DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

agonja

agonja (a-gó-njĭa) adv – dupã putsãn chiro; tsi s-fatsi unãshunã; gonja, agunja, anghiu, curundu, dalaga
{ro: curând, repede}
{fr: bientôt, vite}
{en: soon, fast}
ex: s-alinã agonja, agonja; agonja dupã avucat

§ gonja (gó-njĭa) adv – (unã cu agonja)

§ agunja (a-gú-njĭa) adv – (unã cu agonja)
ex: s-agiungã ma agunja; cum fudzea nãs agunja

§ agunjisescu (a-ghu-nji-sés-cu) (mi) vb IV agunjisii (a-ghu-nji-síĭ), agunjiseam (a-ghu-nji-seámŭ), agunjisitã (a-ghu-nji-sí-tã), agunjisiri/agunjisire (a-ghu-nji-sí-ri) – caftu (voi, pingu) tsiva tra si s-facã cama agonja; curundedz, (mi) arãchescu, ayiusescu, viisescu, pristinisescu
{ro: grăbi}
{fr: (se) hâter}
{en: hasten, hurry on}
ex: imnai sh-ti-agunjiseai; agunjisea-ti putsãn

§ agunjisit (a-ghu-nji-sítŭ) adg agunjisitã (a-ghu-nji-sí-tã), agunjisits (a-ghu-nji-sítsĭ), agunjisiti/agunjisite (a-ghu-nji-sí-ti) – cari caftã s-lu facã un lucru cãt cama-agonja; cari easti pimtu si s-agunjiseascã; tsi s-ari agunjisitã; arãchit, ayiusit, viisit, pristinisit
{ro: grăbit}
{fr: hâté}
{en: hastened}
ex: tsi eshti ahãt agunjisitã

§ agunjisiri/agunjisire (a-ghu-nji-sí-ri) sf agunjisiri (a-ghu-nji-sírĭ) – atsea tsi fatsi un cari s-agunjiseashti; arãchiri, ayiusiri, viisiri, pristinisiri
{ro: acţiunea de a se grăbi; grăbire}
{fr: action de (se) hâter}
{en: action of hastening}

§ agunjii/agunjie (a-ghu-njí-i) sf agunjii (a-ghu-njíĭ) – mirachea tsi u ari cariva s-facã tsiva i s-agiungã iuva cãt cama agonja; avrapã, yii, ayiusealã, curundeatsã
{ro: grabă, iuţeală}
{fr: hâte, vitesse, rapidité}
{en: haste, speed, swiftness}
ex: tut bati cu-agunjii (avrapã, yii)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

arachi

arachi (a-ráchĭŭ) (mi) vb IV, III shi II arãchii (a-rã-chíĭ) shi arapshu (a-dáp-shĭu), arãcheam (a-rã-chĭamŭ) shi arãpeam (a-rã-peámŭ), arãchitã (a-rã-chí-tã) shi araptã (a-ráp-tã) shi arãputã (a-rã-pú-tã), arãchiri/arãchire (a-rã-chí-ri) shi arãcheari/arãcheare (a-rã-chĭa-ri) shi arapiri/arapire (a-rá-pi-ri) shi arãpeari/arãpeare (a-rã-peá-ri) –
1: l-ljau cu zorea pri cariva (fãrã vrearea-a lui); ljau cu zorea un lucru di la cariva (l-fur, lu mprad); fur unã featã ta s-nj-u fac nveastã; mi hiumusescu agonja sh-cu vãrtushami tra s-ljau un lucru;
2: mi-acatsã inatea (cljinlu, dratslji); mi fac foc; mi-aprindu; arãchescu, arichescu, archescu, arap; inãtusescu, nãirescu, yinutãsescu, timusescu, ariciuescu, arcedz, furchisescu, furtsuescu, ngindu, etc.
{ro: răpi, fura, (se) grăbi, înfuria}
{fr: ravir, enlever, emporter (violemment); se presser, se laisser emporté par la colère}
{en: ravish, abduct, kidnap, hurry, get furious}
ex: luplu arãchi (furã, zmulsi) unã oai; mi-arãchii (mi hiumusii, mi-agunjisii) di zburãi; arãchii pãnea (ngljitai lemargu sh-cu agunjii) sh-mi nicai; cama marli arachi (l-lja cu zorea) caplu; lj-arachi (lj-lea, lj-scoati) cãciula din cap; mutrea s-nu ti-arachi (s-nu ti-acatsã inatea); atsel shtiutlu nu si-arapi (s-arceadzã) truoarã

§ arãchescu (a-rã-chĭés-cu) (mi) vb IV shi II arãchii (a-rã-chíĭ), arãcheam (a-rã-chĭamŭ), arãchitã (a-rã-chí-tã), arãchiri/arãchire (a-rã-chí-ri) shi arãcheari/arãcheare (a-rã-chĭa-ri) – (unã cu arachi)
ex: lalã-su arãchi tsupata (s-hiumusi sh-u lo cu agunjii); armãnjlji au adetea, aprindu Dumãnicã la numtsã, s-easã la fãntãnã shi s-arãcheascã (lja) apã

§ arap2 (a-rápŭ) vb IV shi III arãchii (a-rã-chíĭ) shi arapshu (a-ráp-shĭu), arãcheam (a-rã-chĭamŭ) shi arãpeam (a-rã-peámŭ), arãchitã (a-rã-chí-tã) shi araptã (a-ráp-tã) shi arãputã (a-rã-pú-tã), arãchiri/arãchire (a-rã-chí-ri) shi arapi-ri/arapire (a-rá-pi-ri) – (unã cu arachi)
ex: s-nj-arap (s-nji fur) unã armãnã; arãchi (s-hiumusi sh-lo agonja) tu mãnã un poci; el s-arapi (lu-acatsã inatea) unãshunã; lj-u-arãpu (lj-u furã) feata; el s-arapi (s-nãireashti, s-arceadzã) unãshunã; nu ti-arapi (s-nu ti-acatsã inatea, dratslji) mori sor; arapi di-aoa, arapi di-aclo (lja di-aoa, lja di-aclo), cum ãlj yini-ambar; s-u-arapã (s-u-acatsã) di mutsã

§ arãchit1 (a-rã-chítŭ) adg arãchitã (a-rã-chí-tã), arãchits (a-rã-chítsĭ), arãchiti/arãchite (a-rã-chí-ti) –

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

ayiu1

ayiu1 (a-yíŭ) adv – tsi li fatsi lucrili agonja; (lucru) tsi s-fatsi unãshunã; cu dealaga; cu agunjii; anyii, ayii, deayii, yii, anghiu, aghiu, agonja, gonja, aghonja, agunja, curundu
{ro: cu grabă, iute, repede, devreme}
{fr: (en) hâte, (en) vitesse, vite, hâtivement, de bonne heurre}
{en: swift, with haste, fast, soon}
ex: ayiu (agonja) feata s-u scutets; ayiu (agonja) va s-nicã tutã hoara; easti ficior ayiu sh-pute nu va s-chearã; deadi alaga ayiu la fãntãnã

§ anghiu (an-ghíŭ) adv – (unã cu ayiu1)

§ anyii/anyie (an-yí-i) adv – (unã cu ayiu1)
ex: fudz anyii (agonja, unãshunã); du-ti cu-anyii, s-ti tornji cu-anyii; yinea anyii, anyii (agonja, agonja)

§ aghiu (a-ghíŭ) adg aghii/aghie (a-ghí-i), aghii (a-ghíĭ), aghii/aghie (a-ghíĭ) – sertu, sarpit, ayiu
{ro: ager, agil}
{fr: vif, agile}
{en: agile}

§ ayii2/ayie (a-yí-i) adv – (unã cu ayiu1)

§ deayii/deayie (dĭa-yí-i) adv – (unã cu ayiu1)
ex: cu deayii (mizi) ascãpã

§ nghii/nghie (nghí-i) adv – (unã cu ayiu1)

§ nyii/nyie (nyí-i) adv – (unã cu ayiu1)
ex: nyii (cu-agunjii) s-njerdzi; furlu avdzã shi vinji nyii (cu-agunjii, avrapa); tra s-imnã nyii (agonja); fudz nyii (agonja, unãshunã) di-aoa!; cari alagã, nyii s-curmã

§ yii2/yie (yí-i) adv – (unã cu ayiu1)
ex: nãsã, yii-yii (cu-agunjii, avrapa-avrapa) yini-acasã; lucrul cu yii (cu-agunjii), orbu va lu-adari; du-ti cu yii (du-ti cu dealaga, agunjisea-ti)

§ ayiusescu2 (a-yĭu-sés-cu) (mi) vb IV ayiusii (a-yĭu-síĭ), ayiuseam (a-yĭu-seámŭ), ayiusitã (a-yĭu-sí-tã), ayiusiri/ayiusire (a-yĭu-sí-ri) – caftu (voi) tra si s-facã cama agonja; agunjisescu, curundedz, (mi) arãchescu, viisescu, pristinisescu
{ro: grăbi}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

butur3

butur3 (bú-turŭ) vb I buturai (bu-tu-ráĭ), buturam (bu-tu-rámŭ), buturatã (bu-tu-rá-tã), buturari/buturare (bu-tu-rá-ri) – ljau anasã greu tu somnu sh-fac un vrondu mari prit nãri; hãrchescu, hãrãchescu, hãrbulescu, hãrbuledz
{ro: sforăi, horcăi}
{fr: ronfler}
{en: snore}

§ buturat (bu-tu-rátŭ) adg buturatã (bu-tu-rá-tã), buturats (bu-tu-rátsĭ), buturati/buturate (bu-tu-rá-ti) – (calu) tsi lo anasã greu tu somnu sh-featsi un vrondu mari prit nãri; hãrchit, hãrãchit, hãrbulit, hãrbulat
{ro: sforăit}
{fr: qui a ronflé}
{en: who snored}

§ buturari/buturare (bu-tu-rá-ri) sf buturãri (bu-tu-rắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu calu buturã; hãrchiri, hãrãchiri, hãrbuliri, hãrbulari
{ro: acţiunea de a sforăi; sforăire}
{fr: action de ronfler; ronflement}
{en: action of snoring; snore}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

curundedz

curundedz (cu-run-dédzŭ) vb I curundai (cu-run-dáĭ), curundam (cu-run-dámŭ), curundatã (cu-run-dá-tã), curundari/curundare (cu-run-dá-ri) – caftu (voi) si s-facã cama agonja; agunjisescu, (mi) arãchescu, anãpãdescu, pristinisescu, ayiusescu, viisescu
{ro: grăbi}
{fr: hâter}
{en: hasten, hurry on}

§ curundat (cu-run-dátŭ) adg curundatã (cu-run-dá-tã), curundats (cu-run-dátsĭ), curundati/curundate (cu-run-dá-ti) – tsi s-agunjiseashti; agunjisit, arãchit, ayiusit, viisit, pristinisit
{ro: grăbit}
{fr: hâté}
{en: hastened}

§ curundari/curundare (cu-run-dá-ri) sf curundãri (cu-run-dắrĭ) – atsea tsi fatsi un cari s-agunjiseashti; agunjisiri, arãchiri, ayiusiri, viisiri, pristinisiri
{ro: acţiunea de a grăbi; grăbire}
{fr: action de (se) hâter}
{en: action of hastening}

§ curundeatsã (cu-run-deá-tsã) sf curundets (cu-run-détsĭ) – mirachea avutã tri fãtseari tsiva i agiundzeari iuva cãt cama agonja; agunjii, avrapã, yii, ayiusealã
{ro: grabă, iuţeală}
{fr: hâte, vitesse, rapidité}
{en: haste, speed, swiftness}

§ curundu (cu-rún-du) adv – dupã putsãn chiro; tsi s-fatsi unãshunã; crundu, agonja, gonja, agonja, agunja, prapa, ãnprapã, anghiu
{ro: curînd, repede}
{fr: bientôt, vite}
{en: soon, fast}
ex: du-ti curundu (agonja); ocljilj tsi nu s-ved, curundu (agonja) s-agãrshescu; aleptul lj-aspãrdzea curundu (agonja) pradzlji; fudz cama curundu cã s-nu ti aflã lamnja; curundu va si-l vedz; cu limba scoasã, alãgarã cãt cama curundu; atsel tsi-alagã multu, va si s-curmã curundu; ma curundu hrãneashti nã mumã shapti ficiori, dicãt shapti ficiori nã mumã

§ curund (cu-rúndŭ) adv – (unã cu curundu)

§ crundu (crún-du) adv – (unã cu curundu)
ex: fudzi crundu (agonja) pisti scarã; cama crundu (agonja), cã ti-ashteaptã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

dizgrãbun

dizgrãbun (diz-grã-bún) (mi) vb I dizgrãbunai (diz-grã-bu-náĭ), dizgrãbunam (diz-grã-bu-námŭ), dizgrãbunatã (diz-grã-bu-ná-tã), dizgrãbunari/dizgrãbunare (diz-grã-bu-ná-ri) – trag cu puteari tra si scot (s-min) tsiva dit loclu iu s-aflã; lu-arap un lucru dit mãnjli-a unui; mi scol sh-mi hiumusescu dit loclu iu hiu tra s-mi duc iuva; mi dispartu (mi dizlichescu) dinapandiha di tsiva i cariva; zmulgu, azmulgu, arap, arachi, arãchescu, arichescu, archescu, scot, trag, deapir (perlu, peanili), etc.
{ro: smulge}
{fr: arracher}
{en: snatch, tear out, pull away}
ex: s-nã dizgrãbunã (zmulgã, arapã) moartea

§ dizgrãbunat (diz-grã-bu-nátŭ) adg dizgrãbunatã (diz-grã-bu-ná-tã), dizgrãbunats (diz-grã-bu-nátsĭ), dizgrãbunati/dizgrãbunate (diz-grã-bu-ná-ti) – tsi easti traptu cu puteari tra s-hibã scos i minat di tr-un loc; tsi easti arãchit dit mãnjli-a unui; tsi easti dipãrtat i dizlichit dinapandiha di tsiva i cariva; zmulsu, zmultu, azmulsu, azmultu, arãchit, arichit, archit, scos, traptu, dipirat, etc.
{ro: smuls}
{fr: arraché}
{en: snatched, torn out, pulled away}

§ dizgrãbunari/dizgrãbunare (diz-grã-bu-ná-ri) sf dizgrãbunãri (diz-grã-bu-nắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu si dizgrãbunã tsiva; zmuldziri, zmuldzeari, azmuldziri, azmuldzeari, arãchiri, arichiri, archiri, scuteari, trãdzeari, dipirari, etc.
{ro: acţiunea de a smulge; smulgere}
{fr: action d’arracher}
{en: action of snatching, of tearing out, of pulling away}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

fãsulj

fãsulj (fã-súljĭŭ) sn fãsulji/fãsulje (fã-sú-lji) – plantã (zãrzãvati) criscutã di oaminj, cari poati s-creascã ndreaptã sh-nindrupãtã (ma poati s-aibã ananghi sh-di tsiva ta si sã ngãrlimã), cu frãndzã mãri, piroasi, fapti di 3 frãndzã ma njits, cu lilici albi-verdzã-pembe-aroshi tsi da pãstãlj verdzã i galbini shi simintsã uscati, albi, cafinii (ca cafelu), chindisiti i lãi, tsi es dit pãstãlj cãndu s-usucã; pãstãljli sh-gãrnutsãli uscati tsi li fatsi aestã plantã; mãcarea faptã di pãstãljli i di gãrnutsãli di fisulj hearti; fisulj, fãsulji, fisulji, yiftulji, pãsculj, fauã;
(expr:
1: fãsulj di mpadi = fãsulj tsi nu ari cãrlidzi tra s-poatã si s-angãrlimã di alti planti;
2: fãsulj di-analtu = fãsulj tsi ari cãrlidzi tra s-poatã si s-angãrlimã di alti planti;
3: fãsulj yeahne = mãcari di gãrnutsã di fãsulji uscati, hearti cu putsãnã apã shi alti zãrzãvãts;
4: herbu fãsulji = ljau greu anasã tu somnu sh-fac un vrondu mari prit nãri; hãrchescu, hãrãchescu, hãrbulescu, hãrbuledz, butur;
5: nu-lj voi fãsuljili = nu-am ananghi di measa i uspetslu-a lui)
{ro: fasole}
{fr: haricot}
{en: bean}
ex: lja fãsuljlu nãs dit oalã; sh-umplu gepea cu fãsulji; mãcai fãsulj sh-mi doari pãntica; acatsã s-hãrbuleascã shi s-hearbã fãsulji
(expr: s-hãrcheascã)

§ fisulj (fi-súljĭŭ) sn fisulji/fisulje (fi-sú-lji) – (unã cu fãsulj)

§ fãsulji/fãsulje (fã-sú-lji) sf fãsulji/fãsulje (fã-sú-lji) – (unã cu fãsulj)

§ fisulji/fisulje (fi-sú-lji) sf fisulji/fisulje (fi-sú-lji) – (unã cu fãsulj)

§ pãsculj (pãs-cúljĭŭ) sn pãsculji/pãsculje (pãs-cú-lji) – (unã cu fãsulj)

§ yiftulji/yiftulje (yif-tú-lji) sf yiftulji/yiftulje (yif-tú-lji) – fisulji cu coaja pestrã, chindisitã cu seamni tsi da niheamã ca pi-arosh
{ro: fasole pestriţă}
{fr: haricot panaché}
{en: parti-coloured beans}
ex: yiftuljili suntu hirburii

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

hãrchescu

hãrchescu (hãr-chĭés-cu) vb IV hãrchii (hãr-chíĭ), hãrcheam (hãr-chĭámŭ), hãrchitã (hãr-chí-tã), hãrchiri/hãrchire (hãr-chí-ri) – ljau anasã greu tu somnu sh-fac un vrondu mari prit nãri; herbu fãsulji (expr); hãrãchescu, hãrbulescu, hãrbuledz, butur
{ro: sforăi, horcăi}
{fr: ronfler}
{en: snore}
ex: hãrcheashti greu tu somnu; hãrcheashti tutã noaptea di nu nã alasã s-n-acatsã somnul; stihiulu durnja shi hãrchea ahãt sãnãtos, cã vuzuea shi muntsãlj

§ hãrchit1 (hãr-chítŭ) adg hãrchitã (hãr-chí-tã), hãrchits (hãr-chítsĭ), hãrchiti/hãrchite (hãr-chí-ti) – tsi ari hãrchitã; hãrãchit, hãrbulit, hãrbulat, buturat
{ro: sforăit, horcăit}
{fr: qui a ronflé}
{en: who snored}

§ hãrchiri/hãrchire (hãr-chí-ri) sf hãrchiri (hãr-chírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva hãrcheashti; hãrãchiri, hãrbuliri, hãrbulari, buturari (di cal)
{ro: acţiunea de a sforăi, de a horcăi; sforăire, horcăire}
{fr: action de ronfler; ronflement}
{en: action of snoring; snore}
ex: nu pot s-avdu hãrchirea-a lui

§ hãrchit2 (hãr-chítŭ) sn pl(?) – vrondul tsi-l fatsi omlu cãndu hãrcheashti; grunflari, hãrboalã
{ro: sforăit, horcăit, sforăitură, horcăitură}
{fr: ronflement}
{en: snoring; snore}
ex: dit oda-alantã lji s-avdza hãrchitlu

§ hãrboalã2 (hãr-bŭá-lã) sf hãrboali/hãrboale (hãr-bŭá-li) – (unã cu hãrchit2)
ex: lu-acãtsã hãrboala (hãrchitlu) trã calea mari, trã moarti

§ hãrãchescu (hã-rã-chĭés-cu) vb IV hãrãchii (hã-rã-chíĭ), hãrãcheam (hã-rã-chĭámŭ), hãrãchitã (hã-rã-chí-tã), hãrãchiri/hãrãchire (hã-rã-chí-ri) – (unã cu hãrchescu)

§ hãrãchit (hã-rã-chítŭ) adg hãrãchitã (hã-rã-chí-tã), hãrãchits (hã-rã-chítsĭ), hãrãchiti/hãrãchite (hã-rã-chí-ti) – (unã cu hãrchit1)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn