|
|
archit
archit (ar-chítŭ) adg – vedz tu arachi
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: arachiapulsescu1
apulsescu1 (a-pul-sés-cu) (mi) vb IV apulsii (a-pul-síĭ), apulseam (a-pul-seámŭ), apulsitã (a-pul-sí-tã), apulsiri/apulsire (a-pul-sí-ri) – duc un lucru pãnã la capit; astãmãtsescu un lucru cã nu-armasi altu tsiva trã fãtseari; bitisescu, bitsescu, sculusescu, susescu, tilescu, mburescu, burescu, scãrchescu
{ro: termina}
{fr: achever}
{en: finish}
§ apulsit1 (a-pul-sítŭ) adg apulsitã (a-pul-sí-tã), apulsits (a-pul-sítsĭ), apulsiti/apulsite (a-pul-sí-ti) – (lucru) tsi easti dus pãnã la capit; bitisit; bitsit, sculusit, susit, tilit, mburit, burit, scãrchit
{ro: terminat}
{fr: achevé}
{en: finished}
§ apulsi-ri1/apulsire (a-pul-sí-ri) sf apulsiri (a-pul-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva astãmãtseashti un lucru; bitisiri, bitsiri, sculusiri, susiri, tiliri, mburiri, buriri, scãrchiri
{ro: acţiunea de a termina}
{fr: action d’achever}
{en: action of finishing}
arachi
arachi (a-ráchĭŭ) (mi) vb IV, III shi II arãchii (a-rã-chíĭ) shi arapshu (a-dáp-shĭu), arãcheam (a-rã-chĭamŭ) shi arãpeam (a-rã-peámŭ), arãchitã (a-rã-chí-tã) shi araptã (a-ráp-tã) shi arãputã (a-rã-pú-tã), arãchiri/arãchire (a-rã-chí-ri) shi arãcheari/arãcheare (a-rã-chĭa-ri) shi arapiri/arapire (a-rá-pi-ri) shi arãpeari/arãpeare (a-rã-peá-ri) –
1: l-ljau cu zorea pri cariva (fãrã vrearea-a lui); ljau cu zorea un lucru di la cariva (l-fur, lu mprad); fur unã featã ta s-nj-u fac nveastã; mi hiumusescu agonja sh-cu vãrtushami tra s-ljau un lucru;
2: mi-acatsã inatea (cljinlu, dratslji); mi fac foc; mi-aprindu; arãchescu, arichescu, archescu, arap; inãtusescu, nãirescu, yinutãsescu, timusescu, ariciuescu, arcedz, furchisescu, furtsuescu, ngindu, etc.
{ro: răpi, fura, (se) grăbi, înfuria}
{fr: ravir, enlever, emporter (violemment); se presser, se laisser emporté par la colère}
{en: ravish, abduct, kidnap, hurry, get furious}
ex: luplu arãchi (furã, zmulsi) unã oai; mi-arãchii (mi hiumusii, mi-agunjisii) di zburãi; arãchii pãnea (ngljitai lemargu sh-cu agunjii) sh-mi nicai; cama marli arachi (l-lja cu zorea) caplu; lj-arachi (lj-lea, lj-scoati) cãciula din cap; mutrea s-nu ti-arachi (s-nu ti-acatsã inatea); atsel shtiutlu nu si-arapi (s-arceadzã) truoarã
§ arãchescu (a-rã-chĭés-cu) (mi) vb IV shi II arãchii (a-rã-chíĭ), arãcheam (a-rã-chĭamŭ), arãchitã (a-rã-chí-tã), arãchiri/arãchire (a-rã-chí-ri) shi arãcheari/arãcheare (a-rã-chĭa-ri) – (unã cu arachi)
ex: lalã-su arãchi tsupata (s-hiumusi sh-u lo cu agunjii); armãnjlji au adetea, aprindu Dumãnicã la numtsã, s-easã la fãntãnã shi s-arãcheascã (lja) apã
§ arap2 (a-rápŭ) vb IV shi III arãchii (a-rã-chíĭ) shi arapshu (a-ráp-shĭu), arãcheam (a-rã-chĭamŭ) shi arãpeam (a-rã-peámŭ), arãchitã (a-rã-chí-tã) shi araptã (a-ráp-tã) shi arãputã (a-rã-pú-tã), arãchiri/arãchire (a-rã-chí-ri) shi arapi-ri/arapire (a-rá-pi-ri) – (unã cu arachi)
ex: s-nj-arap (s-nji fur) unã armãnã; arãchi (s-hiumusi sh-lo agonja) tu mãnã un poci; el s-arapi (lu-acatsã inatea) unãshunã; lj-u-arãpu (lj-u furã) feata; el s-arapi (s-nãireashti, s-arceadzã) unãshunã; nu ti-arapi (s-nu ti-acatsã inatea, dratslji) mori sor; arapi di-aoa, arapi di-aclo (lja di-aoa, lja di-aclo), cum ãlj yini-ambar; s-u-arapã (s-u-acatsã) di mutsã
§ arãchit1 (a-rã-chítŭ) adg arãchitã (a-rã-chí-tã), arãchits (a-rã-chítsĭ), arãchiti/arãchite (a-rã-chí-ti) –
arhitectu
arhitectu (ar-hi-téc-tu) sm arhitectsã (ar-hi-téc-tsã) – om tsi s-ari dusã la sculii analti sh-ari nvitsatã mãsturilja di-anãltsari binãi (casi, biserits, pãlãts, puntsã, etc.)
{ro: arhitect}
{fr: architecte}
{en: architect}
aryii/aryie
aryii/aryie (ar-yí-i) sf aryii (ar-yíĭ) – chirolu tsi omlu shadi sh-nu fatsi tsiva (i cãndu poati s-facã tut tsi-lj va inima); chiro tsi omlu l-bagã di-unã parti tra s-shadã (s-dizvurseascã, s-isihãseascã); nifãtseari tsiva; shideari
{ro: răgaz, inactivitate}
{fr: trêve, inaction}
{en: respite, idleness}
§ argo (ar-ghó) invar – tsi shadi sh-nu-ari tsiva trã fãtseari; tsi ari chiro s-facã tsi-lj caftã inima; tsi easti dat nafoarã (scãrchit) di la lucru; tsi ari chiro sh-vrearea s-lu facã un lucru; argos
{ro: disponibil}
{fr: disponible}
{en: available}
ex: di la bisearicã mi featsirã argo (mi-alãsarã, nj-deadirã chiro s-fac tsi voi); preftu argo (scos, scãrchit, dat nafoarã di la lucru); hiu argo (hiu fãrã lucru)
§ argos (ar-ghós) invar – (unã cu argo)
ex: s-nu-l facã argos (s-nu-l scãrcheascã di la lucru)
astãrchit1
astãrchit1 (as-tãr-chítŭ) adg – vedz tu astrãchescu1
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: astrãchescu1astãrchit2
astãrchit2 (as-tãr-chítŭ) adg – vedz tu astrãchescu2
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: astrãchescu2astrãchescu1
astrãchescu1 (as-trã-chĭés-cu) vb IV astrãchii (as-trã-chíĭ), as-trãcheam (as-trã-chĭámŭ), astrãchitã (as-trã-chí-tã), astrãchi-ri/astrãchire (as-trã-chí-ri) – fac s-chearã (s-seacã) apa dit-unã baltã (lac, arãu, etc.); astãmãtsescu lãcrinjli dit oclji; (oaea) astãmãtseashti s-da lapti; astãmãtsescu apa tsi curã di la shoput; astrachi, astãrchescu, asturchescu, strãchescu, stãrchescu, sec, usuc; (fig:
1: astrãchescu = (i) beau tut, pãnã tu fundu; (ii) beau yin, arãchii, etc.; expr:
2: lj-astrãchescu unã = lj-dau unã pliscutã)
{ro: seca, opri (laptele de la oaie)}
{fr: (as)sécher, tarir, faire cesser (larmes, lait)}
{en: dry up (tears, milk), run dry}
ex: vai astrãcheascã apili; fãntãnjli ãlj astrãchirã (sicarã); fãntãna di unã etã astrãchi (sicã) dinãcali; arãulu avea astrãchitã (avea sicatã); un vimtu subtsãri shi caldu, li-astrãchi (li sicã) tuti apili; astrãchescu veara shoputli; oili astrãchirã (oili astãmãtsirã s-mata da lapti, sicã laptili-a oilor); lj-astrãchi (lji si curmã) laptili; astrãchea (fig: u bea pãnã tu fundu) scafa; lj-astrãchii
(expr: lj-ded, lj-plãscãnii) unã shupleacã
§ astrachi (as-tráchĭŭ) vb IV astrãchii (as-trã-chíĭ), astrãcheam (as-trã-chĭámŭ), astrãchitã (as-trã-chí-tã), astrãchi-ri/astrãchire (as-trã-chí-ri) – (unã cu astrãchescu1)
ex: lj-u-as-trachi (fig: bea yin, arãchii, etc.) ghini
§ astrãchit1 (as-trã-chítŭ) adg astrãchitã (as-trã-chí-tã), astrãchits (as-trã-chítsĭ), astrãchi-ti/astrãchite (as-trã-chí-ti) – (lac, baltã, arãu, etc.) cari armasi fãrã apã di itia cã-lj si ari gulitã i sicatã; cari ari astãmãtsitã s-da lapti (oaea); astãrchit, asturchit, strãchit, stãrchit, sicat, uscat
{ro: care a secat, care a oprit de a da lapte; sec}
{fr: (as)séché, qui a cessé (donner du lait, couler des larmes)}
{en: dried up, runned dry};
ex: tricurã cuscrilj prit un arãu astrãchit (sicat); earam astrãchit (fig: nsitat multu, mortu di seati)
§ astrãchiri1/astrãchire (as-trã-chí-ri) sf astrãchiri (as-trã-chírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-astrãcheashti tsiva; atsea tsi s-fatsi cãndu apa cheari dit unã baltã (lac, arãu, etc.); astãrchiri, asturchiri, strãchiri, stãrchiri, sicari, uscari
astrãchescu2
astrãchescu2 (as-trã-chĭés-cu) vb IV astrãchii (as-trã-chíĭ), as-trãcheam (as-trã-chĭámŭ), astrãchitã (as-trã-chí-tã), astrãchi-ri/astrãchire (as-trã-chí-ri) – (trã muljeri i prãvdzã feamini) lu scot mortu (ãl cher) njiclu dit pãnticã (cu vreari icã nivreari) nãinti ca si s-amintã dupã cum easti arada, sh-multu njic (nifaptu ghini) tra s-poatã s-adilji singur; (trã muljeri i prãvdzã feamini) lu-aruc njiclu; astãrchescu, asturchescu, strãchescu, stãrchescu
{ro: avorta}
{fr: avorter}
{en: miscarry, abort}
ex: eapa-nj astrãchi (l-chiru, lu-arcã mãndzul dit pãnticã)
§ astrãchit2 (as-trã-chítŭ) adg astrãchitã (as-trã-chí-tã), astrãchits (as-trã-chítsĭ), astrãchiti/astrãchite (as-trã-chí-ti) – (trã muljeri i prãvdzã feamini) tsi lu-ari scoasã mortu (lu-ari chirutã) un njic dit pãnticã; astãrchit, asturchit, strãchit, stãrchit
{ro: avortat}
{fr: avorté}
{en: miscarried, aborted}
ex: eara unã oai astrãchitã (tsi-avea chirutã njelu)
§ astrãchiri2/astrã-chire (as-trã-chí-ri) sf astrãchiri (as-trã-chírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu muljarea (pravda feaminã) l-cheari njiclu dit pãnticã; astãr-chiri, asturchiri, strãchiri, stãrchiri
{ro: acţiunea de a avorta, avort}
{fr: action d’avorter; avort}
{en: action of miscarrying, of aborting; abortion}
§ astãrchescu2 (as-tãr-chĭés-cu) vb IV astãrchii (as-tãr-chíĭ), astãrcheam (as-tãr-chĭámŭ), astãrchitã (as-tãr-chí-tã), astãrchiri/astãrchire (as-tãr-chí-ri) – (unã cu astrã-chescu2)
§ astãrchit2 (as-tãr-chítŭ) adg astãrchitã (as-tãr-chí-tã), astãrchits (as-tãr-chítsĭ), astãrchiti/astãrchite (as-tãr-chí-ti) – (unã cu astrãchit2)
§ astãrchiri2/astãrchire (as-tãr-chí-ri) sf astãrchiri (as-tãr-chírĭ) – (unã cu astrãchiri2)
§ asturchescu2 (as-tur-chĭés-cu) vb IV asturchii (as-tur-chíĭ), asturcheam (as-tur-chĭámŭ), asturchitã (as-tur-chí-tã), asturchiri/asturchire (as-tur-chí-ri) – (unã cu astrãchescu2)
azmet
azmet (az-métŭ) sm, sf, adg azmetã (az-mé-tã), azmets (az-métsĭ), azmeti/azmete (az-mé-ti) – tsi easti multu slab shi njic; ascãrchit, chirchinec, puzumi, pruzumi, jibãcos, jibicos, cacafingu, pilicios, zãbãcos, bãzãcos, jabec, judav, preacãn, preangu
{ro: firav, pipernicit, fricos}
{fr: débile, rabougri, livide, foireux, avorton}
{en: feeble, weak, coward, ill-formed, puny}
ex: njelj azmets, oaminj azmets
bãzacã
bãzacã (bã-zá-cã) sf bãzãts (bã-zắtsĭ) – pãnticã (buric, fuljinã, bicã) mari
{ro: burtă mare}
{fr: grand ventre, homme pansu}
{en: big belly}
ex: om cu bãzacã (pãnticã mari)
§ bãzãcos (bã-zã-cósŭ) adg bãzãcoasã (bã-zã-cŭá-sã), bãzãcosh (bã-zã-cóshĭ), bãzãcoasi/bãzãcoase (bã-zã-cŭá-si) – njic sh-cu pãntica mari; pãnticos, fuljinos, buricos
{ro: burtos}
{fr: ventru, pansu}
{en: big-bellied}
§ jibãcos (ji-bã-cósŭ) adg jibãcoasã (ji-bã-cŭá-sã), jibãcosh (ji-bã-cóshĭ), jibãcoasi/jibãcoase (ji-bã-cŭá-si) – njic, gros sh-cu pãntica mari; bãzãcos, zãbãcos, pruhav, puhav, buhav, butcav, puzumi, pilicios, pãhrãvos
{ro: stârpitură, burtos, buhăit}
{fr: ventru, pansu, obèse, bouffi}
{en: big-bellied, corpulent, puffy}
ex: fuljinoslu sh-arãdi di jibãcoslu (butcavlu); jibãcoasa (puhava, pãhrãvoasa) broascã ma sh-dzãtsea; plãndzi un jibãcos (puzumi, pilicios) di ficior
§ jibicos (ji-bi-cósŭ) adg jibicoasã (ji-bi-cŭá-sã), jibicosh (ji-bi-cóshĭ), jibicoasi/jibicoase (ji-bi-cŭá-si) – (unã cu jibãcos)
§ pilicios (pi-li-cĭósŭ) sm, sf, adg pilicioasã (pi-li-cĭŭá-sã), piliciosh (pi-li-cĭóshĭ), pilicioasi/pilicioase (pi-li-cĭŭá-si) – tsi easti multu slab shi njic; zãbãcos, zãbacã, bãzãcos, jibãcos, jibicos, ascãrchit, chirchinec, puzumi, pruzumi, cacafingu, azmet, jabec, judav, preacãn, preangu
{ro: firav, stârpitură, pipernicit}
{fr: débile, rabougri, livide, foireux, ratatiné, chétif, avorton}
{en: feeble, weak, coward, ill-formed, puny}
§ zãbãcos (zã-bã-cósŭ) adg zãbãcoasã (zã-bã-cŭá-sã), zãbãcosh (zã-bã-cóshĭ), zãbãcoasi/zãbãcoase (zã-bã-cŭá-si) – (unã cu pilicios)
ex: nacã him noatin zãbãcos (njic shi slab, azmet)?
§ zãbacã (zã-bá-cã) sm, sf, adg invar – (unã cu pilicios)