DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

ar

ar (árŭ) vb I arai (a-ráĭ), aram (a-rámŭ), aratã (a-rá-tã), arari/arare (a-rá-ri) – lucredz agrul sh-adar avlãchi cu pluglu (aratrul, aletra) tra s-lu ndreg ti siminari; fac agrul, airedz, nvrag, avruguescu, vruguescu
{ro: ara}
{fr: labourer les champs}
{en: till or plough the land}
ex: tatã-su dusi la agru s-arã (s-avrugueascã); sãpats loclu or arats-lu; tutã hoara s-dusi s-arã (s-li lucreadzã agrili); ordzul lu arã boilji shi-l mãcã caljlji

§ arat1 (a-rátŭ) adg aratã (a-rá-tã), arats (a-rátsĭ), arati/arate (a-rá-ti) – (agrul) tsi fu avruguit cu aratrul; airat, nvrãgat, avruguit, vruguit
{ro: arat}
{fr: (champ) labouré}
{en: (land) tilled or ploughed}

§ arari/arare (a-rá-ri) sf arãri (a-rắri) – atsea tsi s-fatsi cãndu un agru easti arat; airari, nvrãgari, avruguiri, vruguiri
{ro: acţiunea de a ara, arare}
{fr: action de labourer les champs}
{en: action of tilling or ploughing the land}
ex: hãlãtsli di arari (di fãtsearea-a agrilor) a lucrãtorlor

§ nearat (nea-rátŭ) adg nearatã (nea-rá-tã), nearats (nea-rátsĭ), nearati/nearate (nea-rá-ti) – (agrul) tsi nu easti avruguit cu aratrul; neairat, ninvrãgat, neavruguit, nivruguit
{ro: nearat}
{fr: (champ) qui n’est pas labouré}
{en: (land) that is not tilled, nor ploughed}

§ nearari/nearare (nea-rá-ri) sf nearãri (nea-rắri) – atsea tsi s-fatsi cãndu un agru nu easti arat; neairari, ninvrãgari, neavruguiri, nivruguiri
{ro: acţiunea de a nu ara, nearare}
{fr: action de ne pas labourer les champs}
{en: action of not tilling, of not ploughing the land}

§ airedz (a-i-rédzŭ) vb I airai (a-i-ráĭ), airam (a-i-rámŭ), airatã (a-i-rá-tã), airari/airare (a-i-rá-ri) – (unã cu ar)

§ airat (a-i-rátŭ) adg airatã (a-i-rá-tã), airats (a-i-rátsĭ), airati/airate (a-i-rá-ti) – (unã cu arat)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

bou

bou (bóŭ) sm boi (bóĭ) – pravdã di-a casãljei, tavru (bic, bugã) dzigãrit (ciucutit, shutsãt), mascurlu-a vacãljei, ma mari di ea, cari easti criscut trã carnea-a lui sh-ti lucrul greu tsi poati s-lu facã la agri (s-tragã aratrul sh-chera ncãrcatã cu grãni); (fig:
1: bou = om tsi nu para easti dishteptu, tsi nu-aducheashti lishor tsi-lj si dzãtsi, tsi easti prostu, ahmac; expr:
2: bou s-dusi, bou vinji; s-dusi bou shi vinji vacã = dusi glar, prostu sh-vinji nãpoi unã soi;
3: l-bãgarã tu-a boilor = l-bãgarã tu-ahapsi;
4: om tsi lu-alimsirã boilji = om tsi nu-lj creashti barba, tsi easti spãn, chiosi;
5: cu un bou nu s-arã = tra s-lu fats un lucru va s-ai tut tsi-ts lipseashti;
6: tut boulu-l mãcã, sh-la coadã s-curmã = s-dzãtsi tr-atsel tsi-l fatsi tut lucrul, mash cã lucrul atsel njic dit soni tsi lipseashti fãtseari, nu poati s-lu bitiseascã;
7: azbuirã boulu = dusi, easti-un lucru tsi nu va si s-facã vãrãoarã;
8: dzua fudzi di njelj sh-noaptea arãstoarnã boulu = (atsel) tsi pari imir ma poati s-hibã sh-multu gioni;
9: cama ghini az un ou, dicãt mãni un bou; astãndz furi ou, mãni va furi bou; di ou, lu-adarã bou = un lucru njic s-fatsi, cu chirolu, mari;
10: ordzul ãl arã boilji, shi-l mãcã caljlji = zbor tsi s-dzãtsi trã omlu cari fatsi un lucru, cilãstiseashti, l-fatsi tut copuslu ma tu soni altu va-lj veadi hãirea; altsã lucreadzã ayinjli, sh-altsã stricoarã butsli;
11: tsãni-lj cicioarli a boului, cãnd domnu-tu va si-l talji = caftã s-lu-agiuts omlu (atsel) di cari va s-ai ananghi ma nclo, tora, cãndu el ari-ananghi di tini)
{ro: bou}
{fr: boeuf}
{en: ox}
ex: tsi-i njic cãt oulu sh-poati cãt boulu? (angucitoari: bilciclu, cãntarea); ari barbã sh-preftu nu-i, ari coarni sh-bou nu-i, mea-ca-ca cu coada nsus, tsi-i? (angucitoari: capra); boulu s-leagã di coarni, omlu di limbã; boulu tradzi pluglu; si-lj pascu boilji; cama ghini az un ou, dicãt mãni un bou; astãndz furi ou, mãni va furi bou; di ou, lu-adarã bou; ordzul ãl arã boilji, shi-l mãcã caljlji; eshti un bou (fig: prostu, ahmac, pravdã)

§ buits (bu-ítsŭ) sm, sf, adg buitsã (bu-í-tsã), buits (bu-ítsĭ), buitsã (bu-í-tsã) – bou (vacã) njic; buici
{ro: bouţ}
{fr: petit boeuf}
{en: small ox}
ex: sh-asti buits (fig: niheam ca glareshcu); tinirili di tora suntu ca buits

§ buici (bu-ícĭŭ) sm buici (bu-ícĭ) – (unã cu buits)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

her

her (hĭérŭ) sn heari/heare (hĭá-ri) – metal greu, di-unã hromã ca cinusha, multu lipsit la fãtsearea di multi lucri singur (hãlãts, ca aratrul, bunãoarã), i amisticat cu alti metali (ca s-facã cilichea, bunãoarã;
(expr:
1: her (di cãlcari) = unã hãlati di her tu cari s-bãga jar aoa sh-un chiro (ma adzã easti ilecric) cu cari s-calcã (s-da) stranjili;
2: li dau tuti cu herlu = li ndreg lucrili tra s-aspunã, s-hibã ghini;
3: heari (la mãnj, cicioari) = brãndzã, singiri di her cu cari s-leagã mãnjli sh-cicioarli a sclayilor;
4: dinti di her = dinti sãnãtos tsi poati s-frãngã multi lucri duri, vãrtoasi;
5: (om cu) inimã di her = (i) (om cu) inimã di cheatrã, tsi nu-aducheashti vãrã njilã, vreari, etc. ti cari tsi s-hibã; (ii) (om cu) multu curagi; curagios;
6: mãc heari = mi arcedz multu; mi-acatsã multu inatea; mi fac foc di inati; mi ngindu, mi arcedz multu, mi-acatsã zalea; nj-si mutã perlu di turbari, etc.;
7: acats herlu cu dintsã = giur greu, pi pistea tsi am;
8: duchescu n cheptu-un her (tsi-nj intrã, di moarti) = duchescu unã mari dureari, nvirinari, etc.;
9: her arsu-lj treatsi prit inimã = lj-easti fricã, l-trec hiori di fricã;
10: bati herlu pãnã-i caldu = fã-l un lucru tu nchisitã, unãshunã, cãndu easti ghini (lipseashti) s-lu fats, nu lu-alasã trã ma nãpoi)
{ro: fier; fier de călcat}
{fr: fer; fer à repasser}
{en: iron; pressing iron}
ex: tuti hãlãtsli suntu di her shi di cilichi; herlu tsi nu-l badz pi lucru, cãt lu-alash arudzineashti (acatsã-arudzinã); herlu nilucrat, armãni-arudzinat; di her inimã s-bãgats
(expr: s-hits curagiosh); s-nu-lj si batã dip peana di oclju, cã nãsã va li da tuti stranjili cu herlu
(expr: cu herlu di cãlcari); nu li deadi ghini cu herlu
(expr: nu li cãlcã ghini); bagã-ts mintea, herlu ardi
(expr: herlu di cãlcari easti etim); l-bãgarã tu heari (brãndzã); nu putu s-fugã, cã eara ligat cu heari
(expr: bãgat tu brãndzã) multu greali; ãlj dizligã hearili di la mãnj; fudzii ca ascãpat dit heari
(expr: dit brãndzã); eara sãnãtos ca herlu; cari s-pots s-frãndzã herlu aestu, acshi va lã u pots; cãndu avdzã arshinea-aestã tu casa-a lui, hearili s-mãcã-lj yinea
(expr: lj-yinea creapã di inati, s-featsi foc, lu-acãtsã multu inatea); fratslji a lui, hearili mãca di foc sh-di inati; cãndu nvitsã cã feata bãneadzã, sh-mãca hearili di inati

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

paramandã

paramandã (pa-ra-mán-dã) sf paramãndzã (pa-ra-mắn-dzã) – hãlatea cu cari s-arã agrul; arat, aratru, aletrã, plug, dãmãljug, paramendã, vãlmentu
{ro: plug}
{fr: charrue}
{en: plough}

§ paramendã (pa-ra-mén-dã) sf paramendzã (pa-ra-mén-dzã) – (unã cu paramandã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã