DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

achicãsescu

achicãsescu (a-chi-cã-sés-cu) (mi) vb IV achicãsii (a-chi-cã-síĭ), achicãseam (a-chi-cã-seámŭ), achicãsitã (a-chi-cã-sí-tã), achicãsi-ri/achicãsire (a-chi-cã-sí-ri) – am unã idei limpidi trã tsi va s-dzãcã un lucru (trã unã idei, trã tsi easti zborlu, etc.); aduchescu, duchescu, acãchisescu, chicãsescu, apucupescu, apucupsescu, agrãxescu
{ro: înţelege, simţi}
{fr: comprendre, sentir}
{en: understand, feel}
ex: nãsã nu putea s-achicãseascã; s-achicãsi (s-aduchi) agonja; deadun zburãm, ahoryea-acãchisim

§ achicãsit (a-chi-cã-sítŭ) adg achicãsitã (a-chi-cã-sí-tã), achicãsits (a-chi-cã-sítsĭ), achicãsiti/achicãsite (a-chi-cã-sí-ti) – ashi cum easti un tsi-ari acãchisitã (aduchitã); ashi cum easti lucrul tsi easti ghini aduchit; cari mindueashti ghini; cari giudicã ghini cu mintea; aduchit, duchit, acãchisit, chicãsit, apucupit, apucupsit, agrãxit
{ro: înţeles, simţit}
{fr: compris, senti, judicieux}
{en: understood, sensible, discerning}
ex: oaminjlji atselj nai ma achicãsits (cu nai ma buna minti, giudicatã)

§ achicãsiri/achicãsire (a-chi-cã-sí-ri) sf achicãsiri (a-chi-cã-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu lumea (s-)achicãseashti (aducheashti); aduchiri, duchiri, acãchisiri, chicãsiri, apucupiri, apucupsiri, agrãxiri
{ro: acţiunea de a înţelege, de a simţi; înţelegere, simţire}
{fr: action de comprendre, compréhension}
{en: action of understanding}

§ neachicãsit (nea-chi-cã-sítŭ) adg neachicãsitã (nea-chi-cã-sí-tã), neachicãsits (nea-chi-cã-sítsĭ), neachicãsiti/neachicãsite (nea-chi-cã-sí-ti) – tsi nu easti achicãsit
{ro: neînţeles}
{fr: incompréhensible, chaotique}
{en: incomprehensible, chaotic}
ex: trã minduitlu, sh-mushconjlu i trumbetã, trã neachicãsitlu, sh-tãmpãna i ncot

§ neachicãsiri/neachicãsire (nea-chi-cã-sí-ri) sf neachicãsiri (nea-chi-cã-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu nu s-achicãseashti (nu s-aducheashti) tsiva
{ro: acţiunea de a nu înţelege; neînţelegere}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

aduchescu

aduchescu (a-du-chĭés-cu) (mi) vb IV shi II aduchii (a-du-chíĭ), aducheam (a-du-chĭamŭ), aduchitã (a-du-chí-tã), aduchiri/adu-chire (a-du-chí-ri) shi aducheari/aducheare (a-du-chĭa-ri) – duchescu;
1: am unã idei limpidi trã tsi va s-dzãcã un lucru (trã unã idei, trã tsi easti zborlu, etc.); duchescu, acãchisescu, chicãsescu, apucupescu, apucupsescu, agrãxescu, ntsileg;
2: cu ocljul (ureaclja, narea, limba, dzeadzitlu, etc.) achicãsescu cã s-fatsi tsiva deavãrliga di mini; simtu, sãmtu, simtsescu, sintescu;
3: nj-aduc aminti, tsãn minti, thimisescu;
4: aflu cu mintea sh-giudicata mash (nj-yini ergu, noima, fãrã ca sã shtiu sigura) cum easti (cum va si s-facã) un lucru; angljicescu, angucescu, gucescu, cucescu
{ro: înţelege, simţi, aminti, ghici}
{fr: comprendre, sentir, deviner}
{en: understand, feel, guess}
ex: deadi s-aducheascã (s-achicãseascã) ali greacã; lu-aduchirã (simtsãrã) cãnjlji; aduchea-ti (aduts aminti) s-acumpiri sari; aduchea-mi (adu-nj aminti) s-yin; aduchea (angucea), cari pots; aduchea-l (fã-lj semnu s-achicãseas-cã) s-fugã; easti om tsi-aducheashti; aducheshti (anguceshti) tsi-am tru mãnã?; nu lu-aduchii (nu-l sãmtsãi, nu-l vidzui) s-treacã calea; oili-a meali s-aduchescu di-a tali (s-ved cã nu suntu unã cu-a tali, s-aleg di-a tali); unã cã aduchea (achicãsea, zbura) limba-a lor; lj-dãdea s-aducheascã

§ aduchit (a-du-chítŭ) adg aduchitã (a-du-chí-tã), aduchits (a-du-chítsĭ), aduchiti/aduchite (a-du-chí-ti) – tsi-aducheashti; duchit, achicãsit, apucupit, agrãxit, simtsãt, adus aminti, angucit, etc.
{ro: înţeles, simţit, ghicit}
{fr: raisonable, judicieux, compris, senti, deviné}
{en: understood, felt, guessed}

§ aduchiri/aduchire (a-du-chí-ri) sf aduchiri (a-du-chírĭ) – atsea tsi fatsi un cari aducheashti tsiva; duchiri, achicãsiri, apucupiri, agrãxiri, simtsãri, adutseari aminti, anguciri, etc.
{ro: acţiunea de a înţelege, de a simţi, de a ghici; înţelegere, simţire, ghicire}
{fr: action de comprendre (deviner, sentir)}
{en: action of understanding (feeling, guessing)}

§ aducheari/aducheare (a-du-chĭa-ri) sf aducheri (a-du-chĭérĭ) – (unã cu aduchiri)

§ neaduchit (nea-du-chítŭ) adg neaduchitã (nea-du-chí-tã), neaduchits (nea-du-chítsĭ), neaduchiti/neaduchite (nea-du-chí-ti) – tsi nu-aducheashti; tsi nu easti aduchit; tsi nu-l mealã cã atselj deavãrliga di el, nu lj-arisescu tsi fatsi; tsi nu-l mealã di-atseali tsi s-fac deavãrliga di el; niduchit, neachicãsit

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

apucupsescu

apucupsescu (a-pu-cup-sés-cu) vb IV apucupsii (a-pu-cup-síĭ), apucupseam (a-pu-cup-seámŭ), apucupsitã (a-pu-cup-sí-tã), apucupsiri/apucupsire (a-pu-cup-sí-ri) –
1: nu-lj mata dau a njiclui lapti di la sin i udzãr; l-curmu di la sin; ntsarcu, ntsercu;
2: talj, arup, fac znjii
{ro: înţărca; face pagubă}
{fr: sevrer; trancher, causer une perte, endommager}
{en: wean (child, lamb); dammage}

§ apucupsit (a-pu-cup-sítŭ) adg apucupsitã (a-pu-cup-sí-tã), apucupsits (a-pu-cup-sítsĭ), apucupsiti/apucupsite (a-pu-cup-sí-ti) – tsi-lj s-ari curmatã (a njiclui, a njelui) laptili di la sin i udzãr; tsi-lj s-ari faptã znjii; ntsãrcat, ntsircat, tãljat, aruptu
{ro: înţărcat, păgubit}
{fr: sevré; tranché, causé une perte, en-dommagé}
{en: weaned; dammaged}

§ apucupsiri/apucupsire (a-pu-cup-sí-ri) sf apucupsiri (a-pu-cup-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu-lj si curmã a njiclui laptili di la sin; atsea tsi-ari faptã un care ari apucupsitã; ntsãrcari, ntsircari, tãljari, fãtseari znjii
{ro: acţiunea de a înţărca; înţărcare, păgubire}
{fr: action de sevrer, d’endommager}
{en: action of weaning, of dammaging}
ex: apu-cupsirea (curmarea di la sin, ntsãrcarea) a ficiorlui

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

ntsarcu

ntsarcu (ntsár-cu) vb I ntsãrcai (ntsãr-cáĭ), ntsãrcam (ntsãr-cámŭ), ntsãrcatã (ntsãr-cá-tã), ntsãrcari/ntsãrcare (ntsãr-cá-ri) – curmu ta s-lji dau lapti di la sin a njiclui (di la udzãr a njelui, etc.); l-dizvets njiclu tra s-sugã di la tsãtsã; ntsercu, apucupsescu
{ro: înţărca}
{fr: sevrer}
{en: wean (child, lamb)}

§ ntsãrcat (ntsãr-cátŭ) adg ntsãrcatã (ntsãr-cá-tã), ntsãrcats (ntsãr-cátsĭ), ntsãrcati/ntsãrcate (ntsãr-cá-ti) – tsi-lj s-ari curmatã laptili a njiclui di la sin (a njelui di la udzãr); tsi easti dizvitsat tra s-sugã di la sin; ntsircat, apucupsit
{ro: înţărcat}
{fr: sevré}
{en: weaned (child, lamb)}
ex: sta ca nãshti njelj ntsãrcats

§ ntsãrcari/ntsãrcare (ntsãr-cá-ri) sf ntsãrcãri (ntsãr-cắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu-lj si curmã laptili a njiclui di la sin (a njelui di la udzãr, etc.); ntsircari, apucupsiri
{ro: acţiunea de a înţărca}
{fr: action de sevrer}
{en: action of weaning (child, lamb)}

§ ntsercu (ntsér-cu) vb I ntsircai (ntsir-cáĭ), ntsircam (ntsir-cámŭ), ntsircatã (ntsir-cá-tã), ntsircari/ntsircare (ntsir-cá-ri) – (unã cu ntsarcu)
ex: lu ntsircai ficiorlu

§ ntsircat (ntsir-cátŭ) adg ntsircatã (ntsir-cá-tã), ntsircats (ntsir-cátsĭ), ntsircati/ntsircate (ntsir-cá-ti) – (unã cu ntsãrcat)

§ ntsirca-ri/ntsircare (ntsir-cá-ri) sf ntsircãri (ntsir-cắrĭ) – (unã cu ntsãrcari)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

ntsileg

ntsileg (ntsi-légŭ) vb III shi II ntsilepshu (ntsi-lép-shĭu), ntsili-dzeam (ntsi-li-dzeámŭ), ntsileaptã (ntsi-leáp-tã), ntsileadziri/ntsi-leadzire (ntsi-leá-dzi-ri) shi ntsilidzeari/ntsilidzeare (ntsi-li-dzeá-ri) – am unã idei limpidi trã tsi va s-dzãcã un lucru (trã unã idei, trã tsi easti zborlu, etc.); aduchescu, duchescu, acãchisescu, achicãsescu, chicãsescu, apucupescu, apucupsescu, agrãxescu
{ro: înţelege}
{fr: comprendre}
{en: understand}

§ ntsileptu (ntsi-lép-tu) adg ntsileaptã (ntsi-leáp-tã), ntsileptsã (ntsi-lép-tsã), ntsileapti/ntsileapte (ntsi-leáp-ti) – ashi cum easti un tsi-ari acãchi-sitã (aduchitã); ashi cum easti lucrul tsi easti ghini aduchit; cari mindueashti ghini; cari giudicã ghini cu mintea; aduchit, duchit, acãchisit, achicãsit, chicãsit, apucupit, apucupsit, agrãxit
{ro: înţeles}
{fr: qui est compris; qui a compris}
{en: who has understood; which is understood}

§ ntsileadziri/ntsileadzire (ntsi-leá-dzi-ri) sf ntsileadziri (ntsi-leá-dzirĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu lumea si ntsileadzi; aduchiri, duchiri, acãchisiri, achicãsiri, chicãsiri, apucupiri, apucupsiri, agrãxiri
{ro: acţiunea de a înţelege, înţelegere}
{fr: action de comprendre, compréhension}
{en: action of understanding}

§ ntsilidzeari/ntsilidzeare (ntsi-li-dzeári) sf ntsilidzeri (ntsi-li-dzéri) – (unã cu ntsileadziri)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã