DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

aricescu

aricescu (a-ri-cĭés-cu) vb IV aricii (a-ri-cíĭ), ariceam (a-ri-cĭámŭ), aricitã (a-ri-cí-tã), ariciri/aricire (a-ri-cí-ri) – dau di tsiva (ahulescu, pusputescu, agudescu, etc.) lishor di mizi s-adu-cheashti; arãcescu, ciupurtescu, cimshescu (cimcescu, cãndu easti zborlu di sfurli i usitsi tu-agiocurli di njits)
{ro: atinge uşor}
{fr: toucher légèrement}
{en: touch lightly}
ex: gugoshlu shuirã shi mash u-ariceashti (u-agudeashti lishor)

§ aricit (a-ri-cítŭ) adg aricitã (a-ri-cí-tã), aricits (a-ri-cítsĭ), ariciti/aricite (a-ri-cí-ti) – tsi easti agudit (ahulit, pusputit, etc.) lishor; arãcit, ciupurtit, cimshit, cimcit
{ro: atins uşor}
{fr: touché légèrement}
{en: touched lightly}

§ ariciri/aricire (a-ri-cí-ri) sf ariciri (a-ri-círĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva easti aricit; arãciri, ciupurtiri, cimshiri, cimciri, mãtulj
{ro: acţiunea de a atinge uşor}
{fr: action de toucher légèrement}
{en: action of touching lightly}

§ arãcescu (a-rã-cĭés-cu) vb IV arãcii (a-rã-cíĭ), arãceam (a-rã-cĭámŭ), arãcitã (a-rã-cí-tã), arãci-ri/arãcire (a-rã-cí-ri) – (unã cu aricescu)

§ arãcit (a-rã-cítŭ) adg arãcitã (a-rã-cí-tã), arãcits (a-rã-cítsĭ), arãciti/arãcite (a-rã-cí-ti) – (unã cu aricit)

§ arãciri/arãcire (a-rã-cí-ri) sf arãciri (a-rã-círĭ) – (unã cu ariciri)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

atihii/atihie

atihii/atihie (a-ti-hí-i) sf atihii (a-ti-híĭ) – unã ugoadã (tihisiri) tsi-l fatsi omlu sã-sh chearã iftihia; harea-a omlui tsi-l fatsi s-nu-aibã tihi tu banã; tihi oarbã; nitihi, atihiri, tirsilãchi, strimturã, strimtoari, taxirati, arãeatsã, lãeatsã, cãtratsã, pacus, bilje, biljauã, scangi, etc.
{ro: nenoroc}
{fr: infortune, adversité}
{en: misfortune, adversity}

§ atih (á-tihŭ) adg atihã (á-ti-hã), atihi (á-tihĭ) adg atihi/atihe (á-ti-hi) –
1: tsi nu-ari tihi tu-un lucru, tsi easti om fãrã tihi tu banã; corbu, mbogru, scurpisit, etc.;
2: (om) tsi nu easti gras; tsi easti fãrã puteari; nibun, slab, adinat, zãif, zãifcu, etc.
{ro: nenorocos, slab}
{fr: malchanceux; maigre, faible}
{en: unfortunate; lean, weak}
ex: omlu-aestu easti atih (fãrã tihi, mbogru); vindeari atihã (slabã, nibunã); ficiorlu easti atih (slab); cãndu-l cunuscui eara atih (slab)

§ atihescu (a-ti-hĭés-cu) vb IV atihii (a-ti-híĭ), atiheam (a-ti-hĭámŭ), atihitã (a-ti-hí-tã), atihi-ri/atihire (a-ti-hí-ri) –
1: angrec ma putsãn (di nimãcari, di niputeari, etc.); mi trag la fatsã (di lãngoarea tsi u-avui); cher di putearea tsi u-aveam ma ninti; slãghescu, adinãtsescu;
2: agiungu oarfãn, ftoh; fac pri altu s-agiungã oarfãn, ftoh; ftuhipsescu, urfãnescu, urfãnedz, urfãnipsescu, zgulughescu
{ro: slăbi, sărăci}
{fr: maigrir, (s’)appauvrir}
{en: lose weight, lose strength, weaken; impoverish}
ex: atihi (slãghi) di-armasi cheali sh-os; avea atihitã (ftuhipsitã) cãndu-l cunuscush tini

§ atihit (a-ti-hítŭ) adg atihitã (a-ti-hí-tã), atihits (a-ti-hítsĭ), atihiti/atihite (a-ti-hí-ti) – tsi ari slãghitã; tsi ari urfãnipsitã; slãghit, adinãtsit, ftuhipsit, urfãnit, urfãnat, urfãnipsit, zgulughit
{ro: slăbit, sărăcit}
{fr: maigri, appauvri}
{en: who has lost weight, who has lost strength, weakened; impoverished}

§ atihiri/atihire (a-ti-hí-ri) sf atihiri (a-ti-hírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva atiheashti; slãghiri, adinãtsiri, ftuhipsiri, urfãniri, urfãnari, urfãnipsiri, zgulughiri; lãeatsã, arãeatsã, taxirati, distihii, etc.

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cimshescu

cimshescu (cim-shĭés-cu) vb IV cimshii (cim-shíĭ), cimsham (cim-shĭámŭ), cimshitã (cim-shí-tã), cimshiri/cimshire (cim-shí-ri) – dau lishor di tsiva (agudescu, luvescu, etc.), di-aradã tu-agiocurli di njits, cãndu easti zborlu di-unã sfurlã i di-un usic tsi-agudeashti lishor unã altã sfurlã i un altu usic; cimcescu, aricescu, arãcescu, ciupurtescu
{ro: atinge uşor}
{fr: toucher légèrement, en parlant d’une toupie ou d’un osselet qui touche une autre toupie ou un autre osselet dans les jeux d’enfants}
{en: touch lightly, when talking about a spinning top or a bone (hitting another spinning top or bone) in children’s games}
ex: cãtu-l cimshii (cãt ded di el, cãt lu-aricii)

§ cimshit (cim-shítŭ) adg cimshitã (cim-shí-tã), cimshits (cim-shítsĭ), cimshiti/cimshite (cim-shí-ti) – tsi easti ahulit (pusputit, agudit, etc.) lishor; aricit, arãcit, ciupurtit, cimcit
{ro: atins uşor}
{fr: touché légèrement}
{en: touched lightly}

§ cimshiri/cimshire (cim-shí-ri) sf cimshiri (cim-shírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva easti cimshit; cimciri, arãciri, ciupurtiri, mãtulj
{ro: acţiunea de a atinge uşor}
{fr: action de toucher légèrement}
{en: action of touching lightly}

§ cimcescu (cim-cĭés-cu) vb IV cimcii (cim-cíĭ), cimceam (cim-cĭámŭ), cimcitã (cim-cí-tã), cimciri/cimcire (cim-cí-ri) – (unã cu cimshescu)

§ cimcit (cim-cítŭ) adg cimcitã (cim-cí-tã), cimcits (cim-cítsĭ), cimciti/cimcite (cim-cí-ti) – (unã cu cimshit)

§ cimciri/cimcire (cim-cí-ri) sf cimciri (cim-círĭ) – (unã cu cimshiri)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

ciupurtescu

ciupurtescu (cĭu-pur-tés-cu) vb IV ciupurtii (cĭu-pur-tíĭ), ciupurteam (cĭu-pur-tĭámŭ), ciupurtitã (cĭu-pur-tí-tã), ciupurti-ri/ciupurtire (cĭu-pur-tí-ri) – dau lishor di tsiva (ahulescu, puspu-tescu, agudescu, etc.), di mizi s-aducheashti; aricescu, arãcescu, cimshescu (cimcescu, cãndu easti zborlu di sfurli i usitsi tu-agiocurli di njits)
{ro: atinge uşor}
{fr: toucher légèrement}
{en: touch lightly}
ex: gugoshlu shuirã shi mash u ciupurteashti (u-agudeashti lishor)

§ ciupurtit (cĭu-pur-títŭ) adg ciupurtitã (cĭu-pur-tí-tã), ciupurtits (cĭu-pur-títsĭ), ciupurtiti/ciupurtite (cĭu-pur-tí-ti) – tsi easti agudit (ahulit, pusputit, etc.) lishor; aricit, arãcit, cimshit, cimcit
{ro: atins uşor}
{fr: touché légèrement}
{en: touched lightly}

§ ciupurtiri/ciupurtire (cĭu-pur-tí-ri) sf ciupurtiri (cĭu-pur-tírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva easti ciupurtit; ariciri, arãciri, cimshiri, cimciri, mãtulj
{ro: acţiunea de a atinge uşor}
{fr: action de toucher légèrement}
{en: action of touching lightly}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

ftoh

ftoh (ftóhŭ) adg ftoahã (ftŭá-hã), ftohi (ftóhĭ), ftoahi/ftoahe (ftŭá-hi) – tsi nu-ari aveari shi mizi ari tsi s-mãcã sh-cu tsi s-bãneadzã; fucãrã, neavut, oarfãn, zglob
{ro: sărac}
{fr: pauvre}
{en: poor}
ex: alantu eara ftoh, cã nu avea pãni s-mãcã

§ ftohi/ftohe (ftó-hi) sf ftohi (ftóhĭ) – starea tu cari s-aflã atselj tsi suntu ftohi; fucãrlãchi, fucãrai, neaveari, urfãnilji, urfãneatsã
{ro: sărăcie}
{fr: pauvreté}
{en: poverty}
ex: zboarã multi, ftohi mari; pãnã cãndu va-nj bãnedz io cu ftohea n casã?

§ ftuhii/ftuhie (ftu-hí-i) sf ftuhii (ftu-híĭ) – (unã cu ftohi)
ex: zboarã multi, ftuhii mari

§ ftuhipsescu (ftu-hip-sés-cu) vb IV ftuhipsii (ftu-hip-síĭ), ftuhipseam (ftu-hip-seámŭ), ftuhipsitã (ftu-hip-sí-tã), ftuhipsi-ri/ftuhipsire (ftu-hip-sí-ri) – agiungu ftoh; fac pri altu s-agiungã ftoh; urfãnescu, urfãnedz, urfãnipsescu, atihescu, zgulughescu
{ro: sărăci}
{fr: (s’)appauvrir}
{en: impoverish}
ex: nu vrea ftuhipseascã (nu vrea agiungã ftoh)

§ ftuhipsit (ftu-hip-sítŭ) adg ftuhipsitã (ftu-hip-sí-tã), ftuhipsits (ftu-hip-sítsĭ), ftuhipsi-ti/ftuhipsite (ftu-hip-sí-ti) – tsi ari agiumtã oarfãn; urfãnit, urfãnat, urfãnipsit, atihit, zgulughit
{ro: sărăcit}
{fr: appauvri}
{en: impoverished}

§ ftuhipsiri/ftuhipsire (ftu-hip-sí-ri) sf ftuhipsiri (ftu-hip-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva ftuhipseashti; urfãniri, urfãnari, urfãnipsiri, atihiri, zgulughiri
{ro: acţiunea de a sărăci; sărăcire}
{fr: action de (s’)appauvrir; appauvrissement}
{en: action of impoverishing}
ex: ftuhipsiri (urfãnipsiri) greauã nã ncljisi casa

§ cioahã (cĭŭá-hã) adg (mash fiminin) invar – (muljari) tsi ari multã ihtizai (nivolji, ananghi, lipsã) di-un lucru (n casã, tu mãcari, etc.); tsi easti multu ftoahã shi nu-ari cu tsi s-bãneadzã; nevoljinã, neavutã, zgloabã, fucãroanji, ftoahã, oarfãnã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

oarfãn

oarfãn (ŭár-fãnŭ) sm, sf, adg oarfãnã (ŭár-fã-nã), oarfãnj (ŭár-fãnjĭ), oarfãni/oarfãne (ŭár-fã-ni) –
1: (ficior, featã) tsi nu-ari tatã, dadã i doilji pãrintsã; itin;
2: tsi nu-ari aveari shi mizi ari tsi s-mãcã sh-cu tsi s-bãneadzã; ashi cum agiumsi atsel tsi ari chirutã tutã avearea-lj; fucãrã, ftoh, neavut, zglob; (fig: oarfãn = (i) tsi easti lipsit (di-un lucru); (ii) tsi s-aflã tu-unã halã urutã; cari nu-ari tihi tu banã; mãrat, corbu, corbusit, stuhinat, ndzernu, scurpisit, etc.; expr:
2: oarfãn aruptu; oarfãn cãpãit = multu oarfãn, fucãrã, ftoh)
{ro: orfan; sărac}
{fr: orphelin; pauvre}
{en: orphan; poor}
ex: fumealja, di mumã armãni oarfãnã; ficiorlu-aestu easti oarfãn di mumã (nu-ari mumã, cã-lj muri); di tatã nu-armãn ficiorlji oarfãnj, ma di mumã armãn; muljari oarfãnã (ftoahi, fucãroanji); la oarfãnlu (fucãrãlu) s-arupsi cioara; fu oarfãn (fig: lipsit) di pãradz; nã casã oarfãnã (ftoahã, neavutã); casi njits, oarfãni (ca di oaminj ftohi), cu garduri di surtseali; sh-eara unoarã un bãrbat shi unã muljari, oarfãnj aruptsã
(expr: multu ftohi, oarfãnj, nu s-poati ma ftohi di nãsh); oarfãn-cãpãit
(expr: multu ftoh), ma nu s-alãsa di-avinari; a s-hiu oarfãn sh-tu cãlivã, mash cãliva s-hibã-a mea; armãnlu-i oarfãn pulj (pulj fãrã pãrintsã; icã pulj mãrat, curbisit); hiu oarfãn (ftoh), nu-am tsiva; oarfãnlu (ftohlu) prindi s-lucreadzã; suntu oarfãnj (fãrã pãrintsã; icã ftohi); tsi s-facã sh-nãs, oarfãnlu (fig: mãratlu); ma ghini oarfãn (ftoh) tinjisit, dicãt avut pizuit; di eshti oarfãn (ftoh), nu ti adunã cu avutslji; ma ghini oarfãn (ftoh) shi sãnãtos, di avut shi zãbãcos

§ urfanji1/urfanje (ur-fá-nji) sf urfãnj (ur-fắnjĭ) – starea (catas-tasea) tu cari s-aflã atselj tsi suntu oarfãnj, fãrã pãrintsã i ftohi; fucãrlãchi, ftohi, neaveari, urfãnilji, urfãneatsã;
(expr:
1: mutrea-ts urfanja = mutrea-ts di lucrul a tãu shi nu ti-ameasticã tu lucrili-a altor, lucri cu cari nu-ai s-fats tsiva; mutrea-ts di-irnjii;
2: mãcash urfanja = bãnash unã banã di oarfãn, ftoh)
{ro: sărăcie}
{fr: pauvreté, misère}
{en: poverty}
ex: urfanja (fucãrlãchea) a casãljei; nu lã eara duri urfanja (neavearea); mari urfanji avem; nu ari ma greauã lãngoari di urfanji (neaveari); eara nã urfanji cum s-ti-ascapã Dumnidzã; mãncash urfanja

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

scad

scad (scádŭ) vb II scãdzui (scã-dzúĭ), scãdeam (scã-deámŭ), scãdzutã (scã-dzú-tã), scãdeari/scãdeare (scã-deá-ri) – adar un lucru si s-facã ma njic (ma shcurtu, ma putsãn, etc.); fac tsiva s-njicureadzã tu numir i mãrimi (lundzimi, lãrdzimi); fac tsiva s-discreascã ca puteari (ca sãnãtati, ca tinjii, ca videari, ca aveari, etc.); agiungu dzuã di dzuã ma ftoh, ma oarfãn; ftuhipsescu; lãndzidzãscu, slãghescu multu, mi-aspargu, etc.; mi adun tu boi; cad, dipun, njicuredz, mihrisescu, mputsinedz, shcurtedz, discres-cu, etc.
{ro: scădea, sărăci}
{fr: baisser, abaisser; dégrader, avilir; diminuer, appauvrir, etc.}
{en: lessen, diminish, lower, decline, reduce, degrade, etc.}
ex: cãndu ljai, creashti, cãndu dai scadi (angucitoari: groapa); apili-a arãului scãdzurã (s-featsirã ma njits, dipusirã); pri mãcarea-a hilj-sui, acãtsã si scadã (sã ftuhipseascã) dzuã di dzuã; cum si si scadã ahãt cãndu lu-alinã?; las s-mãcã dzua tutã, cã di-aclo, nu va scad io (nu va s-nji njicshureadzã avearea); scãdzu (ftuhipsi) multu di cãndu nu-l mata vidzum; nji scãdzu (nji slãghi) lãngoarea; nu mi scad pri mini (nu mi-arushinedz, nu mi cãtrãfonisescu, nu nj-adun coada); scãdzurã fare (ftuhipsirã dip); scadi trei grosh, cãts armãn?; scadi (scoati, dipuni tinjia cu) dauã suti di dauã njilj; ashtipta si scadã pãhãlu (s-iftineascã), ta s-acumpãrã

§ scãdzut (scã-dzútŭ) adg scãdzutã (scã-dzú-tã), scãdzuts (scã-dzútsĭ), scãdzuti/scãdzute (scã-dzú-ti) – tsi s-ari njicshuratã tu numir i mãrimi (lundzimi, lãrdzimi); tsi ari ftuhipsitã shi ari ma putsãnã aveari; njicurat, mihrisit, mputsinat, shcurtat, discrisut, etc.
{ro: scăzut, sărăcit}
{fr: baissé, abaissé; dégradé, avili; diminué, appauvri, etc.}
{en: lessened, diminished, lowered, declined, reduced, degraded, etc.}
ex: arãulu eara scãdzut (avea putsãnã apã); mãcarea easti scãdzutã (ari ma putsãnã dzamã, s-ari ngrushatã) ghini; di-iu li-aflarã, oaminj scãdzuts (ftuhipsits), oarfãnj, fãrã bubotã tu cãpisteari

§ scãdea-ri/scãdeare (scã-deá-ri) sf scãderi (scã-dérĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu tsiva scadi
{ro: acţiunea de a scădea, de a sărăci; scădere, sărăcire}
{fr: action de baisser, d’abaisser; de dégrader, d’avilir; de diminuer, d’appauvrir, etc.}
{en: action of lessening, of diminishing, of lowering, of declining, of reducing, of degrading, etc.}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

yiftu

yiftu (yíf-tu) sm, sf, adg yiftã (yíf-tã), yiftsã (yíf-tsã), yifti/yifte (yíf-ti) – un tsi fatsi parti dit unã mileti vinjitã di cãtã locurli di India sh-cari s-aflã arãspãnditã tu tuti craturli dit Ivropi (mileti tsi nu sta tu-un loc ma s-minã cu tendili sh-carotsãli dit un loc tu altu); ghiftu, gheghiftu, curbet, cinghine; (fig:
1: yiftu = (i) un tsi bati avyiulia sh-cãntã la harei, numtsã, etc.; avyiulgi, chimanigi, sasegi, cealgagi, zãngãnar; (ii) om tsi lucreadzã herlu la foc cu cioclu shi amonea; hirar, hãlche, favru, favur; (iii) om tsi easti ca dispuljat, cari nu-ari tsiva sh-tut caftã di la lumi s-lu-agiutã; dicunjar, proseac, pitaci, zicljar, tsãrãpãn, tsiritonj, tsiritor; expr:
2: muri yifta tsi ti-alãvda = ti-alavdzã singur, cã nu-armasi altu s-ti-alavdã;
3: ploai cu soari, yiftsãlj ãn pãzari = ciudii mari, vinjish sh-tini;
4: yiftul, sh-celnic, la cãrbunj va-lj hibã mintea; yiftul sh-vãsilje, amonea sh-cãfta = s-dzãtsi tr-atsel cari, itsi si s-facã, mash lucrul a lui sh-lu shtii; gãljina sh-tu grãn s-u badz, tut va scãlseascã;
5: cati yiftu, tsirlu sh-alavdã = s-dzãtsi tr-atsel cari, itsi si s-facã, mash cu lucrul a lui s-alavdã;
6: sh-di la yiftu (caftsã) aloat? = di la-atsel tsi nu poati, caftsã sh-tini s-tsã facã un lucru?; di la-atsel tsi nu-ari, caftsã sh-tini un lucru? cã ghiftul easti ahãntu oarfãn cã nu-ari nitsi-aloat tra s-facã pãni;
7: sã ncaci ca ghiftsãlj = sã ncaci multu cu botsli vãrtoasi di lj-avdu tuts vitsinjlji)
{ro: ţigan}
{fr: tsigane}
{en: gypsy}
ex: avets yiftsã (fig: avyiulgeadz) la numtã?; di-atumtsea nu-ari yiftsã furi

§ ghiftu (ghíf-tu) sm, sf, adg ghiftã (ghíf-tã), ghiftsã (ghíf-tsã), ghifti/ghifte (ghíf-ti) – (unã cu yiftu)
ex: sã ncãcearã ca ghiftsãlj
(expr: sã ncãcearã multu, aurlarã, di lj-avdzã tutã dunjaea); easti soi di ghiftu (fig: oarfãn, dispuljat, tsiritor); dush hãlãtsli la ghiftu s-li ndreagã; ghiftul, sh-amirã s-agiungã, tut ghiftu va-armãnã; ghiftul cãnd amirã intrã, tatã-su ninti spindzurã; ghiftul (agiumtu) vãsilje, tatã-su ninti sh-tãlje; cati ghiftu, tsirlu sh-alavdã; cãndu vru s-gioacã ghiftul, s-arupsi tãmpãna; cãndu vru sh-ghiftul s-gioacã, s-arupsi coarda (di-avyiulii); agiumsim sh-noi ghiftsãlj, ma lai di gretslji

§ gheghiftu (ghĭé-ghif-tu) sm, sf gheghiftã (ghĭé-ghif-tã), gheghiftsã (ghĭé-ghif-tsã), gheghif-ti/gheghifte (ghĭé-ghif-ti) – (unã cu yiftu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

zgulughescu

zgulughescu (zgu-lu-ghĭés-cu) vb IV zgulughii (zgu-lu-ghíĭ), zgu-lugheam (zgu-lu-ghĭámŭ), zgulughitã (zgu-lu-ghí-tã), zgulughi-ri/zgulughire (zgu-lu-ghí-ri) – agiungu ftoh; fac pri altu s-agiungã ftoh; urfãnescu, urfãnedz, urfãnipsescu, ftuhipsescu, atihescu
{ro: sărăci}
{fr: (s’)appauvrir, n’avoir rien du tout}
{en: impoverish}

§ zgulughit (zgu-lu-ghítŭ) adg zgulughitã (zgu-lu-ghí-tã), zgulughits (zgu-lu-ghítsĭ), zgulughiti/zgulughite (zgu-lu-ghí-ti) – tsi ari agiumtã oarfãn; urfãnit, urfãnat, urfãnipsit, ftuhipsit
{ro: sărăcit}
{fr: appauvri}
{en: impoverished}

§ zgulughi-ri/zgulughire (zgu-lu-ghí-ri) sf zgulughiri (zgu-lu-ghírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva zgulugheashti; urfãniri, urfãnari, urfãnipsiri, ftuhipsiri
{ro: acţiunea de a sărăci; sărăcire}
{fr: action de (s’)appauvrir}
{en: action of impoverishing}

§ zglob (zglóbŭ) adg zgloabã (zglŭá-bã) zgloghi (zglóghĭ), zgloabi/zgloabe (zglŭá-bi) – tsi nu-ari aveari shi mizi ari tsi s-mãcã sh-cu tsi s-bãneadzã; cioahã, nivoljinã
{ro: sărac}
{fr: pauvre}
{en: poor}
ex: moashi zgloabã (multu ftoahi)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã