DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

abat

abat (a-bátŭ) (mi) vb III shi II abãtui (a-bã-túĭ), abãteam (a-bã-teámŭ), abãtutã (a-bã-tú-tã), abatiri/abatire (a-bá-ti-ri) shi abãtea-ri/abãteare (a-bã-teá-ri) – mi duc pi-unã altã cali (idei, purtari, etc.) dicãt atsea pri cari nidzeam ninti (di-aradã); mi dau di-unã parti; mi dipãrtedz di-unã cali (idei, purtari, etc.); fac loc (cali); pãrãmirsescu, pãrmãrãsescu, pãrmãsescu, curmu
{ro: abate, da la o parte, face loc}
{fr: (se) rabattre, (s’)écarter, faire place, dévier}
{en: make place, distance himself, divert, deviate}
ex: picurarlu abati (li dutsi altã parti) oili; picurarlu s-abãtu (dusi, s-dipãrtã) cama nclo

§ abãtut (a-bã-tútŭ) adg abãtutã (a-bã-tú-tã), abãtuts (a-bã-tútsĭ), abãtuti/abãtute (a-bã-tú-ti) – cari s-ari dusã pi-unã altã cali (dicãt atsea di-aradã); tsi s-ari (tsi easti) datã di-unã parti; tsi ari faptã loc (cali); tsi s-ari dipãrtatã; pãrãmirsit, pãrmãrãsit, pãrmãsit, curmat
{ro: dat la o parte, abătut}
{fr: rabattu, écarté, dévié}
{en: made place, distanced himself, diverted, deviated}

§ abatiri/abatire (a-bá-ti-ri) sf abatiri (a-bá-tirĭ) – atsea tsi ari faptã atsel cari s-ari abãtutã; pãrãmirsiri, pãrmãrãsiri, pãrmãsiri, curmari
{ro: acţiunea de a abate, de a da la o parte, de a face loc; abatere}
{fr: action de (se) rabattre, de (s’)écarter, de dévier}
{en: action of making place, of distancing himself, of diverting, of deviating}

§ abãteari/abãteare (a-bã-teá-ri) sf abãteri (a-bã-térĭ) – (unã cu abatiri)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

afurisescu

afurisescu (a-fu-ri-sés-cu) (mi) vb IV afurisii (a-fu-ri-síĭ), afu-riseam (a-fu-ri-seámŭ), afurisitã (a-fu-ri-sí-tã), afurisiri/afurisire (a-fu-ri-sí-ri) – lu scot nafoarã dit pistea crishtinã trã lucrili pãngãni tsi ari faptã; aruc anatima (blãstemlu) pri cariva; anatim, anãtimedz, nãtimedz, catãryisescu, cãtãrãsescu, blastim, culedz, huledz, uryisescu
{ro: afurisi, blestema}
{fr: excommunier, anathématiser}
{en: excomunicate, curse}
ex: nã afurisirã preftul; mitrupulitlu grec afuriseashti tuts cãts caftã limba-a lor; tatã-su lu-afurisi (l-blãstimã) la moarti

§ afurisit (a-fu-ri-sítŭ) adg afurisitã (a-fu-ri-sí-tã), afurisits (a-fu-ri-sítsĭ), afurisiti/afurisite (a-fu-ri-sí-ti) – tsi fu scos dit pistea crishtinã trã lucrili uruti tsi ari faptã; anãtimat, nãtimat, cãtãryisit, cãtãrãsit, blãstimat, culidzat, hulidzat, uryisit, nalet
{ro: afurisit, blestemat}
{fr: excommunié, anathématisé, abominable}
{en: excomunicated, abominable, cursed}
ex: vãr nu shtii tsi afurisit (anapud, blãstimat) easti

§ afurisiri/afurisire (a-fu-ri-sí-ri) sf afurisiri (a-fu-ri-sírĭ) – atsea tsi fatsi un cãndu afuriseashti; anãtimari, nãtimari, cãtãryisiri, cãtãrãsiri, blãstimari, culidzari, hulidzari, uryisiri
{ro: acţiunea de a afurisi, de a blestema; afurisire, blestemare}
{fr: action d’excommunier, d’anathématiser}
{en: action of excomunicating, of cursing}

§ afurizmo (a-fu-riz-mó) sm afurizmadz (a-fu-riz-mádzĭ) – atsea tsi-lj si da a unui (tsi pati un) cãndu easti afurisit di bisearicã; afurisiri, anatimã, natimã, blãstem, cãtarã, uryii
{ro: afurisenie, anatemă}
{fr: excommunication, anathéme)}
{en: exco-munication}
ex: afurizmolu nu lu-agiundzi omlu ndreptu; lu-agiumsi afurizmolu (blãstemlu) a tatã-sui

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

aleg1

aleg1 (a-légŭ) (mi) vb III shi II alepshu (a-lép-shĭu), alidzeam (a-li-dzeámŭ), aleaptã (a-leáp-tã) shi aleapsã (a-leáp-sã), aleadziri/aleadzire (a-leá-dzi-ri) shi alidzeari/alidzeare (a-li-dzeá-ri) –
1: l-ljau un lucru (lu-aspun, ãl scot, ãl bag di-unã parti, etc.) cã mi-arãseashti ma multu (cã easti altã soi, cã easti ahoryea) di alanti lucri;
2: di tuts oaminjlji tsi da votlu (psiflu) (tsi vuteadzã, tsi psifisescu la unã “aleadziri”), ma multsãlj suntu di pãrearea ca un (tsi easti lugursit ma bunlu) s-hibã atsel cari sã-lj pãristiseascã la chivernisi (stat, pulitii, etc.) tu lucrili tsi suntu trã fãtseari;
(expr:
1: mi-aleg (di altsã) = mi-aspun ahoryea di-alantsã (altã soi, ma bunlu, ma mushatlu, ma cumintili, etc.); mi-aspun s-hiu altã soi (di altsã); nu nj-u-aduc cu…;
2: mi-aleg cu aestu lucru = di tuti lucrili tsi-aveam trã alidzeari armash cu aestu lucru;
3: altã nu mi-aleadzi = nu-am altutsiva trã fãtseari dicãt…;
4: aleg hiri (lucri) mintiti = li dizmeastic, li disfac, li dizleg;
5: mardzinea aleadzi = va videm tu soni tsi va si s-facã, tsi apofasi va s-lom)
{ro: alege; (se) diferenţia}
{fr: choisir; élire; (se) distinguer, (se) différencier}
{en: select; elect; distinguish}
ex: cum aledz, acshi culedz; cãti-aleapsim (lom ca ma bunili), li hãrzim; alepshu (u loai cã mi-arisi; icã dghivãsii) unã carti; aushlu s-aleapsi
(expr: armasi) cu alãga-rea; va lu-alidzem (ma multsãlj di noi aspunem cu votlu (psiflu) cã-l lugursim ma bunlu shi-l bãgãm s-hibã) ma marli; lu-aleapsirã cogeabash; adzã easti anlu di cãndu lu-aleapsirã epitrop; stãmãna-aestã s-aleadzi (s-lja apofasea) s-njirdzem la mãnãstir; di soatsãli tuti, tini ti-alidzeai
(expr: ti-aspuneai ahoryea); armãnlu aleadzi; nu mi-aleg
(expr: nu hiu altã soi) di tini; adarã un san la u favru di nu s-alidzea di
(expr: nu puteai s-dzãts cã easti altã soi di, eara dip unã soi cu) sanlu-a aushlui; di tuts el s-aleapsi
(expr: ishi tu padi, s-vidzu ma bunlu, ma gionili) la bãtichii; aleadzi
(expr: diz-measticã) chedinlu aestu cã s-minti; stai s-aleadzim
(expr: s-lu dizligãm) lucrul

§ aleptu1 (a-lép-tu) adg aleaptã (a-leáp-tã), aleptsã (a-lép-tsã), aleapti/aleapte (a-leáp-ti) –1: tsi easti loat (aspus, scos, bãgat di-unã parti) cã easti arãsit ma multu;

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

ambari/ambare

ambari/ambare (am-bá-ri) sf ambãri (am-bắrĭ) – sfinduchi, udã i mãgãzii tu cari s-tsãni di-aradã yiptu ca, bunãoarã: gãrnu, sicarã, misur, etc.; hãmbari;
(expr: u fac gura ambari = fac un mari vrondu, cãvgã)
{ro: hambar}
{fr: grenier, magasin pour les céréales}
{en: granary, grain-loft}
ex: am un cal cu sumar, sumarlu s-lji sculari, dai di unã-ambari (angucitoari: sinduchea); nã cãldari cãt nã ambari; umplui ambarea di grãn; vindui grãnili dit ambãri

§ hãmbari/hãmbare (hãm-bá-ri) sf hãmbãri (hãm-bắrĭ) – (unã cu ambari)
ex: va s-am hãmbarea mplinã; fatsi gura hãmbari
(expr: fatsi un mari vrondu, cãvgã)

§ ambãrusescu (am-bã-ru-sés-cu) vb IV ambãrusii (am-bã-ru-síĭ), ambãruseam (am-bã-ru-seámŭ), ambãrusitã (am-bã-ru-sí-tã), ambãrusiri/am-bãrusire (am-bã-ru-sí-ri) – bag grãni (misur, gãrnu, sicarã, ordzu, etc.) tu ambari; adun lucri tra s-li am trãninti
{ro: pune în hambar}
{fr: engranger}
{en: store in the granary}
ex: ambãrãsii multi tseapi

§ ambãrusit (am-bã-ru-sítŭ) adg ambãrusitã (am-bã-ru-sí-tã), ambãrusits (am-bã-ru-sítsĭ), ambãrusiti/ambãrusite (am-bã-ru-sí-ti) – tsi easti bãgat tu ambari; tsi easti adunat
{ro: pus în hambar}
{fr: engrangé}
{en: stored in the granary}

§ ambãrusi-ri/ambãrusire (am-bã-ru-sí-ri) sf ambãrusiri (am-bã-ru-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-bagã grãni tu ambari
{ro: acţiunea de a pune în hambar}
{fr: action d’engranger}
{en: action of storing in the granary}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

anatimã

anatimã (a-ná-thi-mã) sf fãrã pl – darea nafoarã a unui crishtin dit bisearicã, di itia cã ari faptã lucri multu uruti trã pistea crishtinã; anatemã, afurisiri, blãstem, cãtarã, afurizmo
{ro: afurisenie, anatemă, blestem}
{fr: excommunication, anathème}
{en: excomunication, ban, curse}

§ anatemã (a-ná-the-mã) sf fãrã pl – (unã cu anatimã)

§ anatima (a-ná-thi-ma) adv, sf fãrã pl – blãstem, blãstimat, afurisit
{ro: blestem}
{fr: anathéme}
{en: curse}
ex: anatima (blãstem s-cadã pri-atsel) cari deadi xeana; anatima-lj oara (blãstimatã s-hibã oara), iu scoasish atsel zbor

§ anatema (a-ná-the-ma) adv, sf fãrã pl – (unã cu anatima)

§ natimã (ná-thi-mã) adv, sf fãrã pl – (unã cu anatimã)

§ natemã (ná-the-mã) adv, sf fãrã pl – (unã cu anatimã)

§ nahima (na-hi-má) adv – (unã cu anatima)
ex: nahima-lj mã-sa-ali Ceapi

§ natima (ná-thi-má) adv, sf – (unã cu anatima)
ex: natima (blãstimat s-hibã atsel) cari scoasi xeana; natima-ts mã-ta, moi featã

§ natema (ná-the-ma) adv, sf fãrã pl – (unã cu anatima)

§ anatim1 (a-ná-thimŭ) adg anatimã (a-ná-thi-mã), anatinj (a-ná-thinj), anati-mi/anatime (a-ná-thi-mi) – anãtimat, anatimat, natimat, nãtimat, anahimat, anãhimat, blãstimat, afurisit
{ro: afurisit, blestemat}
{fr: excommunié, anathématisé, maudit}
{en: excomunicated, cursed}
ex: cusurin-tu easti un ahtari anatim (blãstimat), cã di nãs, cama nclo, altu nu-ari; ficiorlu aestu easti anatim (afurisit)

§ anãtimedz (a-nã-thi-médzŭ) vb I anãtimai (a-nã-thi-máĭ), anãtimam (a-nã-thi-mámŭ), anãtimatã (a-nã-thi-má-tã), anãtima-ri/anãtimare (a-nã-thi-má-ri) – aruc anatima pri cariva; (trã lucrili uruti tsi ari faptã) lu scot cariva nafoarã dit bisearicã (bisearica nu-l mata ari ti crishtin); anatimusescu, anãhimedz, anathim, nãthi-medz, afurisescu, cãtãrãsescu, catãryisescu, blastim, blastin, cu-ledz, huledz, uryisescu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

apãrãtsescu

apãrãtsescu (a-pã-rã-tsés-cu) vb IV apãrãtsii (a-pã-rã-tsíĭ), apãrã-tseam (a-pã-rã-tseámŭ), apãrãtsitã (a-pã-rã-tsí-tã), apãrãtsiri/apã-rãtsire (a-pã-rã-tsí-ri) –1: fug sh-alas singur unã hiintsã i un lucru; alas un loc si s-aspargã di nimutriri shi s-agiungã irnjiu; pãrã-tsescu, apãrãsescu, pãrãsescu, apãrnãsescu, pãrnãsescu, apãrnisescu, pãrnisescu, apãrnjisescu, pãrnjisescu, prãhtisescu, brãhtisescu, apãryisescu, pãryisescu, pãrãtisescu, pãrsescu;
2: trag mãnã di la un lucru; mi-alas di un lucru (di-unã pisti, di tsi am dzãsã, etc.); dzãc cã nu easti dealihea lucrul trã cari-nj si spuni cã easti dealihea; arnisescu
{ro: părăsi, abandona; renunţa, nega, dezavua, renega}
{fr: abandonner, délaisser; renoncer, nier, renier}
{en: abandon, desert; renounce, deny, disavow}
ex: nu vru s-lj-apãrãtseascã (s-lj-alasã singuri)

§ apãrãtsit (a-pã-rã-tsítŭ) adg apãrãtsitã (a-pã-rã-tsí-tã), apãrãtsits (a-pã-rã-tsítsĭ), apãrãtsiti/apãrãtsite (a-pã-rã-tsí-ti) – tsi easti alãsat singur; tsi easti alãsat si s-aspargã di nimutriri; (lucru) di la cari s-ari traptã mãna; (pisti) tsi easti arnisitã; pãrãtsit, apãrãsit, pãrãsit, apãrnãsit, pãrnãsit, apãrnisit, pãrnisit, apãrnjisit, pãrnjisit, prãhtisit, brãhtisit, apãryisit, pãryisit, pãrãtisit, pãrsit, arnisit
{ro: părăsit, abandonat, etc.}
{fr: abandonné, délaissé, etc.}
{en: abandoned, deserted, etc.}

§ apãrãtsiri/apãrãtsire (a-pã-rã-tsí-ri) sf apãrãtsiri (a-pã-rã-tsírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-apãrãtseashti tsiva i cariva; pãrãtsiri, apãrãsiri, pãrãsiri, apãrnãsiri, pãrnãsiri, apãrnisiri, pãrnisiri, apãrnjisiri, pãrnjisiri, apãryisiri, pãryisiri, prãhtisiri, brãhtisiri, pãrãtisiri, pãrsiri, arnisiri
{ro: acţiunea de a părăsi, de a abandona, etc.; părăsire, abandonare, etc.}
{fr: action d’aban-donner, de délaisser, etc.}
{en: action of abandoning, of deserting, etc.}

§ pãrãtisescu (pã-rã-ti-sés-cu) vb IV pãrãtisii (pã-rã-ti-síĭ), pãrãtiseam (pã-rã-ti-seámŭ), pãrãtisitã (pã-rã-ti-sí-tã), pãrãtisi-ri/pãrãtisire (pã-rã-ti-sí-ri) – (unã cu apãrãtsescu)

§ pãrãtisit (pã-rã-ti-sítŭ) adg pãrãtisitã (pã-rã-ti-sí-tã), pãrãtisits (pã-rã-ti-sítsĭ), pãrãtisiti/pãrãtisite (pã-rã-ti-sí-ti) – (unã cu apãrãtsit)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

arãd1

arãd1 (a-rắdŭ) vb III shi II arãsh (a-rắshĭŭ), arãdeam (a-rã-deámŭ), arãsã (a-rắ-sã), arãdiri/arãdire (a-rắ-di-ri) shi arãdeari/arã-deare (a-rã-deá-ri) – aspun multa harauã tsi u-am cu-unã minari a budzãlor (a gurãljei, a fatsãljei) shi cu-unã scuteari di bots shcurti shi ahoryea (ha, ha, ha,…); rãd, arid;
(expr: arãd pri sum nãri; arãd pri sum mustãts = sumarãd, arãd pi-ascumta, fac hazi)
{ro: râde}
{fr: rire}
{en: laugh}
ex: s-nu lj-arãdã sh-a lui putsãn budzãli; mutrea sh-arãdea pri sum mustãts
(expr: arãdea pi-ascumta, fãtsea hazi)

§ arãs1 (a-rắsŭ) adg arãsã (a-rắ-sã), arãsh (a-rắshĭ), arãsi/arãse (a-rắ-si) – cari ari arãsã; rãs, aris
{ro: râs}
{fr: ris}
{en: laughed}

§ arãdiri1/arãdire (a-rắ-di-ri) sf arãdiri (a-rắ-dirĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva arãdi; arãdeari, arãs, rãdiri, rãdeari, aridiri, arideari
{ro: acţiunea de a râde; râdere, râs}
{fr: action de rire; rire}
{en: action of laughing; laugh}

§ arãdeari1/arãdeare (a-rã-deá-ri) sf arãderi (a-rã-dérĭ) – (unã cu arãdiri1)
ex: dzãtsea cu arãdeari; ma bunã pãni goalã cu-arãdeari, dicãt gheli multi cu ncãceari; trã arãdeari, arãdea; eara un lucru tr-arãdeari; cãntãri sh-arãderi, nu-avdzai tora; ãl lo cu bunlu, cu-arãderli

§ nearãs1 (nea-rắsŭ) adg nearãsã (nea-rắ-sã), nearãsh (nea-rắshĭ), nearãsi/nearãse (nea-rắ-si) – cari nu-ari arãsã; (fig: nearãs = tsi ari (ari avutã) mãri cripãri di nu-lj yini s-arãdã; marat, corbu, tihilai, shcret, etc.)
{ro: care nu a râs}
{fr: qui n’a pas ris}
{en: who did not laugh}
ex: laea mumã atsea nearãsã (tsi nu-ari arãsã tu banã); aestã nearãsã (fig: maratã, curbisitã) mamã a noastrã

§ nearãdiri1/nearãdire (nea-rắ-di-ri) sf nearãdiri (nea-rắ-dirĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva nu arãdi; nearãdeari

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

arãd2

arãd2 (a-rắdŭ) (nj-) vb III shi II – (nj-)arãsh (a-rắshĭŭ), (nj-) arãdeam (a-rã-deámŭ), arãsã (a-rắ-sã), arãdiri/arãdire (a-rắ-di-ri) shi arãdeari/arãdeare (a-rã-deá-ri) – cu zboarã i fapti (tsi suntu dealihea i shicãi) voi s-lu fac pri cariva si s-arushineadzã niheamã icã s-lji fac atselj di deavãrliga s-arãdã di el; rizilescu, rizilipsescu, pizuescu, mpizuescu, shupãr, shupãredz, shupur, shupir, shupiredz
{ro: (a-şi) bate joc, a batjocori}
{fr: railler, (se) moquer}
{en: mock, laugh at, make fun of, tease}
ex: nu prindi omlu sã-sh arãdã (sã-sh pizueascã) vãrnãoarã di altu; tra si sh-arãdã (sã-sh pizueascã) niheam di nãs; sh-u-avea cã sh-arãdi di ea; di lup veclju sh-arãd cãnjlji (sh-pizuescu, nu lã easti fricã); shadi n cali un tsucal shi sh-arãdi di-un bucal; di tsi ts-arãdz nu-ascachi

§ arãs2 (a-rắsŭ) adg arãsã (a-rắ-sã), arãsh (a-rắshĭ), arãsi/arãse (a-rắ-si) – di cari sh-ari arãsã (pizuitã, rizilipsitã) cariva; arãs, rizilit, rizilipsit, pizuit, mpizuit, shupãrat, shupurat, shupirat
{ro: batjocorit}
{fr: de qui on s’est moqué}
{en: laughed at, made fun of}

§ arãdiri2/arãdire (a-rắ-di-ri) sf arãdiri (a-rắ-dirĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu omlu sh-arãdi di cariva; arãdeari, arãdiri, riziliri, rizilipsiri, pizuiri, mpizuiri, shupãrari, shupurari, shupirari
{ro: acţiunea de a-şi bate joc; batjocorire}
{fr: action de railler, de se moquer}
{en: action of laughing at, of making fun of, of teasing}

§ arãdeari2/arãdeare (a-rã-deá-ri) sf arãderi (a-rã-dérĭ) – (unã cu arãdiri2)
ex: lucru tr-arãdeari

§ nearãs2 (nea-rắsŭ) adg nearãsã (nea-rắ-sã), nearãsh (nea-rắshĭ), nearãsi/nearãse (nea-rắ-si) – di cari nu sh-ari arãsã (pizuitã, rizilipsitã) cariva
{ro: nebatjocorit}
{fr: de qui on ne s’est pas moqué}
{en: of whom it was not made fun of}

§ nearãdiri2/nearãdire (nea-rắ-di-ri) sf nearãdiri (nea-rắ-dirĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu omlu nu sh-arãdi di cariva; nearãdeari

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn