|
|
apurisescu
apurisescu (a-pu-ri-sés-cu) (mi) vb IV – vedz tu apurii
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: apuriiapurii/apurie
apurii/apurie (a-pu-rí-i) sf apurii (a-pu-ríĭ) – lucru tsi ti fatsi s-ti ciuduseshti (s-ti njiri, s-ti uinjiseshti, etc. cã nu ti-ashtiptai s-lu vedz, s-lu avdzã, s-lu nvets, etc. ashi cum s-aspuni); lucru tsi easti altã soi dicãt lucrili di-aradã cu cari lumea easti nvitsatsã; lucru tsi s-fatsi dinapandiha (cãndu nu ti-ashteptsã si s-facã); ciudii, ciudã, thamã, thavmã, thãmãturyii, samã, nishani, njirari, toafi, etc.
{ro: mirare; surpriză}
{fr: étonnement; surprise}
{en: astonishment, amazement; surprise}
ex: nu poati s-tsãnã di-apurii (njirari, thamã); trã apurii (ciudii) lucru
§ apurisescu (a-pu-ri-sés-cu) (mi) vb IV apurisii (a-pu-ri-síĭ), apuriseam (a-pu-ri-seámŭ), apurisitã (a-pu-ri-sí-tã), apurisiri/apurisire (a-pu-ri-sí-ri) – mi ciudisescu di-atseali tsi-nj s-aspun ãn fatsã (tsi ved i tsi avdu); ciudescu, ciuduescu, ciudisescu, ciuidisescu, ciudusescu, ncru-tsescu, thãvmusescu, thãmãsescu, njir, anjir, uinjisescu
{ro: mira}
{fr: (s’)étonner}
{en: astonish, amaze, be amazed}
ex: mi-apurisii (mi ciudisii) cãndu ti vidzui aoa; plãmsim pãnã s-apurisirã (njirarã, ciudisirã) sh-boilji
§ apurisit (a-pu-ri-sítŭ) adg apurisitã (a-pu-ri-sí-tã), apurisits (a-pu-ri-sítsĭ), apurisiti/apurisite (a-pu-ri-sí-ti) – tsi s-ciudiseashti di tsi s-fatsi (tsi veadi i tsi avdi); ciudit, ciuduit, ciudisit, ciuidisit, ciudusit, ncrutsit, thãmãsit, thãvmusit, njirat, anjirat, uinjisit
{ro: mirat}
{fr: étonné}
{en: astonished, amazed}
§ apurisiri/apurisire (a-pu-ri-sí-ri) sf apurisiri (a-pu-ri-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva s-apuriseashti; ciudiri, ciuduiri, ciudisiri, ciuidisiri, ciudusiri, ncrutsiri, thãmãsiri, thãvmusiri, njirari, anjirari, uinjisiri
{ro: acţiunea de a se mira; mirare}
{fr: action de s’étonner}
{en: action of astonishing, of being amazed}
ciudii/ciudie
ciudii/ciudie (cĭu-dí-i) sf ciudii (cĭu-díĭ) –
1: lucru tsi nu pari si s-aibã faptã dupã nomurli a fisiljei shi lumea nu poati s-lu-aducheascã (cã nu pari faptu di-unã puteari lumeascã, ma pari faptu mash di-unã puteari dumnidzãeascã i dyeavuleascã);
2: lucru tsi ti fatsi s-ti ciuduseshti (s-ti njiri, s-ti uinjiseshti, etc.) cã nu ti-ashtiptai s-lu vedz (s-lu avdzã, s-lu nvets, etc.);
3: lucru tsi easti alocut (ahoryea, tronciu) shi nu sh-u-adutsi cu lucrili di-aradã cu cari him nvitsats; ciudã, thamã, thavmã, thãmãturyii, samã, nishani, njirari, apurii, toafi, etc.;
(expr: nj-yini ciudii = mi-apurisescu, mi njir, mi ciudisescu)
{ro: minune, mirare, ciudăţenie}
{fr: merveille, miracle; étonnement, stupéfaction; bizarrerie}
{en: miracle; astonishment, amazement; oddity}
ex: njel ca trã ciudii (ti nishani, trã thamã); sh-lu ntreabã cu ciudii (apurii, njirari); io vidzuii ciudiili (nishenjli, thãmãturyiili) a tali; sh-fãtsea crutsea di ciudii; featsi nã mari ciudii; pot s-fac seamni shi ciudii (nishenj) cu giunaticlu a meu; frãndza-aestã, trã ciudii, s-mina singurã; nj-yini mari ciudi
(expr: mi njir, mi-apurisescu multu), cum s-agãrshascã
§ ciudã (cĭú-dã) sf ciudi/ciude (cĭú-di) – (unã cu ciudii)
ex: ciudã (ciudii, thamã) neavdzãtã
§ ciudios (cĭu-di-ósŭ) adg ciudioasã (cĭu-di-ŭá-sã), ciudiosh (cĭu-di-óshĭ), ciudioa-si/ciudioase (cĭu-di-ŭá-si) – (lucru) tsi nu easti di-aradã shi s-aspuni ahoryea di-alanti lucri; tsi-aspuni ca trã ciudii; alocut
{ro: ciudat, bizar}
{fr: étrange, bizarre}
{en: strange, odd, weird}
§ ciudisescu (cĭu-di-sés-cu) (mi) vb IV ciudisii (cĭu-di-síĭ), ciudiseam (cĭu-di-seámŭ), ciudisitã (cĭu-di-sí-tã), ciudisiri/ciu-disire (cĭu-di-sí-ri) – mi-apurisescu di-atseali tsi-nj s-aspun ãn fatsã (tsi ved i tsi avdu); ãnj fac thamã; ciuduescu, ciuidisescu, ciudescu, ciuduescu, apurisescu, ncrutsescu, thãvmusescu, thãmãsescu, njir, anjir, uinjisescu
{ro: (se) mira, (se) uimi, (se) extazia}
{fr: s’étonner, s’extasier}
{en: astonish, amaze, go into ecstasy}
crutsi/crutse
crutsi/crutse (crú-tsi) sf cruts (crútsĭ) – dauã cumãts di lemnu (cheatrã, asimi, etc.) bãgati ncrutsishalui unã pisti-alantã tra s-facã un semnu tsi sh-u-adutsi cu luguria pri cari fu ncãrfusit Hristolu; semnul a crishtinãtatiljei; cãrutsi;
(expr:
1: crutsi (di trup, tser) = ilji, mesea-a truplui, mesea-a tserlui;
2: hiu cu crutsea n cap (n suflit) = hiu om ndreptu tsi nu mindueashti (nu fatsi) lãets;
3: nj-fac crutsea = (i) mi ncrutsescu, mi ncljin la Dumnidzã; (ii) mi ciudisescu, mi-apurisescu, nj-fac thamã, thãmãsescu, etc.; (iii) mi ndreg, hiu etim ti moarti;
4: ãlj bag crutsea a unui lucru; nj-fac crutsea dupã measã = bitisii measa; l-lugursescu un lucru bitisit, mortu, lu-agãrshescu lucrul;
5: iu si-l vedz, crutsea s-tsã fats = ma s-lu-astalj un om tsi-l shtii arãu, va s-ti-afireshti di el)
{ro: cruce}
{fr: croix}
{en: cross}
ex: di un lemnu fats: sh-crutsi sh-lupatã; bashi crutsea; la pãtigiuni s-arucã crutsea tu baltã; sh-eara cu crutsea n cap
(expr: eara om ndreptu); ne draclu s-lu vedz, ne crutsea s-tsã fats; preftul, cãndu-l vidzu, sh-featsi crutsea
(expr: s-ciudisi multu, sh-featsi thamã); crutsea trets ãn gurã, ca crutsea s-ti usuts; nu ti vidzui pãnã tora s-tsã fats crutsea
(expr: s-ti ncljinj); mi duc sã-nj fac unã crutsi
(expr: mi duc s-mi ncljin); cãndu luna di crutsi tricu
(expr: di giumitatea-a tserlui, a noaptiljei); mi doari tu crutsi
(expr: mesea, ilja, cãrtsioara); bãgarã sã-sh facã crutsea
(expr: nchisirã si s-ciudiseascã multu); bagã-lj crutsea
(expr: agãrsha-u, alasã-u moartã luguria); dupã tsi mãcarã shi sh-featsirã crutsi
(expr: dupã tsi bitisirã di mãcari)
§ cãrutsi/cãrutse (cã-rú-tsi) sf cãruts (cã-rútsĭ) – (unã cu crutsi)
ex: avea nã cãrutsi (crutsi) tu frãmti
§ crutsicã (cru-tí-cã) sf crutsits (cru-tsítsĭ) – crutsi njicã
{ro: cruciuliţă}
{fr: petite croix}
{en: small cross}
§ crutsicãljuri (cru-tsi-cắ-ljĭurĭ) sf pl – loclu iu dauã cãljuri s-andãmusescu (s-astalji, sã ncrutsiljadzã) shi fac ca unã crutsi
njir1
njir1 (njir) (mi) vb I njirai (nji-ráĭ), njiram (nji-rámŭ), njiratã (nji-rá-tã), njirari/njirare (nji-rá-ri) – mi ciudisescu di-atseali tsi-nj s-aspun ãn fatsã (tsi ved i tsi avdu); anjir, ciudescu, ciuduescu, ciudisescu, ciuidisescu, ciudusescu, apurisescu, ncrutsescu, thãvmusescu, thãmãsescu, uinjisescu
{ro: (se) mira}
{fr: s’étonner, s’ébahir}
{en: astonish, be (stand) amazed}
ex: s-njirã (s-ciudiseashti) nã dunjai di mushuteatsa-a ljei; tuts s-njira (ciudisea): cari easti atsea featã?; shi si s-njirã (s-apuriseascã; icã s-lã treacã oara) tuts; tsal Tega s-njira (s-ciuidisea; icã lj-tritsea oara); ma mi njir (ciudisescu) cã nu-nj spusi; s-njirarã (s-thãvmusirã) vlahuhorli trei; mi njir (mi ciudisescu) di foami cum s-tsãn; s-njira pri nãsã (s-apurisea tri nãsã) cari ts-u videa; Miti cãntã sh-alantsã s-njirã (s-ciudisescu, sta cu gura hãscatã) pri nãs
§ njirat1 (nji-rátŭ) adg njiratã (nji-rá-tã), njirats (nji-rátsĭ), njira-ti/njirate (nji-rá-ti) – tsi s-ciudiseashti di tsi s-fatsi (tsi veadi i tsi avdi); anjirat, ciudit, ciuduit, ciudisit, ciuidisit, ciudusit, apurisit, ncrutsit, thãmãsit, thãvmusit, uinjisit
{ro: mirat}
{fr: étonné}
{en: astonished, amazed}
ex: stãtea njirats (ciudusits) la ushi; ocljilj a lor pãscurã njirats (ciudisits, uinjisits) di patruli pãrtsã; cari avdza di aestã, njirat (ciudisit) armãnea, cã nu-lj yinea s-pistipseascã iuvashuva; njirat (uinjisit) shi ciuduit
§ njirari1/njirare (nji-rá-ri) sf njirãri (nji-rắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva s-ciudiseashti; anjirari, ciudiri, ciuduiri, ciudisiri, ciuidisiri, ciudusiri, apurisiri, ncrutsiri, thãmãsiri, thãvmusiri, uinjisiri; ciudii, apurii, thamã
{ro: acţiunea de a (se) mira; mirare}
{fr: action de s’étonner; étonnement}
{en: action of astonishing, of being amazed; amazement}
ex: ea-l mutreashti cu njirari (ciudisiri, apurii); scutea sh-cãti un zbor di njirari (ciudii); nj-yini njirari (ciudii) cãndu-lj ved doilji
§ anjir (anjir) (mi) vb I anjirai (a-nji-ráĭ), anjiram (a-nji-rámŭ), anjiratã (a-nji-rá-tã), anjirari/anjirare (a-nji-rá-ri) – (unã cu njir1)
§ anjirat (a-nji-rátŭ) adg anjiratã (a-nji-rá-tã), anjirats (a-nji-rátsĭ), anjirati/anjirate (a-nji-rá-ti) – (unã cu njirat1)
pãndzã
pãndzã (pắn-dzã) sf pãndzã (pắn-dzã) shi pãndzi/pãndze (pắn-dzi) – tsãsãturã suptsãri, di-aradã faptã di hiri di bumbac, sirmã, ljin, cãnipã, etc.; cumatã i lucru faptu dit aestã turlii di tsãsãturã; pãndzina faptã di-un pangu;
(expr:
1: l-fac pãndzã vinjitã; l-fac pãndzã bilitã = l-pãpurisescu, l-fac vinjit di bãteari, lj-dau un shcop bun, l-bat sãnãtos;
2: lj-mut pãndzãli = lu-alavdu multu, ma multu dicãt lipseashti;
3: pãndzã di pangu = pãndzinã)
{ro: pânză}
{fr: toile}
{en: linen cloth}
ex: s-tsasã nã pãndzã di ljin, tra s-facã nã cãmeashi; pãndzãli teasi alghea pi ohtu; avea flori aroshi shi galbini pi-unã pãndzã veardi; tu ducheani avea multi turlii di pãndzã, di sirmã, di bumbac, pãndzã amiricanã, etc.; pãndza di pangu
(expr: pãndzina) acupirea firida; pãndza va biliri (pãndza va alghiri); l-featsi pãndzã bilitã
(expr: l-bãtu ghini, lj-deadi un shcop bun); fudzi di-acasã cã lu-avea faptã pãndzã vinjitã
(expr: cã lu-avea bãtutã multu); ca s-mutã pãndzãli sh-la altsã
(expr: ca s-lj-alavdã shi altsã) dats ãn cap ca voi; nã fustani minutã ca pãndza di pangu
(expr: pãndzinã)
§ pãndzinã (pãn-dzí-nã) sf pãndzinj (pãn-dzínjĭ) – pãndzã adratã di pangu;
(expr: ocljilj nj-acãtsarã pãndzinã = ved ca prit unã pãndzã; nu para ved ghini; ocljilj ãnj suntu mintits, tulburats)
{ro: păienjeniş}
{fr: toile d’araignée}
{en: spider’s web}
ex: curã pãndzina dit cohi
§ pãndzãturã (pãn-dzã-tú-rã) sf pãndzãturi (pãn-dzã-túrĭ) – cumatã di pãndzã
{ro: bucată de pânză, pânzătură}
{fr: morceau de toile}
{en: piece of linen cloth}
§ pãndzar (pãn-dzárŭ) sm pãndzari (pãn-dzárĭ) – omlu tsi fatsi i vindi pãndzã
{ro: cel ce face sau vinde pânzeturi}
{fr: toilier, marchand de toiles}
{en: maker or seller of linen cloth}
pãpurisescu
pãpurisescu (pã-pu-ri-séscu) vb IV – vedz tu pãparã
T.Cunia Dictsiunar-a-Limbãljei-Armãneascã vedz: pãparãpãrjinã
pãrjinã (pãr-jí-nã) sf pãrjinj (pãr-jínjĭ) –
1: lemnu lungu shi suptsãri; prãjinã, veargã, pulean, purtecã, shcop, temblã, etc.;
2: agudituri dati (cu puteari sh-unã dupã-alantã) pri cariva i tsiva cu pãrjina (shcoplu, mãna, ciciorlu, bushlu, etc.); bãteari, pãparã, pipiritsã, pistili, shcop, tsurtsufi, chiurcu, fushti, chiutecã
{ro: bătaie}
{fr: rossade, rossée}
{en: beating}
ex: mi vãtãmã di pãrjinã (bãteari); pãrjina (bãtearea) i datã di Dumnidzã; lj-trapshu nã pãrjinã (lj-ded nã bãteari) di sh-adutsi ninga aminti; pãrjina (bãtearea) di la Shoputlu-al Grec
§ prãjinã (prã-jí-nã) sf prãjinj (prã-jínjĭ) – (unã cu pãrjinã)
§ mpãrjinedz (mpãr-ji-nédzŭ) vb I mpãrjinai (mpãr-ji-náĭ), mpãrjinam (mpãr-ji-námŭ), mpãrjinatã (mpãr-ji-ná-tã), mpãrjinari/mpãrjinare (mpãr-ji-ná-ri) – agudescu dipriunã (cu shcoplu, cu bushlu, cu mãna, cu shcoplu, cu pãrjina, etc.) tsiva i pri cariva; dau unã pãrjinã (shcop, bãteari, pãparã, pipiritsã, pistili, pãndzã, tsurtsufi, chiutecã, etc.); ãmpãrjinedz, bat, pãpurisescu
{ro: a da o bătaie bună}
{fr: rosser, battre}
{en: beat}
ex: ca ghini-lj mpãrjinedz (ãlj bats, lã dai un shcop); lu-acãtsai sh-lu mpãrjinai ghini (l-bãtui ghini, lj-ded un shcop bun)
§ mpãr-jinat (mpãr-ji-nátŭ) adg mpãrjinatã (mpãr-ji-ná-tã), mpãrjinats (mpãr-ji-nátsĭ), mpãrjinati/mpãrjinate (mpãr-ji-ná-ti) – tsi-lj s-ari datã unã bunã pãrjinã (bãteari, pãparã, pipiritsã, pistili, pãndzã, shcop, tsurtsufi, chiutecã, etc.); ãmpãrjinat, bãtut, pãpurisit
{ro: căruia i s-a dat o bătaie bună}
{fr: rossé, battu fort}
{en: well beaten}
§ mpãrjinari/mpãrjinare (mpãr-ji-ná-ri) sf mpãrjinãri (mpãr-ji-nắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva easti mpãrjinat; ãmpãrjinari, bãteari, pãpurisiri
{ro: acţiunea de a da o bătaie bună}
{fr: action de rosser, de battre}
{en: action of beating someone}
§ ãmpãrjinedz (ãm-pãr-ji-nédzŭ) vb I ãmpãrjinai (ãm-pãr-ji-náĭ), ãmpãrjinam (ãm-pãr-ji-námŭ), ãmpãrjinatã (ãm-pãr-ji-ná-tã), ãmpãrjinari/ãmpãrjinare (ãm-pãr-ji-ná-ri) – (unã cu mpãrjinedz)
tamã
tamã (thá-mã) sf tami/tame (thá-mi) shi tamati/tamate (thá-ma-ti) – lucru tsi nu pari si s-aibã faptã dupã nomurli a fisiljei shi lumea nu poati s-lu-aducheascã di-iu yini (cã nu pari faptu di-unã puteari lumeascã ma di-unã puteari dyeavuleascã i dumnidzãeascã); thavmã, thãmãturyii, samã, ciudã, ciudii, nishani
{ro: minune}
{fr: miracle, prodige}
{en: miracle}
ex: s-featsi nã tamã (ciudii) mari; truoarã tama (ciudia) s-featsi; sh-unã dzuã… mari tamã! (ciudii!); s-aflã cu coarda tu mãnã shi crishtea, tamã! dzua sh-anlu (ciudii!); cãti giunets, cãti tamati nu featsirã nãsh
§ tavmã (tháv-mã) sf tavmi/tavme (tháv-mi) shi tavmati/tavmate (tháv-ma-ti) – (unã cu tamã)
ex: Dumnidzã featsi nã tavmã (ciudii) mari cu nãsã; va s-fac nã tavmã (ciudii) di va s-ciudiseascã lumea
§ tãmãturyii/tã-mãturyie (thã-mã-tur-yí-i) sf tãmãturyii (thã-mã-tur-yíĭ) – (unã cu tamã)
ex: poati s-adarã tãmãturyii (nishenj) cu putearea shi cu vãrtutea-a lui; io vidzui ciudiili a tali, am tini, cunuscush tãmãturyiili a meali?
§ samã (sá-mã) sf sami/same(?) (sá-mi) – (unã cu tamã)
ex: samã (ciudii) mari!; cum s-featsi sama (ciudia) aestã?
§ tavmaturgo (thav-ma-tur-ghó) sm tavmaturgadz (thav-ma-tur-ghádzĭ) – om cari fatsi tavmati (ciudii, nishenj) –
{ro: făcător de minuni}
{fr: thaumaturge, qui fait des miracles}
{en: miracle maker}
ex: ayeazmo, tavmaturgo; ayilji eara tavmaturgadz
§ tãmãsescu (thã-mã-sés-cu) (mi) vb IV tãmãsii (thã-mã-síĭ), tãmãseam (thã-mã-seámŭ), tãmãsitã (thã-mã-sí-tã), tãmãsiri/tã-mãsire (thã-mã-sí-ri) – nj-fac crutsea di ciudia tsi ved cã-nj si-aspuni dininti; mi ciudisescu di-atseali tsi-nj s-aspun ãn fatsã (tsi ved i tsi avdu); apurisescu, ncrutsescu, ciudescu, ciuduescu, ciudisescu, ciudusescu, njir, anjir, uinjisescu
{ro: (se) minuna}
{fr: (s’)émerveiller de; (s’)étonner}
{en: marvel, (be) amaze(d)}
uinjisescu
uinjisescu (uĭ-nji-sés-cu) (mi) vb IV uinjisii (uĭ-nji-síĭ), uinjiseam (uĭ-nji-seámŭ), uinjisitã (uĭ-nji-sí-tã), uinjisiri/uinjisire (uĭ-nji-sí-ri) – mi ciudisescu di-atseali tsi-nj s-aspun ãn fatsã (tsi ved i tsi avdu); unjisescu, njir, anjir, ciudescu, ciuduescu, ciudisescu, ciuidisescu, ciudusescu, apurisescu, ncrutsescu, thãvmusescu, thãmãsescu
{ro: uimi}
{fr: s’étonner, rester ébahi}
{en: astonish, be (stand) amazed}
§ uinjisit (uĭ-nji-sítŭ) adg uinjisitã (uĭ-nji-sí-tã), uinjisits (uĭ-nji-sítsĭ), uinjisiti/uinjisite (uĭ-nji-sí-ti) – tsi s-ciudiseashti di tsi s-fatsi (tsi veadi i tsi avdi); unjisit, njirat, anjirat, ciudit, ciuduit, ciudisit, ciuidisit, ciudusit, apurisit, ncrutsit, thãmãsit, thãvmusit
{ro: uimit}
{fr: étonné, ébahi}
{en: astonished, amazed}
ex: cãndu li vidzu Notlu atseali trei stridzi di moashi, strigã uinjisit (ciudisit) shi dzãsi
§ uinjisiri/uinjisire (uĭ-nji-sí-ri) sf uinjisiri (uĭ-nji-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva s-ciudiseashti; unjisiri, njirari, anjirari, ciudiri, ciuduiri, ciudisiri, ciuidisiri, ciudusiri, apurisiri, ncrutsiri, thãmãsiri, thãvmusiri; ciudii, apurii, thamã
{ro: acţiunea de a se uimi; uimire}
{fr: action de s’étonner; étonnement}
{en: action of astonishing, of being amazed}
§ unjisescu (u-nji-sés-cu) (mi) vb IV unjisii (u-nji-síĭ), unjiseam (u-nji-seámŭ), unjisitã (u-nji-sí-tã), unjisiri/unjisire (u-nji-sí-ri) – (unã cu uinjisescu)
§ unjisit (u-nji-sítŭ) adg unjisitã (u-nji-sí-tã), unjisits (u-nji-sítsĭ), unjisiti/unjisite (u-nji-sí-ti) – (unã cu uinjisit)
§ unjisiri/unjisire (u-nji-sí-ri) sf unjisiri (u-nji-sírĭ) – (unã cu uinjisiri)
§ unjit (u-njítŭ) adg unjitã (u-njí-tã), unjits (u-njítsĭ), unjiti/unjite (u-njí-ti) – (unã cu uinjisit)
ex: cãndu dishcljish usha shi intrai tu odã, eara ca dzua shi armash unjit (apurisit, andrãlusit di lunjinã)
§ unjizi/unjize (u-njí-zi) sf unjizi (u-njízĭ) – vidzuta cu cari s-aspuni cariva (sh-cu cari easti vidzut di altsã); lucru tsi undzeashti (easti faptu s-undzeascã) cu tsiva; fatsã, prosup, masti, vidzutã, videari, mutrã, prep, ceahre
ureaclji/ureaclje
ureaclji/ureaclje (u-reá-clji) sf ureclji (u-ré-clji) – dauãli hãlãts (mãdulari), di-unã parti sh-di-alantã a caplui, cu cari avdi omlu (pravda) sh-cari ari trei pãrtsã, cu-atsea di nafoarã tsi s-veadi ca unã soi di pheat (hunii), sh-alanti dauã (di mesi sh-di nãuntrul a caplui) tsi nu s-ved; zilji;
(expr:
1: ureaclja-a aclui = guva di ac prit cari s-treatsi hirlu; coaca-a aclui; mãgheaua (a aclui);
2: ureaclji di tisagã = unã di dauãli giumitãts (oclji) di tisagã, di-unã parti sh-di-alantã ca dauã tastri (gechi), tu cari s-bagã lucri;
3: ureaclji di sãmar = soea di cãrlidzi di la sãmar (cutsachea) di cari s-acatsã unã furtii;
4: ureaclji di saricã = cumatã tsi spindzurã dit pãltãrli-a saricãljei, cari easti adãvgatã mash ti mushiteatsã cã nu-agiutã la tsiva; s-dzãtsi “ureaclji di saricã” ti lucrili tsi nu-aduc vãrã hãiri;
5: ureaclja-a pescului = hãlatea cu cari adilji vimtu pescul (shi alti prici tsi bãneadzã tu apã) cari sh-u-adutsi cu ureaclja-a omlui ca formã sh-ca loclu iu s-aflã (di-unã parti sh-di-alantã a caplui);
6: am ureaclja bunã = avdu ghini;
7: escu fudul di ureclji; lj-am urecljili astupati (cu bumbac); sh-lã draclu zmeanili cu urecljili-a meali = nu-avdu ghini, nu-avdu dip, escu surdu, asurdzãscu;
8: nu-avdu di ureclji = nu voi sã shtiu;
9: nu-avdu di-atsea ureaclji = mi fac cã taha nu avdu, nu voi s-ascultu, nu voi s-fac tsi-nj si caftã;
10: nu-ari ureaclja aoatsi = nu-ascultã, nu avdi, u-ari mintea aljurea, nu bagã oarã la-atseali tsi-lj si dzãc;
11: nj-mãcã (nj-lja; nj-arupi) urecljili = nj-zburashti tut chirolu; nu mi-alasã isih; nj-caftã tut chirolu idyiul lucru; etc.; mi asurdzashti;
12: nu-nj lja ureaclja = nu-achicãsescu, nu-aduchescu;
13: draclu mi-alasã di ureclji = isihãsescu, agãlisescu;
14: ãl ljau di ureaclji = dormu, lji ncljid ocljilj, l-fur somnul, nj-coc un somnu, etc.;
15: ljau (trag) di ureclji (urecljili) = (i) lu-acats di ureclji shi-lj li trag nsus; (ii) ascultu tsi sã zburashti; (iii) ascultu sh-aduchescu ghini, tsãn minti; (iv) l-vãryescu tra s-nu tsiva di fatsi un lucru;
16: bag (trag, ljau) di ureaclji = (i) aduchescu; (ii) tsãn minti;
17: hiu mash ureclji; nj-bag ureaclja; trag cu ureaclja = ascultu, caftu s-avdu;
18: nj-disfac (nj-dishcljid) urecljili = ascultu, bag oarã la-atseali tsi-nj si dzãc, nj-am cãshtigã, etc.;
19: li ciulescu urecljili = li mut urecljili cã-nj si pari cã avdzãi tsiva, tra s-avdu tsiva, tra s-avdu ma ghini; (prãvdzãli) li mprustã urecljili, li mutã, cã avdzãrã tsiva;
20: nu-nj si bati ureaclja = nu mi mealã, nu mi siclitsescu, nu-nj fac sãndzi-arãu, stau isih, nu-nj mãc inima, nu mi-aspar;
21: pi-atsea ureaclji va-nj mi bag; va-nj mi culcu pi ureaclja-atsea ndreapta = va-nj stau isih, nu va nj-aspargu isihia; nu va s-adun gaile;