DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

arapun

arapun (a-rá-punŭ) sm arapunj (a-rá-punjĭ) – mãnuclju di lilici i di gãrnutsã (di-auã) tsi criscurã deadun shi suntu acãtsati di njits alumãchi, iu alumãchili sh-eali suntu acãtsati di alti alumãchi ma mãri, sh-iu tuti alumãchili bitisescu pi-un singur trup tu mesea-a mãnucljului; arapuni, areapuni, areapini, aripinush, reapin, ripinidã, cãlãrush, cãrãlush, cãirush, cãrush, crush, cãrmãstar, gãearnush
{ro: ciorchine}
{fr: grappe de raisins}
{en: bunch of grapes}
ex: am un arap lai ca cãtranea, ma-l badz ãn gurã, i dultsi ca njarea (angucitoari: arapunli di-auã lai); arapunjlji eara ncãrcats di-auã

§ arapuni/arapune (a-rá-pu-ni) sm arapunj (a-rá-punjĭ) – (unã cu arapun)

§ areapuni/areapune (a-reá-pu-ni) sm areapunj (a-reá-punjĭ) – (unã cu arapun)

§ areapini/areapine (a-reá-pi-ni) sm areapinj (a-reá-pinjĭ) – (unã cu arapun)

§ aripi-nush (a-ri-pi-núshĭŭ) sm aripinush (a-ri-pi-núshĭ) – arapun njic
{ro: ciorchinel}
{fr: grappillon de raisins}
{en: small bunch of grapes}

§ reapin (reá-pinŭ) sm reapinj (reá-pinjĭ) – (unã cu arapun)
ex: arupshu un reapin di-auã di pi pergurã

§ ripinidã (ri-pi-ní-dã) sf ripinidz (ri-pi-nídzĭ) – (unã cu arapun)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

acãchii/acãchie

acãchii/acãchie (a-cã-chí-i) sf acãchii (a-cã-chíi) – arburi tsi-ari alumãchi cu schinj, frãndzi mãri (adrati di frãndzã ma njits, di-unã parti sh-di-alantã di-unã ca lumãchitsã), cu arapuni di lilici albi tsi anjurdzescu mushat (tsi pot shi si s-mãcã) shi cu fructul pãstalji tu cari sta ncljisi simintsãli njits, arucutoasi; bagrem, davan, sãlcãm, craicean
{ro: salcâm}
{fr: acacia} {locust tree}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

agrandzaljauã

agrandzaljauã (a-gran-dza-ljĭá-ŭã) sf agrandzaljei (a-gran-dza-ljĭéĭ) – soi di arburic, cu trup sh-alumãchi tsi nu pot sã sta singuri mproasti (sh-tr-atsea s-trag azvarna pri loc icã s-acatsã di alti planti cu-unã soi di cãrlidzi), ufilisitã multi ori ca plantã trã mushuteatsa-a casãljei, cu frãndzã verdzã cari s-toarnã toamna ca tu-arosh, sh-arapuni cu yimishi njits tsi sh-u-aduc cu auãli; ayitã agrã; nãvrãscã
{ro: viţă sălbatică}
{fr: vigne sauvage}
{en: wild vine}

§ agrandzalã (a-grán-dza-lã) sf agrandzali/agrandzale (a-grán-dza-li) – yimisha (aua njicã) faptã di agrandzaljauã; grandzalã, grandzã; (fig: agrandzalã = agru-auã, auã nicoaptã)
{ro: strugure sălbatic}
{fr: raisin sauvage}
{en: wild grapes}

§ grandzalã (grán-dza-lã) sf grandzali/grandzale (grán-dza-li) – (unã cu agrandzalã)

§ grandzã (grán-dzã) sf grandzali/grandzale(?) (grán-dza-li) – (unã cu agrandzalã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

amar1

amar1 (a-márŭ) sm fãrã pl – dureari sufliteascã (un dor greu tu suflit); mãrazi, cãnjinã, amãrãciuni, cripari, etc.
{ro: amar, amărăciune}
{fr: amertume, chagrin}
{en: sadness}
ex: di tru a arniului amar (mãrazi, cãnjinã); amar di (multã shi greauã) neauã

§ amar2 (a-márŭ) adg amarã (a-má-rã), amari (a-márĭ), amari/amare (a-má-ri) – tsi ari gustul (lizetea) a hearãljei (a pilonjlui, a sulfat-lui/chininãljei); amãros, merahun
{ro: amar (gustul)}
{fr: amer, funeste}
{en: bitter}
ex: yitria tsi nj-ari scriatã easti amarã fãrmac; merlu tsi mãcai eara amar; amari lucri; cari nu gustã amarlu (un lucru amar) nu shtii tsi easti zahãrea; lãcrinj amari; lu-arsi amarlu (di moarti) gãgosh

§ amãros (a-mã-rósŭ) adg amãroasã (a-mã-rŭá-sã), amãrosh (a-mã-róshĭ), amãroasi/amãroase (a-mã-rŭá-si) – (unã cu amar2)
ex: pilonj amãros

§ amar3 (a-marŭ) adv – cu amãrãciuni
{ro: amar}
{fr: amèrement, péniblement}
{en: with sadness}
ex: si-nj lu cãntsã tini-amar

§ amãrãciuni1/amã-rãciune (a-mã-rã-cĭú-ni) sf amãrãciunj (a-mã-rã-cĭúnjĭ) – starea di mãrinari tsi u-ari un cãndu pati tsiva (cãndu easti tu jali, etc.); dor greu, mãrinari, mãrãnari, amãrami, amãreatsã, cripari, caimo, jali, nvirinari, nvirari, stinuhurii, sicleti, mãrazi, cãnjinã, virin
{ro: amărăciune}
{fr: chagrin}
{en: sadness}
ex: aeshti doi anj avu, mãrata, multi amãrãciunj (cripãri, siclets)

§ amãreatsã1 (a-mã-reá-tsã) sf amãrets (a-mã-rétsĭ) shi amãretsuri (a-mã-ré-tsurĭ) – (unã cu amãrãciuni1)

§ amãrami1/amãrame (a-mã-rá-mi) sf fãrã pl – (unã cu amãrãciuni1)
ex: multã amãrami aduchescu

§ amãrari3/amãrare (a-mã-rá-ri) sf amãrãri (a-mã-rắrĭ) – (unã cu amãrãciuni1)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

arapositi/araposite

arapositi/araposite (a-ra-pó-si-ti) sn arapositi (a-ra-pó-si-ti) – plantã cu truplu analtu (cãt omlu sh-cama), sãnãtos sh-gros, cu frãndzili lundzi shi chipitoasi, cu lilicili mascuri tsi sta adunati tu un arapun tu chipita-a truplui shi atseali feamini tsi sta tu-un cuculici (cucean) anvãlit cu frãndzã, lungu di vãrã palmã, cu yimishi-gãrnutsã (lugursiti ca yiptu) tsi crescu pri cucean, cari s-matsinã sh-da unã fãrinã galbinã di cari s-fatsi culeashlu (cãcimaclu); arãpusit, arpusit, misur, cãlãmbuchi, gãrnishor
{ro: porumb}
{fr: maïs}
{en: corn}

§ arãpusit (a-rã-pu-sítŭ) sn arãpusiti/arãpusite (a-rã-pu-sí-ti) – (unã cu arapositi)

§ arpusit (ar-pu-sítŭ) sn arpusiti/arpusite (ar-pu-sí-ti) – (unã cu arapositi)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

argãvan

argãvan (ar-gã-vánŭ) sm argãvanj (ar-gã-vánjĭ) – arburi cu frãndzã uvali (tsi sh-u-aduc cu bicimea-a oauãlor) criscut prit grãdini trã arapunili-a lui di lilici mushati di hromã vinitã (albã, njirlã, trandafilii, etc.) sh-cu-unã anjurizmã mushatã, mbitãtoari; argavan, arguvan, giurgiuvan, ghiurghiuvan, lila; (fig:
1: argãvan = mushat, anjurzitor ca argãvanlu; expr:
2: argãvanlu-a meu = dashlu-a meu, vrutlu-a meu)
{ro: liliac (arbust, floare)}
{fr: lilas}
{en: lilac}
ex: sum nã aumbrã di-argãvan

§ argavan (ar-ga-vánŭ) sm argavanj (ar-ga-vánjĭ) – (unã cu argãvan)

§ arguvan (ar-gu-vánŭ) sm arguvanj (ar-gu-vánjĭ) – (unã cu argãvan)

§ giur-giuvan (gĭur-gĭu-vánŭ) sm giurgiuvanj (gĭur-gĭu-vánjĭ) – (unã cu argãvan)

§ ghiurghiuvan (ghĭur-ghĭu-vánŭ) sm ghiurghiuvanj (ghĭur-ghĭu-vánjĭ) – (unã cu argãvan)
ex: ghiurghiuvanlu mplin di albã floari; ghiurghiuvanjlji ncãrcats cu lilici; ghiurghiuvanlu-a meu
(expr: dashlu-a meu, mushatlu-a meu); moi lilici ghiurghiuvanã! (fig: moi, mushatã, ca lilicea di ghiurghiuvan!)

§ argãvanliu (ar-gã-van-líŭ) adg argãvanlii/argãvanlie (ar-gã-van-lí-i), argãvanlii (ar-gã-van-líĭ), argãvanlii (ar-gã-van-líĭ) – unã hromã niheam ca aroshi apreasã tsi sh-u-adutsi cu-atsea datã di lilicea di-argãvan; alicã, alcã
{ro: stacojiu}
{fr: écarlate}
{en: scarlet}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

arin

arin (á-rinŭ shi a-rínŭ) sm arinj (á-rinjĭ shi a-rínjĭ) – numã datã la ma multi turlii di arburi njits di pãduri, tsi crescu tu locuri nu-tioasi, mealuri di arãuri di munti shi pãduri vlãngoasi dit cãmpu, cu frãndzi uvali-stronghili tsi au dintsã njits di mardzini, sh-fac arapuni di lilici njits galbini-alitsi; anin, avar, shcljithru, schitru, vrãnj
{ro: arin}
{fr: aune}
{en: alder}
ex: toamna plãngu arinjlji

§ anin (a-nínŭ) sm aninj (a-nínjĭ) – (unã cu arin)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

aropun

aropun (a-ró-punŭ) sn aropuni/aropune (a-ró-pu-ni) – gãrnuts arosh tsi scoati pri fatsã omlu (ma multu tinirlji) multi ori cu putsãn pronj; ropun, ropan, cucudã, gãrnuts
{ro: bubă roşie pe obraz, coş}
{fr: légère éruption sur le visage; pustule, bouton, phlyctène}
{en: pimple, acne}
ex: mi umplui di aropuni (gãrnutsã pri fatsã); ficiorlu scoasi aropuni (gãrnutsã)

§ ropun (ró-punŭ) sn ropuni/ropune (ró-pu-ni) – (unã cu aropun)

§ ropan (ró-panŭ) sn ropani/ropane (ró-pa-ni) – (unã cu aropun)

§ arupunedz (a-ru-pu-nédzŭ) (mi) vb I arupunai (a-ru-pu-náĭ), arupunam (a-ru-pu-námŭ), arupunatã (a-ru-pu-ná-tã), arupuna-ri/arupunare (a-ru-pu-ná-ri) – scot aropuni tu fatsã; arãpunedz
{ro: scoate bube roşii pe obraz}
{fr: avoir une légère éruption sur le visage}
{en: get pimples (acne)}
ex: ti-arupunash (scoasish aropuni) tu fatsã

§ arupunat (a-ru-pu-nátŭ) adg arupunatã (a-ru-pu-ná-tã), arupunats (a-ru-pu-nátsĭ), arupunati/arupunate (a-ru-pu-ná-ti) – tsi-ari scoasã aropuni pri fatsã; arãpunat
{ro: cu bube roşii pe obraz}
{fr: qui a une légère éruption sur le visage}
{en: who got pimples (acne)}

§ arupunari/arupunare (a-ru-pu-ná-ri) sf arupunãri (a-ru-pu-nắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu un scoati aropuni
{ro: acţiunea de a scoate bube roşii pe obraz}
{fr: action d’avoir une légère éruption sur le visage}
{en: action of getting pimples (acne)}

§ arãpunedz (a-rã-pu-nédzŭ) (mi) vb I arãpunai (a-rã-pu-náĭ), arãpunam (a-rã-pu-námŭ), arãpunatã (a-rã-pu-ná-tã), arãpunari/arãpunare (a-rã-pu-ná-ri) – (unã cu arupunedz)

§ arãpunat (a-rã-pu-nátŭ) adg arãpunatã (a-rã-pu-ná-tã), arãpunats (a-rã-pu-nátsĭ), arãpunati/arãpunate (a-rã-pu-ná-ti) – (unã cu arupunat)

§ arãpunari/arãpunare (a-rã-pu-ná-ri) sf arãpunãri (a-rã-pu-nắrĭ) – (unã cu arupunari)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã