DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

arugoz

arugoz (a-ru-gózŭ) sn arugoazi/arugoaze (a-ru-gŭá-zi) – numã datã la ma multi turlii di erburi tsi pot s-creascã multu analti (pãnã la 4-5 metri) tu locuri vãltoasi (tu mardzinea di lacuri i arãuri), cu tru-plu veardi, suptsãri, corcan sh-cu noduri tu locuri-locuri, cu frãndzã lundzi, cu lilicili adunati stog tu-unã soi di schic dit chipita-a truplui, sh-dit cari s-fac mplitituri, ma multu aruguzinj shi meturi; trãscã, trescã, cãlami, rugoz, arãgoz, arugosh, arãgosh, stuf, shuvar
{ro: trestie, rogoz, papură, stuf}
{fr: roseau à balai}
{en: reed}

§ arãgoz (a-rã-gózŭ) sn arãgoazi/arãgoaze (a-rã-gŭá-zi) – (unã cu arugoz)

§ arugosh (a-ru-góshĭŭ) sn arugoashi/arugoashe (a-ru-gŭá-shi) – (unã cu arugoz)

§ arã-gosh (a-rã-góshĭŭ) sn arãgoashi/arãgoashe (a-rã-gŭá-shi) – (unã cu arugoz)

§ rugoz (ru-gózŭ) sn rugoazi (ru-gŭá-zi) – (unã cu arugoz)
ex: s-apleacã rugozlu (tresca); avea ashtirnutã oda tutã cu rugoazi

§ rãgoz (rã-gózŭ) sn rãgoazi (rã-gŭá-zi) – (unã cu arugoz)

§ rãgazi/rãgaze (rã-ghá-zi) sf rãgãzi (rã-ghắzĭ) – (unã cu arugoz)

§ rogosh (ro-góshĭŭ) sn rogoshuri (ro-gó-shĭurĭ) – (unã cu arugoz)

§ aruguzinã (a-ru-gu-zí-nã) sf aruguzinj (a-ru-gu-zínjĭ) – mplititurã di trupuri (shi frãndzã) di arugoz faptã ca unã chilimi tsi s-ashtearni mpadi; psanthã, psathã
{ro: rogojină}
{fr: natte de roseau, paillason}
{en: mat made of reeds, door mat}
ex: arucutits pri unã aruguzinã veaclji; lji nvãrti doilji tu unã aru-guzinã; u umsi aruguzina cu cãtrani; nitsi-aruguzinã nu-avea n casã, di oarfãnj tsi eara

§ ruguzãrii/ruguzãrie (ru-gu-zã-rí-i) sf ruguzãrii (ru-gu-zã-ríĭ) – loclu iu crescu shi s-aflã arugoazi; ducheani iu s-fac i s-vindu aruguzinj
{ro: loc unde cresc trestii; loc unde se fac sau vând rogojini}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

canã3

canã3 (cá-nã) sf cãnj (cắnjĭ) – ma multi turlii di erburi tsi pot s-creascã multu analti, pit locuri vãltoasi (tu mardzinea di lacuri i arãuri), cu truplu veardi, suptsãri, corcan, cu noduri tu locuri-locuri, sh-cu lilicili adunati stog tu-unã soi di schic tsi easi tu chipita-a truplui; cucuvitsã, trãscã, trescã, cãlami, rugoz, arãgoz, arãgosh, stuf, shuvar, etc.
{ro: pipirig, stuf}
{fr: canne, jonc}
{en: cane, reed}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cucuvitsã

cucuvitsã (cu-cu-ví-tsã) sf cucuvitsã (cu-cu-ví-tsã) – numã datã la ma multi turlii di erburi tsi pot s-creascã multu analti, pit locuri vãltoasi (tu mardzinea di lacuri i arãuri), cu truplu corcan, veardi, suptsãri, cu noduri tu locuri-locuri, sh-cu lilicili adunati stog tu-unã soi di schic tsi easi tu chipita-a truplui; cãciulã tsi sh-u fac njitslji dit paljili suptsãri, lundzi shi mpliltiti, loati di la-aestã earbã; canã, trãscã, trescã, cãlami, rugoz, arãgoz, arãgosh, stuf, shuvar, etc.
{ro: pipirig, stuf}
{fr: canne, jonc}
{en: cane, reed}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

shuvar

shuvar (shĭu-várŭ) sm shuvari (shĭu-várĭ) – numã datã la ma multi turlii di erburi multu-analti dit cari s-fac mplitituri, aruguzinj, meturi i citia di cãlivi, tsi crescu tu apã sh-tu locuri nutioasi, vlãngoasi (mardzinea di lacuri i arãuri), cu-arãdãtsina tsi s-tradzi azvarna pri loc, cu truplu veardi, suptsãri, corcan sh-cu noduri tu locuri-locuri, cari bitiseashti cu un schic iu suntu adunati lilicili anvãliti di peri njits, apitrusits, sh-cu frãndzã ca neshti apali strimti sh-lundzi; shãvar, shavar. shimac, vuljar, stuf, cãlami, tresã, trãscã, arugoz, arãgoz, arãgosh, rugoz, etc.
{ro: papură, trestie}
{fr: typha, massette, laîche, roseau a balai}
{en: bulrush, reed-mace, sedge, reed}
ex: casili sunti nviliti cu shuvar

§ shavar (sha-várŭ) sm shavari (shĭa-várĭ) – (unã cu shuvar)

§ shãvar (shã-várŭ) sm shãvari (shã-várĭ) – (unã cu shuvar)
ex: tu shãvar el avina multi rosi agri

§ shuvãros (shĭu-vã-rósŭ) adg shuvãroasã (shĭu-vã-rŭá-sã), shuvãrosh (shĭu-vã-róshĭ), shuvãroasi/shuvãroase (shĭu-vã-rŭá-si) – mplin cu shuvar
{ro: plin de trestie}
{fr: rempli de roseaux}
{en: full of reed}
ex: easti bãltoc shuvãros (mplin cu shuvar)

§ vuljar (vu-ljĭárŭ) sm vuljari (vu-ljĭárĭ) – (unã cu shuvar)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

stuf

stuf (stúfŭ) sm stuhi (stúhĭ) – earbã multu-analtã shi cu-un singur trup corcan, suptsãri, cu noduri tu locuri-locuri, cu frãndzãli ca neshti apali lundzi, cu lilici galbini i viniti, dit cari s-fãtsea, aoa sh-un chiro, meturi i citia di cãlivi; cãlami, trãscã, tresã, shuvar, arugoz, arãgoz, arãgosh, rugoz, etc.
{ro: stuf, trestie}
{fr: jonc à balai}
{en: reed}
ex: rosili agri fac cuibarili pit stuhi

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

trescã

trescã (trés-cã) sf pl(?) – numã datã la ma multi turlii di erburi tsi pot s-creascã multu analti (pãnã la 4-5 metri) cu truplu niheamã corcan sh-cu noduri tu locuri-locuri, dit cari s-fac mplitituri, ma multu meturi; trãscã, canã, cãlami, arugoz, arãgoz, arãgosh, etc.
{ro: trestie, rogoz}
{fr: roseau à balai}
{en: reed}
ex: cu trescã sh-anvilea cãliva

§ trãscã (trắs-cã) sf trãscã (trắs-cã) – (unã cu trescã)
ex: naltã sh-veardi ca trãscã (cãlami); s-mina ca trãsca; cu ndauã trãscã apresh foclu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã