DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti ; Zboarã: Di iutsido; (cama multi...)

arãbush

arãbush (a-rã-búshĭŭ) sn arãbushi/arãbushe (a-rã-bú-shi) – cumatã di lemnu (shcop, bãstuni, etc.) pri cari s-bagã seamni (tãljituri cu cutsutlu) tra si s-tsãnã isapea di cãti ori s-fatsi un lucru (cãts njelj s-amintã, cãts paradz ãlj dãm a unui, cãti dzãli lucreadzã cariva, etc.); rãbush, arãboj, cãrcheauã, cãrnici
{ro: răboj}
{fr: taille, encoche}
{en: notched stick, tally}

§ rãbush (rã-búshĭŭ) sn rãbushi/rãbushe (rã-bú-shi) – (unã cu arãbush)
ex: cara nu shtia gramã, imna cu rãbushlu n brãn

§ arãboj (a-rã-bojĭŭ) sn arãboaji/arãboaje (a-rã-bŭá-ji) – (unã cu arãbush)

§ arãbosh (a-rã-bóshĭŭ) vb I arãbushai (a-rã-bu-shĭáĭ), arãbusham (a-rã-bu-shĭámŭ), arãbushatã (a-rã-bu-shĭá-tã), arãbushari/arãbushare (a-rã-bu-shĭá-ri) – fac (bag, ngrãpsescu) un semnu pi-un arãbush; tsãn unã isapi; u bag tu isapi
{ro: răboji}
{fr: faire une entaille à}
{en: tally}

§ arãbushat (a-rã-bu-shĭátŭ) adg arãbushatã (a-rã-bu-shĭá-tã), arãbushats (a-rã-bu-shĭátsĭ), arãbushati/arãbushate (a-rã-bu-shĭá-ti) – (isapi, semnu) tsi easti faptu pi-un arãbush
{ro: răbojit}
{fr: (entaille) faite sur une encoche}
{en: tallied}

§ arãbushari/arãbushare (a-rã-bu-shĭá-ri) sf arãbusheri (a-rã-bu-shĭérĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva fatsi seamni pi-un arãbush, i tsãni unã isapi
{ro: acţiunea de a răboji}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

bubulic

bubulic (bu-bu-lícŭ) sm bubulits (bu-bu-lítsĭ) – prici multu njicã ca, bunãoarã, bumbãraclu, cãrãbushlu, zãngãnarlu, fliturlu, musca, etc.; bubulicã, bumbãrac, yeatsã;
(expr: ari bubulits = ari drãcurii, glãrinj, pirifãnj, etc. (tu minti, n cap))
{ro: gânganie}
{fr: han-neton}
{en: bug, insect}
ex: urizlu ari bubulits (yets); ari bubulits
(expr: glãrinj, pirifãnj) ãn cap; mushica mplinã di bubulits
(expr: drãcurii); nu shi shtea drãcurii shi bubulits
(expr: glãrinj)

§ bubu-licã (bu-bu-lí-cã) sf bubulitsi/bubulitse (bu-bu-lí-tsi) – (unã cu bubulic)

§ bumbunar (bum-bu-nárŭ) sm bumbunari (bum-bu-nárĭ) – bubulic di hroma-a cãstãnjiljei, cu arpitli nduplicati pi-anumir, tsi easi cãtã tu nchisita-a meslui Mai shi s-hrãneashti cu frãndzã di arburi, lãludz, erghi, etc.; cãrãbush, zãngãnar, junã
{ro: cărăbuş}
{fr: hanneton}
{en: cockroach}
ex: alghinjli suntu putsãni shi bumbunarlji multsã

§ bumbãrac (bum-bã-rácŭ) sn bumbãrats (bum-bã-rátsĭ) – prici multu njicã (ca, bunãoarã, bubulic, flitur, muscã, etc.); bumbãrec, bubulic, rimã, yeatsã
{ro: gânganie, (mică) insectă}
{fr: être vivant, insecte}
{en: (small) insect}

§ bumbãrec (bum-bã-récŭ) sn bumbãrets (bum-bã-rétsĭ) – (unã cu bumbãrac)

§ bumbar2 (bum-bárŭ) sm bumbari (bum-bárĭ) – insectã (yeatsã) tsi sh-u-adutsi cu musca, murnã sh-cu dãmtsã galbini pi pãnticã, cu doauã arpiti, sh-cari ntsapã omlu i prãvdzãli tra s-lã sugã sãndzili; tãun, davan, davun, streclji
{ro: tăun}
{fr: taon}
{en: oxfly, gadfly}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

cãrãbush

cãrãbush (cã-rã-búshĭŭ) sm cãrãbush (cã-rã-búshĭ) – bubulic di hroma-a cãstãnjiljei, cu arpitli nduplicati pi-anumir, tsi easi cãtã tu nchisita-a meslui Mai shi s-hrãneashti cu frãndzã di arburi, lãludz, erghi, etc.; bumbunar, zãngãnar, junã
{ro: cărăbuş}
{fr: hanneton, scarabée}
{en: cockroach}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

cãrcheauã2

cãrcheauã2 (cãr-chĭá-ŭã) sf cãrcheali/cãrcheale (cãr-chĭá-li) – cumatã di lemnu (shcop, bãstuni, etc.) pri cari s-bagã seamni (tãljituri cu cutsutlu) tra si s-tsãnã isapea di cãti ori s-fatsi un lucru (cãts njelj s-amintã, cãts paradz ãlj dãm a unui, cãti dzãli lucreadzã cariva, etc.); arãbush, rãbush, arãboj, cãrnici
{ro: răboj}
{fr: encoche}
{en: notched stick, tally}
ex: ca s-li treacã tuti tu cãrcheauã (arãbush)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

cãrnici2

cãrnici2 (cãr-nícĭŭ) sn cãrnici/cãrnice (cãr-ní-ci) – cumatã di lemnu (shcop, bãstuni, etc.) pri cari s-bagã seamni (tãljituri cu cutsutlu) tra si s-tsãnã isapea di cãti ori s-fatsi un lucru (cãts njelj s-amintã, cãts paradz ãlj dãm a unui, cãti dzãli lucreadzã cariva, etc.); arãbush, rãbush, arãboj, cãrcheauã
{ro: răboj}
{fr: taille, encoche}
{en: notched stick, tally}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã        

coacã1

coacã1 (cŭá-cã) sf cots (cótsĭ) shi coatsi/coatse (cŭá-tsi) –
1: tãljiturã (tsi sh-u-dutsi cu-unã cupã) faptã la ureaclja di prãvdzã (ca oaea, capra, bunãoarã);
2: tãljiturã faptã pri-un arãboj (limnic); semnu, pilj, cuceafcã, cuceaftã, furcã, tsingãli, tãljiturã
{ro: cres-tătură la urechea de animale; crestătură făcută pe un răboj}
{fr: entaille, encoche aux oreilles des animaux; encoche faite sur un petit bâton (“arãboj”)}
{en: notch made to the ear of animals; notch to keep count, made on a stick}
ex: semnul a nostru di la oi easti unã coacã (tsingãli, cuceafcã) dupã ureaclja astãngã; fã ninga unã coacã (tãljiturã) pi arãbush; nu shtea dicãt coatsili di pri arãbush

§ cuceafcã (cu-cĭáf-cã) sf cuceaftsi/cuceaftse (cu-cĭáf-tsi) – tãljiturã faptã la ureaclja di prãvdzã (ca oaea, bunãoarã); cuceaftã, tsingãli, coacã, pilj, semnu, furcã, tãljiturã
{ro: crestătură la urechea de oaie, capră, etc.}
{fr: entaille faite aux oreilles des animaux}
{en: notch made to the ear of animals}

§ cuceaftã (cu-cĭáf-tã) sf cuceafti/cuceafte (cu-cĭáf-ti) – (unã cu cuceafcã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã