DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

aratsi1/aratse

aratsi1/aratse (a-rá-tsi) adg aratsi/aratse (a-rá-tsi), arãts (a-rắtsĭ), arãts (a-rắtsĭ) – harea tsi u ari lucrul tsi ti fatsi s-aducheshti cã tsã da arcoari; tsi nu easti caldu; arcuros, friguros; (fig:
1: aratsi = mortu; expr:
2: vatra easti-aratsi = casa easti-apãrãtsitã; nu easti vãr acasã)
{ro: rece}
{fr: froid, glacé}
{en: cold}
ex: apã aratsi, munti aratsi; oclj-arãts, mãnj arãts; asudori arãts ãlj cura pri frãmti; l-bãsharã aratsi (fig: mortu); armasirã cu trupurli arãts (fig: mortsã) ãmpadi; li-avea mãnjli arãts di-arcoari; bãtea un vimtu-aratsi di ti sica; bati aratsili (fig: vimtul aratsi); u-aflã vatra aratsi
(expr: casa-apãrãtsitã)

§ aratsi2/aratse (a-rá-tsi) adv – fãrã cãldurã, cu arãtsimi
{ro: rece}
{fr: froidement}
{en: coldly}
ex: nji zburã aratsi (cu arãtsimi, fãrã cãldurã)

§ ratsi1/ratse (rá-tsi) adg ratsi/ratse (rá-tsi), rãts (rắtsĭ), rãts (rắtsĭ) – (unã cu aratsi1)

§ ratsi2/ratse (rá-tsi) adv – (unã cu aratsi2)

§ arãtsescu (a-rã-tsés-cu) vb IV arãtsii (a-rã-tsíĭ), arãtseam (a-rã-tseámŭ), arãtsitã (a-rã-tsí-tã), arãtsiri/arãtsire (a-rã-tsí-ri) – fac un lucru tra s-hibã cama-aratsi; aduchescu cã nj-easti ma putsãnã cãldurã (cã avrai); friguredz;
2: lãndzidzãscu (cã shidzui tu arãtsimi) cu dureari di cap, cu tusi, cu curarea-a nãrilor, etc.; acats unã heavrã; ljau arcoari; arcuredz, hivrescu, plivricescu, plivircescu, plivritusescu, plirutusescu;
(expr: lj-arãtsi curlu (bishina) = (i) lji sã featsi fricã, lãhtãrsi; (ii) ari moartã)
{ro: răci}
{fr: refroidir; prendre froid}
{en: chill; catch a cold}
ex: apa eara caldã ma tora s-arãtsi; cara lu-arãtsi apa, s-astrapsi mprostu; arãtsi (arcurã, s-featsi aratsi) chirolu; lj-arãtsea gljets (lj-si fãtsea aratsi ca gljetslu) sãndzili dit vini; a-lea, nj-arãtsii (nj-hivrii) la izvur aestã noapti; va lj-arãtsea inima shi eara ca s-moarã; ts-arãtsi curlu
(expr: tsi sã featsi fricã, lãhtãrsish), ca grec; lj-arãtsi bishina

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

frig1

frig1 (frígŭ) sn friguri (frí-gurĭ) – atsea tsi u fatsi aera tra s-hibã aratsi; atsea tsi aducheashti omlu cãndu nu-ari cãldurã (icã easti arãtsit); arcoari, arãcoari, rãcoari, acroari, rcoari, arcurami, arãtsimi
{ro: frig}
{fr: froid}
{en: cold}
ex: acãtsã earna cu frigurli sh-cu neurli; nafoarã easti multu frig (arcoari); nji ngljitsarã shi mãnjli shi cicioarili di frig

§ friguros (fri-gu-rósŭ) adg friguroasã (fri-gu-rŭá-sã), frigurosh (fri-gu-róshĭ), friguroasi/friguroase (fri-gu-rŭá-si) – tsi easti aratsi, tsi adutsi arcoari; (om) tsi nu poati s-aravdã multu arcoarea; tsi lj-easti arcoari multã; arcuros
{ro: friguros}
{fr: froid, frileux}
{en: sensitive to the cold, who is (feels) cold}
ex: casa-lã easti multu friguroasã (arcuroasã)

§ friguredz (fri-gu-rédzŭ) vb IV frigurai (fri-gu-ráĭ), friguram (fri-gu-rámŭ), friguratã (fri-gu-rá-tã), frigurari/frigurare (fri-gu-rá-ri) – aduchescu cã nj-easti arcoari; nfriguredz, arcuredz
{ro: simţi frig}
{fr: avoir froid, être transi par le froid}
{en: be cold, feel chilly}

§ frigurat (fri-gu-rátŭ) adg friguratã (fri-gu-rá-tã), frigurats (fri-gu-rátsĭ), frigurati/frigurate (fri-gu-rá-ti) – cari-aducheashti cã ari arcoari; nfrigurat, arcurat
{ro: care simte frig}
{fr: qui a froid, transi par le froid}
{en: who is cold, feel chilly}

§ frigurari/frigurare (fri-gu-rá-ri) sf frigurari (fri-gu-rárĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu-a unui lj-easti arcoari, nfrigurari, arcurari
{ro: acţiunea de a simţi frig}
{fr: action d’avoir froid, d’être transi par le froid}
{en: action of feeling chilly}

§ nfriguredz (nfri-gu-rédzŭ) vb IV nfrigurai (nfri-gu-ráĭ), nfriguram (nfri-gu-rámŭ), nfriguratã (nfri-gu-rá-tã), nfrigurari/nfrigurare (nfri-gu-rá-ri) – (unã cu friguredz)
ex: nfrigurai (aduchii arcoari) pi cali

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

heavrã1

heavrã1 (hĭá-vrã) sf hevri (hĭé-vri) shi hevruri (hĭé-vrurĭ) – lãngoarea tsi poati si s-lja di la un om la altu (datã di unã yeatsã) shi s-aspuni cu cãlduri mãri (pirito alinat) shi cu hiori (ca di-arcoari) tsi trec prit tut truplu; lãngoarea tsi-l fatsi suflitlu i truplu-a omlui (cu mãdularli-a lui) tra s-nu lucreadzã ca atumtsea cãndu easti sãnãtos; niputeari, nipteari, lãngoari, cãlduri, pirito;
(expr:
1: mi-acatsã heavra = nj-yini zori, mi-acatsã inatea, glãrescu di minti;
2: am heavra tu oasi = u-am lãngoarea ascumtã, iu nu s-veadi)
{ro: boală, febră, friguri}
{fr: maladie, fièvre}
{en: illness, fever}
ex: heavra dit Avgustu sh-di toamnã nu easti bunã; lu-acãtsarã hevrili (hiorli ca di-arcoari); lu-acãtsarã 17 di hevruri (lãngori cu hiori); ari heavrã (cãlduri, pirito) multã; nã lja heavra di doi mesh; sãnãtati a noauã shi heavrã a uvreilor!; heavra mi-acatsã
(expr: nj-yini multã zori, mi-acatsã inatea) cãndu mi minduescu la aestu lucru; cãndu yinea vãrã sãrbãtoari, hevrili lu-acãtsa; cãrtsãni dintsãlj di ti-acãtsa hevrili di fricã; mi loarã hevrili

§ hivrescu (hi-vrés-cu) vb IV hivrii (hi-vríĭ), hivream (hi-vreámŭ), hivritã (hi-vrí-tã), hivriri/hivrire (hi-vrí-ri) – mi-acatsã unã lãngoari cu pirito sh-cu hiori (trimburãri) tsi-nj trec prit trup; acats nã heavrã; hiuvrescu, lãndzidzãscu, arcuredz, shuplic
{ro: avea friguri, face febră}
{fr: atteindre de fièvre, avoir la fièvre}
{en: get (have) a fever}
ex: shidzui nafoarã tu vimtu sh-hivrii (sh-mi-acãtsã heavra); hivrii di heavrã lungã; mi hivrescu hevri greali; la dauã dzãli lu hivreashti (lu-acatsã heavra)

§ hivrit (hi-vrítŭ) adg hivritã (hi-vrí-tã), hivrits (hi-vrítsĭ), hivriti/hivrite (hi-vrí-ti) – tsi easti lãndzit cu pirito shi-l trec hiori ca di-arcoari; hiuvrit, lãndzidzãt, arcurat, shuplicat
{ro: atins de friguri, care face febră, înfrigurat}
{fr: atteint de fièvre, qui a la fièvre}
{en: who got (has) a fever}
ex: easti hivrit (arcurat) di-l doari caplu; hii hivritã (lãndzitã)?

§ hivriri/hivrire (hi-vrí-ri) sf hivriri (hi-vrírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva hivreashti; hiuvriri, lãndzidzãri, arcurari, shuplicari

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

plivrit

plivrit (pli-vrítŭ) sn plivrituri (pli-vrí-turĭ) – unã lãngoari di pli-munj (tsi u-acatsã omlu, di-aradã, cãndu sta tu multã arãtsimi), cãndu saclu, icã punga tu cari s-aflã bãgat plimunlu, ari adunatã shi scoati unã soi di dzamã i pronj; plivit, pondã, pundziri, ãndultsit, amurtsãt
{ro: pleurezie}
{fr: pleurésie}
{en: pleuresy}

§ plivit2 (pli-vítŭ) sn plivituri (pli-ví-turĭ) – (unã cu plivrit)
ex: eara s-moarã di plivit; ti plivit ãnj dzãsi yeatrul sã-lj bag dzatsi suliutsi

§ pliyit (pli-yítŭ) sn pliyituri (pli-yí-turĭ) – (unã cu plivrit)

§ plivricescu (pli-vri-cés-cu) vb IV plivricii (pli-vri-cíĭ), plivriceam (pli-vri-cĭámŭ), plivricitã (pli-vri-cí-tã), plivriciri/plivricire (pli-vri-cí-ri) –
1: acats unã heavrã (cã shidzui tu arãtsimi), cu dureari di cap, cu tusi, cu curarea-a nãrilor, etc.; ljau arcoari; arãtsescu, hivrescu, arcuredz;
2: lãndidzãscu di plivrit; plivircescu, plivritusescu, plirutusescu
{ro: răci, face pleurezie}
{fr: prendre froid; gagner une pleurésie}
{en: catch a cold, a pleuresy}

§ plivricit (pli-vri-cítŭ) adg plivricitã (pli-vri-cí-tã), plivricits (pli-vri-cítsĭ), plivriciti/plivricite (pli-vri-cí-ti) –
1: cari ari lãndidzãtã (di itia cã ari shidzutã tu arãtsimi); tsi ari loatã (lu-ari acãtsatã) unã arcoari; tsi ari hivritã; arãtsit, arcurat, hivrit;
2: tsi ari lãndidzãtsã di plivrit; plivircit, plivritusit, plirutusit
{ro: răcit; cari a făcut pleurezie}
{fr: qui a pris froid; qui a gagné une pleurésie}
{en: cooled, chilled; caught a cold, sick of pleuresy}

§ plivriciri/plivricire (pli-vri-cí-ri) sf plivriciri (pli-vri-círĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva plivriceashti; plivirciri, plivritusiri, plirutusiri, arãtsiri, arcurari, hivriri
{ro: acţiunea de a răci, de a face pleurezie}
{fr: action de prendre froid; de gagner une pleurésie}
{en: action of catching a cold, a pleuresy}

§ plivircescu (pli-vir-cés-cu) vb IV plivircii (pli-vir-cíĭ), plivir-ceam (pli-vir-cĭámŭ), plivircitã (pli-vir-cí-tã), plivirciri/plivircire (pli-vir-cí-ri) – (unã cu plivricescu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn