aradã1 (a-rá-dã) sf arãdz (a-rắdzĭ) – starea-a lucrilor tsi s-aflã bãgati un dupã-alantu (ca tu-un bair, sireauã, udopsu, dupã cum lipseashti, dupã cum s-tihiseashti icã dupã cum u va cariva); loclu dit aestã stari (sireauã) tu cari s-aflã un di-aesti lucri; bair (di mãrdzeali tu-unã ghiurdani, di zboarã tu-unã carti, etc.), radã, arãdãrichi; bair, chindinar, ordu, sãrã, sireauã, taxi, nizami, udopsu, etc.; strat, palã, petur, etc.;
(expr:
1: om di-aradã = om ca tuts alantsãlj, cum lipseashti s-hibã;
2: om cama di-aradã = om di soi ma bunã, di-ugeachi;
3: nu da aradã = zburashti fãrã aradã)
{ro: ordine, rând; salbă}
{fr: ordre, arrangement, rang; file; collier}
{en: order, arrangement, rank; file; necklace}
ex: bãgai aradã (ndrepshu, anischirsii) n casã; am aradã la beari (shtiu cum s-beau, beau cum lipseashti); voi nu-avets aradã (lucrili li-avets cãtrã naljurea); bagã-li lucrili tu-aradã (cum lipseashti, un dupã-alantu); imnã tu-aradã (tu sireauã, un dupã-alantu); patru dzãli tut pi-aradã (sireauã); unã aradã (un strat, un petur) di chetri, unã aradã (un strat, unã palã) di tsarã; s-nã pitritsets ãndauã arãdz (bairi di zboarã tu-unã carti); easti om di-aradã
(expr: ca tuts alantsãlj); gionj, ma di-aradã
(expr: ma bunj, di-ugeachi, di soi bunã); dupã cum n-adutsi arada (dupã loclu tsi lu-avem tu-aradã; icã, (vedz aradã2), dupã cum u caftã adetea)
§ radã (rá-dã) sf rãdz (rắdzĭ) – (unã cu aradã1)
ex: eshti pi-ahtari radã (aradã, stari)?
§ nearadã (nea-rá-dã) sf nearãdz (nea-rắdzĭ) – lipsã di-aradã; starea-a unui lucru tsi nu-ari aradã (tsi easti alocut, palaz, naljurea); acãtãstãsii, acatastasi, mintiturã, arãeatã, atãxii
{ro: dezordine}
{fr: désordre}
{en: disorder}
ex: ari mari nearadã n casã
§ arãdãrichi/arãdãriche (a-rã-dã-rí-chi) sf arãdãrichi (a-rã-dã-ríchĭ) – lucri bãgati sã sta tu-aradã un dupã-alantu; bair (di galbinj, bãgat multi ori deavãrliga di capelã, di fes); bair cu un i ma multi lucri (mãrdzeali, flurii, chitritseali, nishenj, etc.) bãgati tu-aradã sh-tricuti prit un hir (silivar, etc.) tra si s-poartã digushi trã mushuteatsã (trã adutseari aminti, tra s-nu s-lja di oclju, tra s-treacã ghini, etc.); rãdãrichi, aradã, ordu, udopsu, sãrã, sireauã; bair, ghiurdani, ghirdani
{ro: şir, salbă}
{fr: file, rangée, collier (de ducats, de monnaies d’or)}
{en: file, line, array, necklace (of gold coins)}
ex: arãdãrichea (arada)-a pluchilor analtsã; arãdãrichi (bair) di flurii
§ rãdãrichi/rãdãriche (rã-dã-rí-chi) sf rãdãrichi (rã-dã-ríchĭ) – (unã cu arãdãrichi)
ex: rãdãrichi (bair, ghiurdani) di flurii
§ arada (a-rá-da) adv – tu-aradã; un dupã altu
{ro: pe rând}
{fr: un après l’autre}
{en: one after another}
ex: cãrvãnjli tsi-arada (unã dupã alantã) shi nchisirã
§ arãdar (a-rã-dárŭ) sm, sf, adg arãdarã (a-rã-dá-rã), arãdari (a-rã-dárĭ), arãdari/arãdare (a-rã-dá-ri) – (atsel) cari chivirniseashti (cumãndãrseashti, urseashti) adãparea arãdzlor dit unã grãdinã
{ro: care dirijează adăpatul grădinilor}
{fr: qui organise l’arrosement des jardins}
{en: who organizes the garden spraying with water}
§ arãdãpsescu1 (a-rã-dãp-sés-cu) (mi) vb IV arãdãpsii (a-rã-dãp-síĭ), arãdãpseam (a-rã-dãp-seámŭ), arãdãpsitã (a-rã-dãp-sí-tã), arãdãpsiri/arãdãpsire (a-rã-dãp-sí-ri) – bag lucri tu-aradã; ambairu mãrdzeali tu-unã ghiurdani; bag zboarã un dupã-alantu cãndu pãrãvulsescu tsiva i scriu unã carti; arãdãsescu, arãbdãsescu, arãvdãsescu; plãngu, zghilescu, miryiuluxescu, mirulyisescu, butsescu, jilescu arãd-yipsescu, arãdãsescu, arãdyisescu (fig: arãdãpsescu = spun, dzãc, pãrãvulsescu, etc.)
{ro: aranja; spune, îndruga}
{fr: (s’) arranger, mettre en ordre; enfiler, dire}
{en: arrange, to set in order; say, talk}
ex: arãdãpseam (bãgam cu-arada) aua pri pulitsã; arãdãpsescu cãrtsãli tu dulapi; chetsãrli li-arãdãpsea (bãga tu-aradã); arãdãpsea sh-arãdãpsea (fig: dzãtsea sh-para dzãtsea, vruti sh-nivruti); arãdãpseashti (spuni) ca multi; ti-arãdãpsii ghini la dascal (fig: ti spush, ti bãgai arãu, ti ndrepshu, ti pruded)
§ arãdãpsit1 (a-rã-dãp-sítŭ) adg arãdãpsitã (a-rã-dãp-sí-tã), arãdãpsits (a-rã-dãp-sítsĭ), arãdãpsiti/arãdãpsite (a-rã-dãp-sí-ti) – tsi easti bãgat tu-aradã; tsi easti mbãirat; arãdyipsit, arãdyisit; spus, dzãs, pãrãvulsit
{ro: aranjat; spus, îndrugat}
{fr: arrangé, mis en ordre; enfilé, dit}
{en: arranged; said, talked}
§ arãdãpsi-ri1/arãdãpsire (a-rã-dãp-sí-ri) sf arãdãpsiri (a-rã-dãp-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-arãdãpseashti tsiva; arãdyipsiri, arãdyisiri; spuneari, dzãtseari, pãrãvulsiri
{ro: acţiunea de a aranja, de a spune, de a îndruga}
{fr: action d’arranger, d’enfiler, de dire}
{en: action of arranging, of saying, of talking}
§ arãdãsescu1 (a-rã-dã-sés-cu) (mi) vb IV arãdãsii (a-rã-dã-síĭ), arãdãseam (a-rã-dã-seámŭ), arãdãsitã (a-rã-dã-sí-tã), arãdãsiri/arãdãsire (a-rã-dã-sí-ri) – (unã cu arãdãpsescu1)
§ arãdãsit1 (a-rã-dã-sítŭ) adg arãdãsitã (a-rã-dã-sí-tã), arãdãsits (a-rã-dã-sítsĭ), arãdãsiti/arãdãsi-te (a-rã-dã-sí-ti) – (unã cu arãdãpsit1)
§ arãdãsiri1/arãdãsire (a-rã-dã-sí-ri) sf arãdãsiri (a-rã-dã-sírĭ) – (unã cu arãdãpsiri1)
§ arãdyipsescu (a-rãd-yip-sés-cu) (mi) vb IV arãdyipsii (a-rãd-yip-síĭ), arãdyipseam (a-rãd-yip-seámŭ), arãdyipsitã (a-rãd-yip-sí-tã), arãdyipsiri/arãdyipsire (a-rãd-yip-sí-ri) – (unã cu arãdãpsescu1)
ex: li-arãdyipsii (li ndrepshu, li bãgai tu-aradã) lucrili ghini
§ arãdyipsit (a-rãd-yip-sítŭ) adg arãdyipsitã (a-rãd-yip-sí-tã), arãdyipsits (a-rãd-yip-sítsĭ), arãdyipsiti/arãdyipsite (a-rãd-yip-sí-ti) – (unã cu arãdãpsit1)
§ arãdyipsi-ri/arãdyipsire (a-rãd-yip-sí-ri) sf arãdyipsiri (a-rãd-yip-sírĭ) – (unã cu arãdãpsiri1)
§ arãdyisescu (a-rãd-yi-sés-cu) (mi) vb IV arãdyisii (a-rãd-yi-síĭ), arãdyiseam (a-rãd-yi-seámŭ), arãdyisitã (a-rãd-yi-sí-tã), arãdyisiri/arãdyisire (a-rãd-yi-sí-ri) – (unã cu arãdãpsescu1)
§ arãdyisit (a-rãd-yi-sítŭ) adg arãdyisitã (a-rãd-yi-sí-tã), arãdyisits (a-rãd-yi-sítsĭ), arãdyisiti/arãdyisite (a-rãd-yi-sí-ti) – (unã cu arãdãpsit1)
§ arãdyisiri/arãdyisire (a-rãd-yi-sí-ri) sf arãdyisiri (a-rãd-yi-sírĭ) – (unã cu arãdãpsiri1)
