DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

armãn2

armãn2 (ar-mắnŭ) vb II armash (ar-máshĭŭ), armãneam (ar-mã-neámŭ), armasã (ar-má-sã), armãneari/armãneare (ar-mã-neá-ri) –
1: stau tu loclu iu mi aflu fãrã tra s-caftu s-mi duc tu altu loc; alas un lucru aclo iu s-aflã fãrã s-lu min dit loclu-a lui; arãmãn, alas;
2: ãnj si njicshureadzã multu putearea (trupeascã icã atsea sufliteascã) dupã tsi fac un copus mari; mi curmu, apustusescu, avursescu, avrusescu, lãvrusescu, cãpãescu;
(expr:
1: armãn cu gura hãscatã = armãn ciudusit di tsi ved i avdu;
2: armãn cu fatsa lai = armãn arushinat)
{ro: rămâne; obosi}
{fr: rester; rendre, laisser; (se) fatiguer}
{en: remain, be left; tire}
ex: s-nu nj-armãn (s-nu mi aflu) fãr tini n hoarã; armash (un lucru mi featsi si stau) ca chirut di minti; u-armasi (u-alãsã) greauã; armasi di cu njic fãrã dadã sh-fãrã tatã; armasi di (nu s-dusi) la agru; nu armasi di nãsh nitsi cinushi; muljarea armasi cu truplu ncãrcat; armasi s-adarã mãcarea; lj-armasi mintea pri mushuteatsa-a featãljei; nu-armasi (nu tricu) searã di la Dumnidzã s-nu s-ducã s-lu veadã

§ armas1 (ar-másŭ) adg armasã (ar-má-sã), armash (ar-máshĭ), armasi/armase (ar-má-si) –
1: tsi sta tu loclu iu s-aflã fãrã tra s-caftã s-fugã; (lucru) tsi easti alãsat aclo iu s-aflã; arãmas, alãsat;
2: tsi-lj s-ari njicshuratã multu putearea di itia-a copuslui tsi-l featsi; curmat, apustusit, avursit, avrusit, lãvrusit, cãpãit;
(expr: (featã) armasã = (featã) armasã nimãrtatã)
{ro: rămas; obosit}
{fr: resté; demeuré, laissé, dépassé, quitté; fatigué}
{en: remained, left over; tired}
ex: hoara armasã singurã; easti armasã di strãpãpãnj ca s-tinjisim oaspili; adunãm nãinti oili armasi shi va li-adutsem s-lji ncljidem tu ahuri; draclu armas, eara fãrã pãputsã

§ ar-mãneari/armãneare (ar-mã-neá-ri) sf armãneri (ar-mã-nérĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva (tsiva) armãni tu-un loc; arãmãneari, alãsari, curmari, apustusiri, avursiri, avrusiri, lãvrusiri, cãpãiri
{ro: acţiunea de a rămâne; de a obosi; rămânere, oboseală}
{fr: action de rester; de demeurer, de laisser; de (se) fatiguer}
{en: action of remaining; of being left over; of tiring}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

bãtãlãmã

bãtãlãmã (bã-tã-lã-mắ) sm bãtãlãmadz (bã-tã-lã-mádzĭ) – atsea tsi-armãni (armãsãturi, resturi) dupã tsi s-vindu unã (parti dit) pãrmãtii; pãtãlãmã, sãvurã, sãburã, armãsãturã, arãmãsãturã, arestu, restu
{ro: rest de mărfuri}
{fr: restes de marchandise}
{en: merchandise remnants}

§ pãtãlãmã (pã-tã-lã-mắ) sm pãtãlãmadz (pã-tã-lã-mádzĭ) – (unã cu bãtãlãmã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

hut

hut (hútŭ) sm, sf, adg hutã (hú-tã), huts (hútsĭ), huti/hute (hú-ti) – om lipsit di minti shi fãrã giudicatã (tu zbor i tu fapti); tsi nu para aducheashti ghini tsi-lj si dzãtsi; ahmac, anoit, cshura, ciulja, chirut, dabolja, divanã, glar, hazo, hazuscu, hljara, hasca, hahã, hai-hui, haihum, leangã, lefcã, lishor, shahulcu, tabolja, ta-o-to, ljoco, shapshal, shabsha, shamandur, tivichel, temblã, turlu, uzun
{ro: prostănac}
{fr: sot, bête, badaud, nigaud, imbécile}
{en: stupid, fool}
ex: arãmasi ca hut (glar, cistisit); nu suntu huts (glari) puljlji?; sutili mãritã hutili (featili hljari sh-uruti); nu-l cãrtea, cã easti hut (hazo); tuts din casã suntu huts (glari), vãrnu nu-i ti cãtãndii

§ hutsami/hutsame (hu-tsá-mi) sf hutsãnj (hu-tsắnjĭ) – lipsã di minti sh-di giudicatã; zbor i faptu cari aspuni starea tu cari s-aflã un om lipsit di minti sh-di giudicatã; glãrimi, glãreatsã, glãrilji, glarumarã, hazumarã, ahmãclichi, anoisii, chirturã
{ro: prostie}
{fr: bêtise, sottise, stupidité}
{en: stupidity, foolishness}
ex: multi hutsãnj (glãrinj, hazumãri) fatsi; cari hutsami (glãrimi) u plãteashti tora cu bana; feci hutsamea-aestã, ma s-mi ljertsã; shedz s-ascultsã hutsãnjli-a lui

§ hutsãlji/hutsãlje (hu-tsắ-lji) sf hutsãlj (hu-tsắljĭ) – (unã cu hutsami)
ex: hutsãlja (glãrimea) a muljariljei a lui si shtii

§ hutsãscu1 (hu-tsắs-cu) vb IV hutsãi (hu-tsắĭ), hutsam (hu-tsámŭ), hutsãtã (hu-tsắ-tã), hutsãri/hutsãre (hu-tsắ-rĭ) – ãnj cher putearea di bunã minduiri sh-giudicatã; glãrescu, hãzusescu, lishuredz
{ro: se prosti}
{fr: devenir stupide}
{en: becoming stupid}
ex: s-hutsã (glãri) di harauã

§ hutsãt (hu-tsắtŭ) adg hutsãtã (hu-tsắ-tã), hutsãts (hu-tsắtsĭ), hutsãti/hutsãte (hu-tsắ-ti) – cari sh-chiru putearea di bunã minduiri; cari fu glãrit di cariva; cari s-adrã hut, cari glãri; glãrit, hãzusit, lishurat
{ro: prostit}
{fr: devenu stupide}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

restu

restu (rés-tu) sn resturi (rés-turĭ) shi resti/reste (rés-ti) – atsea tsi-armãni dupã tsi si mparti tsiva (s-ari mãcatã, s-ari loatã unã parti, etc.); atsea tsi-armãni dupã tsi s-ari vindutã unã pãrmãtii; arestu, sãvurã, sãburã, armãsãturã, arãmãsãturã, bãtãlãmã, pãtãlãmã
{ro: rest}
{fr: reste, arrérages}
{en: rest, remainder}
ex: cãftãndalui prit spumi vãr rest’ di murtãciuni

§ arestu (a-rés-tu) sn aresturi (a-rés-turĭ) shi aresti/areste (a-rés-ti) – (unã cu restu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

sãvurã

sãvurã (sã-vú-rã) sf sãvuri (sã-vúrĭ) – atsea tsi-armãni dupã tsi s-ari vindutã unã pãrmãtii; atsea tsi-armãni dupã tsi si mparti tsiva (s-ari mãcatã tsiva, s-ari loatã unã parti, etc.); sãburã, armãsãturã, arãmãsãturã, arestu, restu, bãtãlãmã, pãtãlãmã
{ro: rămăsătură, rămăşiţă}
{fr: reste}
{en: rest}

§ sãburã (sã-bú-rã) sf sãburi (sã-búrĭ) – (unã cu sãvurã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

sec1

sec1 (sécŭ) adg seacã (seá-cã), sets (sétsĭ), sets (sétsĭ) – tsi nu-ari (icã ari multu putsãnã) apã; fãrã (lipsit di) apã; fãrã nutii; ninutios, sicat, uscat, astrãchit, astãrchit, strãchit, stãrchit; (fig:
1: sec = (i) mãrat, oarfãn; (ii) (ca adv) mash; expr:
2: cap sec = cap glar, fãrã minti, tsi nu-ari tsiva nuntru)
{ro: sec, uscat}
{fr: sec, épuisé, tari; séché}
{en: dry, exhausted}
ex: fãntãna seacã (fãrã apã); din seclu trap (dit valea lipsitã di-apã); merlu-aestu easti sec (uscat), va s-lu talj shi s-seamin altu; armasi sec, gol (armasi uscat, gol); un sec gol
(expr: mash un singur); arãmasim goali sh-sets (fig: goali sh-oarfãni, ftoahi); seacã sh-goalã s-ti ved; seaca-nj di mini (fig: mãrata-nj di mini); fudzits, goali, cã va s-torcu, fudzits, setsli (uscatili la fatsã sh-trup), cã va s-tsas; Muntsãlj Sets (numa-a muntsãlor aspuni cã suntu cu putsãni izvuri); un sec gol (fig: mash un singur)

§ sec2 (sécŭ) vb I sicai (si-cáĭ), sicam (si-cámŭ), sicatã (si-cá-tã), sicari/sicare (si-cá-ri) – u fac aburi tutã apa tsi s-aflã tu-un loc i lucru (baltã, arãu, vali, fãntãnã, cãmeashi udã, pom, etc.) shi u fac s-chearã; usuc, astrãchescu, astãrchescu, strãchescu, stãrchescu;
(expr:
1: ãlj seacã mãna; seacã = furã multu;
2: sec (di-arcoari) = nj-easti multã-arcoari;
3: l-seacã = l-dãmluseashti, lu-agudeashti dãmblãlu, chicuta)
{ro: seca, usca}
{fr: assécher, (se) sécher, rendre sec, épuiser, tarir}
{en: dry, wither, drain}
ex: sicã fãntãna di dauã dzãli; di-nj sicai ocljul astãngu; suflitu-lj s-astindzi shi-nj seacã; sicã (astrãchi, s-guli) putslu; doi meri tsã-lj sicai (uscai) shi alantu va ts-ul sec; la noi vasiljaclu sicã (s-uscã) la firidz; u ved alãsatã cum seacã (mãrãnghiseashti sh-moari) lilicea; estan tuts voi si sicats; lj-u sicã mãna; cari scoalã mãna pri pãrinti, lj-seacã
(expr: lj-dãmluseashti mãna); dit gurã, s-lji sicari
(expr: s-lji dãmlusiri gura), nu scoati dultsi zbor; s-tsã-seacã mãna (s-ti-agudeascã dãmblãlu la mãnã) cã mi-agudish arãu; cã-ts sicã gura; troarã sicai
(expr: dãmlusii, limnusii); lj-seacã mãna
(expr: mãna lui usucã, furã tut); seacã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn