DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

budzã

budzã (bú-dzã) sf budzã (bú-dzã) – dauãli pãrtsã cãrnoasi di la mardzinea di nsus sh-di la-atsea di nghios tsi ncljid gura shi acoapirã dintsãlj; buzã;
(expr:
1: budzã di-arãu = mardzini di-arãu;
2: budzã di-amari = mardzini di-amari;
3: budzã di budzã = di la unã mardzini la-alantã;
4: cu budzãli cripati = nvirinat, cripat, nfãrmãcat;
5: dipun budzãli; strãmbu budzãli = nu-nj pari ghini di tsi s-fatsi, mi cãrteashti, nu mi-ariseashti, spindzur nãrli;
6: nj-arãdi budza = mi hãrsescu, mi-arãseashti, hiu hãrios;
7: nj-alingu budzãli = mutrescu cu orixi sh-mi-arãseashti tsi va mãc (va ved, va-nj si da, va ljau, etc.);
8: arãd cu budzãli; arãd pri sum budzã = sumarãd, hamuarãd;
9: nji s-uscarã budzãli (di seati) = nj-easti multã seati, cripai di seati;
10: ãnj mushcu budzãli = mi fac pishman, nj-pari-arãu di-atseali tsi feci;
11: dau cu budzãli; bag budzãli = dau di cariva, ahulescu, bash;
12: hiu pi budza-a groapãljei = hiu pi moarti, nu-am multu chiro s-mata bãnedz)
{ro: buză}
{fr: lévre}
{en: lip}
ex: ari budzã aruvirsati; s-nu nj-arãdã budza sh-a njia?
(expr: s-nu mi hãrsescu sh-mini?); l-vãtãmarã budza
(expr: mardzina) di-amari; Duna eara budzã cu budzã
(expr: virsatã, di la unã mardzini la-alantã); fãrmac! budzã cripatã
(expr: multu nvirinat); ca mãni va sh-mushcã budzãli
(expr: va-lj parã-arãu, va s-facã pishman)

§ buzã1 (bú-zã) sf buzã (bú-zã) – (unã cu budzã)
ex: cãndu-nj bag mãna tu spuzã (cinushi), Shun-da u acats di buzã (angucitoari: turta); nji s-aruvirsarã buzãli; agiumsi pãnã la buza
(expr: mardzina) a putslui; eara pi buza-a groapãljei
(expr: eara pi moarti), ma ascãpã sh-tora; nj-umplu scafa pãnã tu buzã

§ budzos (bu-dzósŭ) adg budzoasã (bu-dzŭá-sã), budzosh (bu-dzóshĭ), budzoasi/budzoase (bu-dzŭá-si) – tsi easti cu budzãli groasi, mãri; budzar, budzat, mbudzat
{ro: buzat}
{fr: lippu}
{en: thick-lipped}
ex: budzoshlji arachi

§ budzar (bu-dzárŭ) adg budzarã (bu-dzá-rã), budzari (bu-dzárĭ), budzari/budzare (bu-dzá-ri) – (unã cu budzos)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

dor1

dor1 (dórŭ) vb II durui (du-rúĭ), duream (du-reámŭ), durutã (du-rú-tã), dureari/dureare (du-reá-ri) – aduchescu unã dureari iuva tu trup i suflit; fac pri cariva sã-l doarã tsiva; aduchescu un pon (dureari); vãsãnipsescu, trag, munduescu, etc.;
(expr: ti doari curlu! = s-dzãtsi a omlui tsi s-plãndzi tut chirolu cã-l doari iuva)
{ro: durea, simţi o durere, suferi}
{fr: causer de la douleur, éprouver de la douleur, souffrir}
{en: feel pain, suffer}
ex: nã hãbari tsi ti doari (tsi tsã da dureari); mi doari caplu; tuti oasili mi dor (ãnj da pon); mi leg, iu mi doari; mash tini shtii iu ti doari; cãndu nu ti doari caplu, s-nu-l ledz; mi doari (am un pon suflitescu, trag) cãndu avdu zboarã arali trã nãs; s-nji bãna nãs nu va mi durea caplu

§ durut1 (du-rútŭ) adg durutã (du-rú-tã), duruts (du-rútsĭ), duruti/durute (du-rú-ti) – tsi-aducheashti unã dureari
{ro: care suferă}
{fr: souffrant}
{en: suffering; feeling pain}

§ dureari1/dureare (du-reá-ri) sf dureri (du-réri) – atsea tsi fatsi un tra sã-l doarã tsiva (pri el icã pri altu); aduchirea-a unui pon (dureari); vãsãnipsiri, trãdzeari, munduiri, etc.
{ro: acţiunea de a cauza durere; durere, suferinţă}
{fr: action de causer de la douleur, d’éprouver de la douleur, de souffrir}
{en: action of feeling pain, of causing pain}

§ dor3 (dórŭ) sn doruri (dó-rurĭ) – atsea tsi-aducheashti cariva cãndu ari un pon, cãndu-l doari iuva; dureari, durimi, ondus, pon, pidimo, etc.
{ro: durere}
{fr: mal, douleur, souffrance}
{en: pain, suffering}
ex: ari dor (dureari, pon) mari tu oasi; lãngoare! cum i dorlu di cicioari; dor di lunã icã loari di lunã easti unã lãngoari

§ dureari3/dureare (du-reá-ri) sf dureri (du-réri) – (unã cu dor3)
ex: sãmtseam dureari (dor, pon) la lingurici

§ durimi/durime (du-rí-mi) sf durinj (du-rínjĭ) – (unã cu dor3)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

hazo

hazo (ha-zó) sm, sf, adg hazeauã (ha-zeá-ŭã), hazadz (ha-zádzĭ), hazeali/hazeale (ha-zeá-li) – om lipsit di minti shi fãrã giudicatã (tu zbor i tu fapti); tsi nu para aducheashti ghini tsi-lj si dzãtsi; ahmac, anoit, cshura, ciulja, chirut, dabolja, divanã, glar, hazuscu, hut, hljara, hasca, hahã, hai-hui, haihum, leangã, mutuleangã, muteai, lefcã, lishor, shahulcu, tabolja, ta-o-to, ljoco, shapshal, shabsha, shamandur, tivichel, temblã, turlu, uzun, etc.
{ro: prostănac}
{fr: niais, sot, badaud, nigaud}
{en: stupid, fool}
ex: yinu cu mini, haze! (glare!); tsi hazo (glar) hii!

§ hazumarã (ha-zu-má-rã) sf hazumãri (ha-zu-mắrĭ) – lucru fãrã minti faptu di-un om hazo; lipsã di minti sh-di giudicatã; zbor i faptu cari aspuni starea tu cari s-aflã un om lipsit di minti shi di giudicatã; glãrimi, glãreatsã, glãrilji, glarumarã, ahmãclichi, anoisii, chirturã, hutsami
{ro: prostie}
{fr: bêtise, sottise, stupidité}
{en: stupidity, foolishness}

§ hazuscu (ha-zús-cu) sm, sf, adg hazuscã (ha-zús-cã), hazushtsã (ha-zúsh-tsã), hazushti (ha-zúsh-ti) – (unã cu hazo)

§ hãzusescu (hã-zu-sés-cu) vb IV hãzusii (hã-zu-síĭ), hãzuseam (hã-zu-seámŭ), hãzusiri/hãzusire (hã-zu-sí-ri) – fac glãrinj; ãnj cher putearea di bunã minduiri sh-giudicatã; glãrescu, hutsãscu, lishuredz
{ro: se prosti}
{fr: devenir stupide}
{en: becoming stupid}
ex: hãzusirã (glãrirã) di minti; s-hãzusi (glãri) di tut

§ hãzusit (hã-zu-sítŭ) adg hãzusitã (hã-zu-sí-tã), hãzusits (hã-zu-sítsĭ), hãzusiti/hãzusite (hã-zu-sí-ti) – cari sh-chiru putearea di bunã minduiri; cari fu glãrit di cariva; cari glãri; cari s-featsi hazo; glãrit, hutsãt
{ro: prostit}
{fr: devenu stupide}
{en: who became stupid}

§ hãzusiri/hãzusire (hã-zu-sí-ri) sf hãzusiri (hã-zu-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu un om hãzuseashti; glãriri, hutsãri

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

lai2!

lai2! (láĭ) inter (multi ori tu forma olai icã o-lai, o lai, a-lai, a-lãi sh-cãtivãrãoarã, di-aradã, trã unã muljari, lea, la) – zboarã tsi s-dzãc cãndu vrei sã-lj greshti a unui bãrbat (cãtivãrãoarã muljari) tra s-lj-aspunj tsiva (un zbor, unã dureari, vreari, ciudii, etc.); lãi, o-lai, a-lai, alãi, a-le, a-lea,ore
{ro: mă, bă!, fă; felul în care te adresezi cuiva}
{fr: hé; la manière qu’on addresse un homme ou une femme pour lui dire quelque chose}
{en: hello; the way one addresses a man or a woman to say something}; o lai, Miha, o, lai frate!; o lai picurare!; o, lai Chita, mutrea ncoa, la!; galea-agalea, o lai sor; o lai Doamne, Dumnidzale!; mori, lai lume, mori lai minte, mori lai port di nicuchir!; lai oarfãna-a mea farã!; lai (mãrata) Fani-ali Sii!; o, lai (vruts, scunchi) oaminj di zãmani!; lai (hãrioa-si) dzãli di-altãoarã!; haida-de! tsi lai giunar!; tsi lai (ciudii di) gioc: tsi lai fricã!

§ lea! (leá) inter – s-dzãtsi cãndu vrei s-greshti a unei muljari tra s-lji dzãtsi tsiva; le, la, a-lea, etc.
{ro: fă}
{fr: hé}
{en: listen!}
ex: lea! yinu-aoatsi; sh-loarã, lea! doauã cilnicoanji; o, lea Chitsã, fãrshiroatã! de, lea soro, dzãtsi una; grea-nj, lea scumpã!

§ le (le) inter – (unã cu lea)
ex: le (a-lea), tsi pãtsãm

§ la2 (la) inter – (unã cu lea)
ex: u loai, la (lea), u loai; la (lea) muljare!

§ o-lai! (ó-laĭ) inter (scriat shi o lai shi olai) – (unã cu lai2!)
ex: o-lai! yinu-aoatsi s-ti ved ma ghini; o-lai, gione picurar!; o-lai Pindu, Pindu vrute!; o-lai, yinu cu mini!

§ a-lai! (á-laĭ), a-lãi! (á-lãĭ) inter – (unã cu lai2!)
ex: a-lai, ficior!

§ lãi! (ó-lãĭ) inter (multi ori tu forma olãi icã o-lãi icã o lãi) – (unã cu lai2!)

§ o-lãi! (ó-lãĭ) inter (scriat shi o lãi shi olãi) – (unã cu lai2!)

§ a-le! (a-lé), a-lea! (a-leá) inter – (unã cu lai2!)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

o!

o! (ó) inter – zbor (zghic, strigari, aurlari) cu cari cãftãm s-lu-acljimãm atsel cari easti niheamã ma nclo, niheamã ca diparti; zbor tsi-aspuni durearea, njila, dipirarea, ciudia, etc. tsi u-aducheashti cariva; e, ei, oi, o-lai, lai, lea, bre, vre, etc.; ai, au, vai, cavai, mar, lele, a-lele, o-lele, oi-lele, bobo, oi-bobo, etc.
{ro: o, măi, bă; vai, etc., etc.}
{fr: cri par lequel on appelle quelqu’un qui est loin; cri par lequel on montre douleur; eh!, hélas!, mon Dieu!, etc., etc.}
{en: shout by which someone far is being called; word by which one shows pain, despair, etc.; heigh!, hey (you)!, oh!, oh, no!, oh, dear!, oh, poor me!, etc., etc.}
ex: o! (lai), murare!; o!, lai Cole!; o! tsi caftsã?

§ oi! (óĭ) inter – (unã cu o!)
ex: oi (o-lai), picurare; oi, fãrtate, shtii tsi-i ghini?; oi, oi (vai, vai), Ndonlu-a meu!; oi! (vai), mãrata di mini!

§ e2! (é) inter – (unã cu o!)
ex: e! ashitsi; e!, e!, tu munti strigã mushata sãrãcãceanã shi cãprili s-alinã n dzeanã

§ ei! (éĭ) inter – (unã cu o!)
ex: ei!, tsi caftsã?

§ eh! (éh) inter – (unã cu o!)
ex: eh! lai oaminj di zãmani!

§ ih2! (íh) inter – (unã cu o!)
ex: ih! (vai!) tsi feci!; ih! (bre!) tsi mushitets!

§ ii! (íĭ) inter – (unã cu o!)
ex: ii! tsi vreavã!

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

ore!

ore! (ó-re shi o-ré) inter – zbor cu cari grim ma multu a unui bãrbat (cãtivãrãoarã muljari) tra s-lj-aspunj tsiva (un zbor, unã dureari, vreari, ciudii, etc.); s-dzãtsi cãndu vrei s-aspunj cã ti ciuduseshti di tsi s-fatsi, cã tsã easti fricã di tsi aducheshti cã va si s-facã, etc.; lai, lãi, lea, o-lai, bre, brem, vre, re, are, bre, avre
{ro: mă, bă, măi, măi-măi, dar}
{fr: he! eh! homme; eh! bien!, mais}
{en: hey! well now! now then! listen!}
ex: va s-ts-afeatã (lipseashti s-aducheshti, s-tsã treacã prit minti), ore doamne!; nu ti ntreb, ore (lai) crishtine; s-acãtsarã, ore fratili-a meu; ore! va nã mãcã!; mi giurai, ore crishtine!

§ re! (ré) inter – (unã cu ore!)
ex: avdzã, ncoa, re! (ore)

§ a-re (a-ré) inter – scriat shi are! – (unã cu ore!)
ex: tini hii, are! (bre, oré); are (bre, ore, more), tsi dai acshi?; are (bre, avre) afendi

§ bre! (bré) inter – (unã cu ore!)
ex: ea, li-alãsãm bre!; bre, bre, bre! tsi gioni-aleptu!

§ brem! (brémŭ) inter – (unã cu ore!)

§ a-bre! (a-bré) inter – scriat shi a bre! – (unã cu ore!)

§ vre (vré) inter – (unã cu a-re)
ex: tsi greai, vre glare!

§ a-vre! (a-vré) inter – scriat a vre! shi avre! – (unã cu ore!)
ex: avre (are, bre) ficior!; a vre om, om; ashi-i ghini, vre hilj

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

picurar

picurar (pi-cu-rárŭ) sm picurari (pi-cu-rárĭ) – om (di-arada cu-arugã) tsi aveaglji, pashti, ari vrundida-a oilor sh-fatsi sh-cashlu la stani; baci, cãshar;
(expr:
1: easti picurar = easti om cari, di-aradã) nu para ari carti, nu para shtii multi, easti ca hazo, prostu, nipilixit, etc.;
2: puljlu picurar = agru-pulj cunuscut trã ciuciula tsi u-aspuni pirifan pri creashtitlu-a caplui; ciuciuljan, ciuciuleai, ciurleai, ciuleai;
3: banã di picurar = banã di om aplo, isihã, fãrã ghideri;
4: cari di luchi s-aspari, nu s-fatsi picurar = zbor tsi s-dzãtsi a omlui tra s-nu s-acatsã di-un un lucru, macã lj-easti fricã di-atseali tsi va patã cu-adrarea-a lui, i nu lu-arãsescu urmãrli;
5: coada cap easti la noi, sh-luplu picurar la oi; badz luplu picurar shi vrei s-ts-aveaglji oili? = zbor tsi s-dzãtsi atumtsea cãndu caplu-a unei sutsatã easti un om niuidisit s-facã lucrul, icã ari alti intiresi shi-sh mutreashti mash huzmetea-a lui, nu atseali a sutsatiljei;
6: di la coada-a oilor, s-cunoashti bunlu picurar = omlu bun s-cunoashti dupã cum sh-lu fatsi lucrul; [bãgats oarã cã aestu zbor yini di-aclo cã pravda tsi easti grasã, s-caftã la coadã; macã coada easti grasã, ashi easti sh-pravda];
7: tsi shtii picurarlu di dupã coada-a oilor? = zbor tsi s-dzãtsi tr-atselj tsi s-ameasticã tu lucri tsi nu-au di-iu s-li cunoascã, cã bana-a lor lj-ari tsãnutã, di-aradã, diparti di-aesti lucri; [bãgats oarã cã aestu zbor yini di-aclo cã, di itia cã suntu cama alãgats, cãrvãnarlji s-lugursescu ma cu minti dicãt picurarlji])
{ro: păstor, cioban}
{fr: berger}
{en: shepherd}
ex: picurar cu percea lungã; picurarlji cãndu-au minti, ncaltsã sh-puriclu; picurarlji unãoarã pri mes dipun tu pãzari; di vrei s-hii cu luplu oaspi, dã cali a picurarlor sh-a cãnjlor di la oi; o, lai picurare!
(expr: o, lai glare!);

§ picurãrush (pi-cu-rã-rúshĭŭ) sm picurãrush (pi-cu-rã-rúshĭ) – picurar njic (di ilichii i boi)
{ro: ciobănaş}
{fr: petit berger}
{en: little (small) shepherd}

§ picu-rãroanji/picurãroanje (pi-cu-rã-rŭá-nji) sf picurãroanji/pi-curãroanje (pi-cu-rã-rŭá-nji) – muljari tsi lucreadzã la oi, aveaglji sh-pashti oili; muljarea-a unui picurar
{ro: păstoriţă, nevastă de cioban}
{fr: bergère, femme de berger}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

susta2

susta2 (sús-ta) adv – zbor tsi s-greashti di-aradã a unui cãni tra s-lu facã si sta mprostu pi cicioarili di dinãpoi, sh-cu cicioarili di dininti anãltsati nsus tu vimtu; mprostu!, cu cicioarili nsus!
{ro: sus!, în picioare!}
{fr: debout, les pattes levées!}
{en: stand up!}
ex: cãnili aestu sta susta (mprostu, pi cicioarili di dinãpoi); susta! (mprostu!)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

ush!

ush! (úshĭ) inter – zbor cu cari s-fac gumarlji sh-mulili s-imnã; ushti!; ciush!
{ro: strigăt cu care se fac catârii să meargă}
{fr: cri par lequel on fait marcher les ânes ou les mulets}
{en: shout by which one makes donkeys to advance}
ex: ush! tare!; prâ! ush!

§ ushti! (úshtĭ) inter – (unã cu ush)

§ ciush1! (cĭúshĭ) inter – (unã cu ush)
ex: ciush! fãrtate! aidi-acasã!

§ uncsh! (úncshĭ) inter – zbor cu cari vrem s-astãmãtseascã, icã s-alãxeascã calea, gumarlji (mulãrli) tsi imnã; ciuncsh!
{ro: strigăt cu care vrem să oprească (sau să schimbe direcţia) măgarii din mers}
{fr: cri adressé aux ânes en marchant, en chemin pour les faire s’arrêter ou les faire changer de direction}
{en: yell by which we want the moving donkeys to stop (or change direction)}

§ ciuncsh! (cĭúncshĭ) inter – (unã cu uncsh)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã