|
|
areapitã
areapitã (a-reá-pi-tã) sf – vedz tu aripã
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: aripãaripã
aripã (á-ri-pã) sf arichi (á-richĭ) shi ãrichi (ắ-richĭ) – mãdular tsi lu-au puljlji (mushtili, alghinjli, bubulitslji, etc.) tra s-l-agiutã tu-azbuirari; arpã, areapitã, arapitã, arepitã, areptã, aripitã, arpitã; (fig:
1: aripã = (i) partea dit unã multimi di oaminj i prãvdzã (ascheri, cupii, turmã, gãrdelj, iurdii, etc.) tsi s-aflã tu mardzinea di nandreapta i atsea di nastãnga; (ii) unã parti (buluchi, tãbãbii, ceatã, surii, etc.) dit unã turmã (di oi, njelj, etc.); expr:
2: mi-ari sum aripã (sum aumbrã) = atsea (avigljarea, apãrarea, apanghiul) tsi fatsi un di-atselj cari mi-aveaglji, mi-afireashti, mi apãrã, nj-da apanghiu di lãetsli tsi pot s-nj-aducã dushmanjlji;
3: (mi duc) pri arichi di vimtu = (mi duc) canda azboiru cu vimtul;
4: nu-m arichi = nu pot s-mi duc agonja, cã nu-am putearea s-mi-analtsu tu vimtu, nu pot s-azboiru;
5: iu areapiti di pulj nu-azboairã = locuri ermi)
{ro: aripă}
{fr: aile}
{en: wing}
ex: scoasi puljlu arichi; cucotslji ascuturã arichili; doi vulturi timsirã arichili; puljlji bãturã arichili; vream s-fug pi arichi tu lumi; ishirã pri aripa (fig: partea di) nandreaptã; vãrnã aripã (fig: suro, buluchi) di njali; adunã aripa (fig: partea) di oi; s-lu aibã Dumnidzã sum aripa a lui
(expr: aumbra, avigljarea, apanghiul a lui); easti di sum aripa
(expr: apãrarea) a noastrã
§ arpã (ár-pã) sf arpi/arpe (ár-pi) – (unã cu aripã)
ex: arpili-a schifterlui suntu lundzi; adz ca puljlu fãrã arpi; somnul s-u lja sum arpa-lj lai
(expr: avigljarea, apanghiul, aumbra); Canan-bei vru pri-aljurea arpa-a armãnjlor tra s-disicã (fig: mardzinea di nandreapta i nastãnga-a ascheriljei di-armãnj); unã arpã (fig: suro, buluchi) di oi; nu-ari mãratlu arpi
(expr: nu-ari putearea s-azboairã)
§ areapitã (a-reá-pi-tã) sf areapiti/areapite (a-reá-pi-ti) – (unã cu aripã)
{ro: aripă}
{fr: aile}
{en: wing}
ex: pulj cu unã areapitã; calj cu areapiti; na unã peanã dit areapita-a mea; inima lã trimbura ca areapita di pulj; s-pãrea cã au areapiti la cicioari; ded areapiti a hiljlor a voshtri cã nãsh nã suntu ca nishti areapiti; iu areapiti di pulj nu-azboairã
flitur1
flitur1 (flí-turŭ) sm flituri (flí-turĭ) – turlii di insectã (yeatsã) cu chealea di pi trup ca di catifei, cu gura faptã trã sudzeari, sh-cunuscutã trã patruli peani mãri cu cari azboairã, multu mushati sh-cundiljati cu tuti soili di seamni di tuti bueili; fljutur, fliturã, fitur, pirpirunã, perpunã, pitãludã;
(expr: lj-intrarã flituri ãn cap = s-dzãtsi tr-atsel tsi ari glãrinj tu minti)
{ro: fluture}
{fr: papillon}
{en: butterfly}
ex: suti di flituri azbuira tu gãrdinã di floari-floari
§ fljutur (fljĭú-turŭ) sm fljuturi (fljĭú-turĭ) – (unã cu flitur1)
ex: acãtsai un fljutur
§ flutur (flú-turŭ) sm fluturi (flú-turĭ) – (unã cu flitur1)
§ fliturã (flí-tu-rã) sf flituri/fliture (flí-tu-ri) – (unã cu flitur1)
ex: lishoarã-minutã; ca nã fliturã; ca nã fliturã tsi-azboairã
§ fitur (fí-turŭ) sm fituri (fí-turĭ) – (unã cu flitur1)
§ flitur2 (flí-turŭ) sm pl(?) – trimburari (ligãnari, bãteari, etc.) tu vimtu a unei flamburã, areapitã, shimii, etc.
{ro: fâlfâit}
{fr: flottement}
{en: flutter}
ex: s-avdi di-aoa fliturlu-a banderãljei
§ flitur3 (flí-turŭ) vb I fliturai (fli-tu-ráĭ), flituram (fli-tu-rámŭ), flituratã (fli-tu-rá-tã), fliturari/fliturare (fli-tu-rá-ri) – (trã pulj) bati (minã, lj-treamburã) areapitli; (trã flamburã, shimii, pãndzã, etc.) s-minã shi s-leagãnã tu vimtu; nj-si bati (ocljul); ascutur (vilendzã) tu vimtu
{ro: flutura, fâlfâi}
{fr: flotter, ondoyer, voltiger}
{en: wave, flutter, flap}
ex: fliturãndalui tu vimtu pãndzi albi; ãnj fliturã (bati) ocljul atsel astãngul; bandera fliturã pri pãlatea-a amirãlui; fustanea shi lãrdzili mãnits di la cãmeashi lj-flitura di vimtu
§ flituredz (fli-tu-rédzŭ) vb I fliturai (fli-tu-ráĭ), flituram (fli-tu-rámŭ), flituratã (fli-tu-rá-tã), fliturari/fliturare (fli-tu-rá-ri) – (unã cu flitur3)
muscã
muscã (mús-cã) sf mushti/mushte (músh-ti) – multi turlii di insecti (yetsuri, rimi) njits, cu gura adratã maxus tra s-poatã s-sugã mãcarea, di cari, atsea ma cunuscuta, bãneadzã shi s-anvãrteashti deavãrliga di casa-a omlui; mushitsã, musitsã;
(expr:
1: aruc (sãrgljescu) mushti = bag zizanj, fac muzavirlãchi (munãflichi), etc.;
2: hiu ca-atsel cu musca pri cãciulã (pri nari) = mi-aduchescu cu stepsu sh-es tu migdani fãrã s-voi;
3: u-ascuchi (u cacã) musca = musca dutsi di-alasã oauã (ascuchi tu-unã mãcari cari, ma nãpoi, s-aspardzi sh-oauãli s-fac yernji, lunjidz);
4: om tsi nu calcã ni musca = om multu bun, multu ndreptu;
5: tuti mushtili nu fac njari = tuts oaminjlji nu suntu bunj;
6: s-adunã ca mushtili la njari (la cãcat) = s-adunã multsã tu-un loc tra s-veadã i s-facã tsiva;
7: acatsã mushti = nu-adarã tsiva, sh-cheari chirolu;
8: cad ca musca tu lapti = agiungu tu-un loc sh-tu oara tsi nu lipseashti, icã dzãc un zbor tsi nu lipseashti;
9: u-agudii ca musca pi cãcat = nu tihisii dip ghini;
10: di muscã u-adarã mulã = tu-alãvdari, lucrili njits li fatsi multu mãri)
{ro: muscă}
{fr: mouche}
{en: fly (insect)}
ex: ahuleashti unã areapitã di muscã shi s-fatsi muscã; mash mushtili zãzãea; lji scrii trei gramati, ta s-facã pulj, muscã shi furnicã; ãlj deadi a muscãljei nã chicutã di sãndzi; nu mi-aflat, cã mi feci muscã; va s-lu apãr di mushti cu-unã dãrmã; s-fãtsea mushtili tuti njari, vrea u mãcã ghiftsãlj cu ciubana; alghina ti dutsi la njari shi musca la cãcat
§ muscami/muscame (mus-cá-mi) sf fãrã pl – numir mari di mushti; lumea-a mushtilor; multimi di mushti; loc cu multi mushti; muscãrii
{ro: mulţime de muşte}
{fr: grand nombre de mouches}
{en: multitude of flies}
ex: vidzum multã muscami adunatã deavãrliga-a mãcariljei
§ muscãrii/muscãrie (mus-cã-rí-i) sf muscãrii (mus-cã-ríĭ) – (unã cu muscami)
ex: nu pot s-bãnedz tu muscãria (muscamea) di la nãsh
§ musconj (mus-cónjĭŭ) sm musconj (mus-cónjĭ) – muscã mari
{ro: muscă mare}
{fr: grande mouche}
{en: big fly}
§ musitsã (mu-sí-tsã) sf musitsã (mu-sí-tsã) – muscã njicã
peanã
peanã (peá-nã) sf peani/peane (peá-ni) –
1: mãdular tsi lu-au puljlji (mushtili, bubulitslji, fliturlji, etc.) tra s-l-agiutã tu-azbuirari; areapitã, arapitã, arepitã, areptã, aripitã, arpitã, aripã, arpã;
2: luguria cu cari easti acupirit truplu-a puljlor (tsi sh-u-adutsi cu un cheaptini di-unã parti sh-di-alantã di-un trup tsi sh-u-adutsi cu un sul lungu sh-moali); puhlu tsi-acoapirã truplu-a puljlor; (fig:
1: peanã = hãlati suptsãri shi lungã cu cari si ngrãpseashti; apeanã, cundilj; expr:
2: peanã di neauã = fulgu, spitã, ciomburã;
3: peanã di oclju = perlji njits tsi s-aflã la mardzinea-a cãpachiljei di oclju; cãpachea di oclju; dzeana di oclju;
4: nj-am peana = bag oarã, nj-am cãshtiga, nj-bag mintea, nj-am mintea;
5: l-pãli peana = (i) lj-pãru arãu, lj-intrã frica; (ii) ducheashti, lj-yini unã noimã slabã; intrã tu ergu;
6: nu-nj si bati peana = (i) nu mi mealã; (ii) nu nj-easti fricã;
7: scot (fac) peani = crescu, ntinirescu, nu mata hiu njic sh-ageamit, mi-adar gioni;
8: am bunã (mushatã) peanã = ngrãpsescu ghini, mushat; am mushat cundilj)
{ro: aripă, pană (pasăre), fulg, geană}
{fr: aile, plume, flocon de neige, cil}
{en: wing, feather, snow flake, eye lash}
ex: cu peani (arichi) mushati; ari mushatã peanã
(expr: scrii ghini, mushat); dormu cu-un cãpitãnj di peani (puh); vedz-nji peanili (areapitili) zmãryiti; shi-ts deadi soarili peani (areapiti); peana-a mea (cundiljlu-a meu) nu scrii; ts-alghirã peanili di la oclji
(expr: dzeanili); carti scriatã cu peanã di corbu (fig: cu cundilj faptu dit-unã peanã di corbu); va scot eu peani
(expr: va crescu, va ntinirescu); nu lj-au criscutã ninga peanili
(expr: nu criscu ninga); scoasi furnica peani!; canda-lj si bati peana-a picurarlui?
(expr: canda-l mealã picurarlu?); s-nu-lj si batã dip peana di oclju
(expr: s-nu-lj hibã fricã); fãrã sã-lj si batã dip peana di oclju
(expr: fãrã sã-lj hibã dip fricã)
§ apeanã (a-peá-nã) sf apeani/apeane (a-peá-ni) – (unã cu peanã)
ex: dãm apeana (fig: cundiljlu) ca s-vã scrii
§ pen (pénŭ) sm pl(?) – cumãtici dit peana di gãljinã tsi s-bagã la unã suvalnitsã dit arãzboi
{ro: bucăţică dintr-o aripă de găină care se pune la suveica de la războiul de ţesut}