãtsire (tã-bã-tsí-ri) – u lucredz chealea proaspit scoasã di pi pravdã (cu-unã lugurii maxus faptã tr-argãsiri) sh-u-adar s-hibã moali, s-nu putridzascã shi s-dãnãseascã multu chiro; argãsescu
{ro: tăbăci}
{fr: tanner}
{en: tan}
ex: shtiu cum s-tãbãtsescu cheljli

§ tãbãtsit (tã-bã-tsítŭ) adg tãbãtsitã (tã-bã-tsí-tã), tãbãtsits (tã-bã-tsítsĭ), tãbãtsiti/tãbãtsite (tã-bã-tsí-ti) – (cheali, ghunã) tsi easti lucratã tra s-hibã moali, s-nu putridzascã shi s-dãnãseascã multu chiro; argãsit

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

taljatinã

taljatinã (ta-ljĭa-tí-nã) sf taljatini/taljatine (ta-ljĭa-tí-ni) – unã soi di cheali groasã (di bou, cal, yitsãl) tsi easti argãsitã cu lugurii scoasi dit planti sh-yini multi ori dit Rusii; teleatinã, taleatinã, tilitinã, teletini; (fig: taljatinã = groasã ca taljatina)
{ro: teletin}
{fr: cuir de Russie}
{en: Russian leather}
ex: adutseam tsãruhi di taljatinã

§ teleatinã (te-lea-tí-nã) sf teleatini/teleatine (te-lea-tí-ni) – (unã cu taljatinã)
ex: cu sileafea teleatinã

§ taleatinã (ta-lea-tí-nã) sf taleatini/taleatine (ta-lea-tí-ni) – (unã cu taljatinã)

§ tilitinã (ti-li-tí-nã) sf tilitini/tilitine (ti-li-tí-ni) – (unã cu taljatinã)
ex: sh-lo pãputsã di tilitinã (cheali groasã); ari fatsa tilitinã (fig: groasã)

§ teletini/teletine (te-le-tí-ni) sf teletini/teletine (te-le-tí-ni) – (unã cu taljatinã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

tãvãrceac

tãvãrceac (tã-vãr-cĭácŭ) sn tãvãrceatsi/tãvãrceatse (tã-vãr-cĭá-tsi) – unã soi di sac (foali njic, tastru, etc.) faptu di cheali tu cari s-tsãni (ma multu) cash shi lapti acru; unã soi di foali njic (fuljinã, vãtãlah, utri, etc.); tãrvaci, tãrvash, tirufai, vurgã, zbãrnic, cheali, chilitsã, chilits, foali, fuljinã, utri, utur, vãtãlah
{ro: burduşel de piele}
{fr: petit sac (bourse) fait de peau crue pour y mettre du fromage ou du lait aigre}
{en: small bag made of untanned skin used to store cheese or sour milk}
ex: un cãrlig di picurar shi un tãvãrceac

§ tãrvash (tãr-váshĭŭ) sn tãrvashi/tãrvashe (tãr-vá-shi) – (unã cu tãvãrceac)
ex: dã-nj tãrvashlu di cãvrãmã

§ tãrvaci (tãr-vácĭŭ) sn tãrvaci/tãrvace (tãr-vá-ci) – (unã cu tãvãrceac)

§ tirufai (ti-ru-fáĭŭ) sn tirufai/tirufae (ti-ru-fá-i) – unã soi di sac multu njic faptu di cheali neargãsitã (cãtivãrãoarã dit stumahea di oai i caprã) tu cari s-tsãni (i s-poartã) cashlu; tãrvaci, tãrvash, tãvãrceac, zbãrnic, vurgã
{ro: burduşel de piele}
{fr: tout petit sac (bourse) de peau crue pour y mettre du fromage}
{en: small bag (sac or pouch) made of untanned skin of animals used to keep cheese}
ex: mãcarã un tirufai di ghizã

§ vãtãlah (vã-tã-lĭhŭ) sm vãtãlahi (vã-tã-láhĭ) shi sn vãtãlahi/vãtãlahe (vã-tã-lá-hi) shi vãtãlãhi (vã-tã-lắhĭ) – foali faptã di cheali di tsap tu cari s-poartã ma multu yin shi untulemnu; tãvãrceac, tãrvash, vurgã, tãrvaci, zbãrnic, foali, fuljinã, cheali, chilitsã, chilits, utri, utur
{ro: burduf}
{fr: outre; bouc (outre remplie d’huile ou de vin}
{en: goatskin bag filled up with oil or wine}
ex: di cheali di porcu vãtãlah (utri) nu s-fatsi; a turcului dã-lj masina sh-lja-lj vãtãlahlu (uturlu cu untulemnu); s-nj-aduts un cireap di pãnj, dauã vãtãlahi (utri) di yin, sh-doi boi

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã