DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

arbines

arbines (ar-bi-nésŭ) sm, sf arbineasã (ar-bi-neá-sã), arbinesh (ar-bi-néshĭ), arbineasi/arbinease (ar-bi-neá-si) – om (muljari) tsi fatsi parti dit unã mileti (giumitati di elj crishtinj, giumitati turtsã) tsi bãneadzã tu locurli ditu-Ascãpitatã di Machidunii (tu Arbinshii); (fig:
1: arbines = om multu-arãu; expr:
2: arbineslu-i besã pri dzinuclju = arbineslu nu-ari besã; nu pots s-lji fatsi besã a arbineslui;
3: arbineslu-i frati cu-alãvdarea = arbineslu s-alavdã multu;
4: cap di-arbines = om cu caplu gros (cu cap di shinic, di tãgari, di grij, di mulari, etc.) cari nu-ascultã di vãrnu shi fatsi mash dupã mintea-a lui;
5: pri iu treatsi arbineslu-lj seacã mãna = arbineslu lu-ariseashti s-furã)
{ro: albanez}
{fr: Albanais}
{en: Albanian}
ex: arbineslu-i fudul; soacra-atsea araua sh-atsea arbineasa (fig: multu di multu-arauã); ari un ficior… arbines (multu-arãu, ca un arbines!)

§ arbinshami/arbinshame (ar-bin-shĭá-mi) sf fãrã pl – multimi di-arbinesh; miletea-arbinshascã
{ro: albanezime}
{fr: l’ensemble des Albanais; nombre d’Albanais}
{en: multitude of Albanians}
ex: dzatsi gionj ditu-arbinshami (dit miletea-arbinishascã)

§ arbinshescu (ar-bin-shĭés-cu) adg arbin-shascã (ar-bin-shĭás-cã), arbinsheshtsã (ar-bin-shĭésh-tsã), arbinsheshti (ar-bin-shĭésh-ti) – tsi s-tradzi dit miletea di-arbinesh; tsi ari s-facã cu arbineshlji; di arbines;
(expr: unã minti, sh-atsea arbinshascã = minti nibunã, niminduitã ghini)
{ro: albanez, albanezesc}
{fr: albanais}
{en: Albanian}
ex: avdzãi un cãntic arbinshescu (di-arbinesh)

§ arbinshashti1/arbinshashte (ar-bin-shĭash-ti) sf fãrã pl – limba zburãtã di arbinesh
{ro: limba albaneză}
{fr: la langue albanaise}
{en: Albanian, Albanian language}
ex: shtii arbinshashti? (u zburãshti limba arbinshascã?)

§ arbinshashti2/arbinshashte (ar-bin-shĭash-ti) adv – ca arbineshlji

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

mãsat

mãsat (mã-sátŭ) sn mãsati/mãsate (mã-sá-ti) – hãlati di cilichi (ca unã limã i cumatã d cilichi) cu cari omlu (hãsaplu) shi nturyiseashti cutsutlu; mãsati, arbinã
{ro: masat}
{fr: outil d’acier à aiguiser}
{en: tool for sharpening knives}
ex: hãsaplu sh-ari mãsatlu-a lui

§ mãsati/mãsate (mã-sá-ti) sf mãsãts (mã-sắtsĭ) – (unã cu mãsat)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

sileafi/sileafe

sileafi/sileafe (si-leá-fi) sf silehi (si-léhĭ) – bãrnu largu cu ma multi gechi, di-aradã di cheali, tu cari s-poartã lucri (ca, bunãoarã, paradz, cutsuti, pishtoali, etc.); gepea dit aestu brãn; sileaf, shileahi, cileahi, bãrnu
{ro: sileaf}
{fr: ceinture en cuir à plusieurs compartiments}
{en: wide belt having several pockets for money, knives or pistols}
ex: n brãn, tu sileafi, dauã cãburi; arbinãshia poartã silehi

§ sileaf (si-leáfŭ) sn silehi (si-léhĭ) – (unã cu sileafi)

§ shileahi/shileahe (shi-leá-hi) sf shilehi (shi-léhĭ) – (unã cu sileafi)
ex: tradzi cutsutlu dit shileahi (bãrnu)

§ cileahi/cileahe (ci-leá-hi) sf cilehi (ci-léhĭ) – (unã cu sileafi)
ex: nã cileahi-aroshi; ts-adutseam unã cileahi sh-unã pãreaclji di tsãruhi; acumpãrai, a cui nã cileahi, a cui nã cãciulã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã