(expr: cãt s-lj-agiungã, cãt loc va s-lja sãrma tu stumahi)?; cãndu mi minduescu cãt lucru am, mi-acatsã heavra
(expr: canda lãndzidzãscu); acãtsat casã
(expr: loat casã cu nichi)?; pri mini mi-acatsã
(expr: ãnchisi s-mi doarã) tu lingurici; li mãcã! si-lj s-acatsã!
(expr: s-lj-armãnã tu grumadz); cu nãs nu putem s-n-acãtsãm
(expr: s-nã ncãrligãm, s-nã nciupãm; s-n-acãtsãm la ntreatsiri); acãtsã
(expr: cãdzu greauã) eapa cu nãs; mi-acãtsai
(expr: dada-nj cãdzu greauã cu mini) tru paranomãlj; nu lu-acatsã mintea
(expr: nu-achicãseashti, nu aducheashti); s-acãtsã
(expr: sicã, dãmlusi) di mãnj sh-di cicioari; lu-acatsã
(expr: ãlj sta ghini) armatli; lj-acãtsã ghini
(expr: vidzu hãiri cu) minciuna; lãili stranji mi-acatsã
(expr: nj-sta ghini); apa nu lu-avea acãtsatã
(expr: nu lj-avea faptã ghini); mi-acatsã
(expr: mi fatsi s-vom) amarea; bãgarã s-acatsã aloaturli trã numtã
(expr: si sã ndreagã trã numtã); lu-acãtsarã dratslji di ureclji
(expr: s-nãiri multu, s-inãtusi multu, timusi multu); s-avea acãtsatã di peri
(expr: s-avea ncãrligatã, nciupatã); muljari tsi lj-acatsã mãna di tuti
(expr: shtii s-facã multi lucri, cu mãsturilji, lishor sh-cum lipseashti); s-afirea s-nu lj-acatsã luna
(expr: s-nu-agiungã noaptea-amãnat); nu lu-acãtsa loclu
(expr: nu putea si sta tu-un loc; nu-l tsãnea, nu lu-avea loclu); zboarãli a tali acãtsarã loc
(expr: avurã griutati, featsirã lucrul tsi lipsea); nj-spunea cã la izvur acãtsarã feata aestã
(expr: u ncãlicarã, u-ambãirarã); cãldãrusha easti-acãtsatã
(expr: s-arsi pri foc) cu lapti; biu unã scafã di yin shi lu-acãtsã
(expr: lu-andrãlãsi, l-featsi sã-lj yinã mintsãli deavãrliga, lu mbitã); cum lu vidzu, acãtsã guvili
(expr: s-ascumsi); easti acãtsat cu mãyii
(expr: lj-si featsirã mãyi) di nu easti ghini; etc. etc.

§ acãtsat (a-cã-tsátŭ) adg acãtsatã (a-cã-tsá-tã), acãtsats (a-cã-tsátsĭ), acãtsati/acãtsate (a-cã-tsá-ti) – harea tsi u-ari un tsi easti acãtsat; tsi easti bãgat tu mãnã; loat, apucat, apcat, spindzurat, nchisit, etc.
{ro: agăţat, prins, ocupat}
{fr: accroché, attrapé, saisi, occupé}
{en: caught, occupied, started}
ex: suntu acãtsati (loati) cãljurli; cu mãnjli acãtsati (di lucru); ficiori acãtsats
(expr: a curi dadã avea cãdzutã greauã) Sãmbãta; tsi-ai di cãntsã acãtsat (mãrãnat)?

§ acãtsari/acãtsare (a-cã-tsá-ri) sf acãtsãri (a-cã-tsắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu acatsã cariva icã s-acatsã tsiva; loari, apucari, apcari, spindzurari, nchisiri, etc.
{ro: acţiunea de a agăţa, de a prinde, de a ocupa; agăţare, prindere, ocupare}
{fr: action d’accrocher, d’attraper, de saisir, d’occuper}
{en: action of catching, of occupying, of starting}
ex: nã acãtsam cu acãtsarea; tãmbarea vrea acãtsari (spindzurari di penurã)

§ neacãtsat (nea-cã-tsátŭ) adg neacãtsatã (nea-cã-tsá-tã), neacãtsats (nea-cã-tsátsĭ), neacãtsati/neacãtsate (nea-cã-tsá-ti) – tsi nu easti acãtsat; tsi nu-ari lucru; niloat, neapucat, nispindzurat, ninchisit, etc.
{ro: care nu este agăţat (prins, ocupat); neagăţat}
{fr: qui n’est pas pris, qui ne pas attrapé; inoccupé, chômeur}
{en: who is not caught (occupied); unemployed}
ex: ãl leagã di doi calj neacãtsats (tsi nu eara acãtsats; dit irghilii); easti neacãtsat (nu-ari lucru, shadi tutã dzua)

§ neacãtsari/neacãtsare (nea-cã-tsá-ri) sf neacãtsãri (nea-cã-tsắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva nu-acatsã icã nu s-acatsã tsiva; niloari, neapucari, nispindzurari, ninchisiri, etc.
{ro: acţiunea de a nu agăţa, de a nu prinde, de a nu ocupa}
{fr: action de ne pas attraper, de ne pas saisir, de ne pas occuper}
{en: action of not catching, of not occupying, of not starting}

§ acãtsãturã (a-cã-tsã-tú-rã) sf acãtsãturi (a-cã-tsã-túrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva acatsã tsiva; atsea tsi ari acãtsatã un; apucãturã, hui, tabieti, nvets, hãri (uruti), etc.; (fig: acãtsãturã = (i) stihimã; (ii) itii, sibepi, furnjii; (iii) alatusi, nindriptati)
{ro: agăţătură, nărav}
{fr: prise, (mauvaise) manière}
{en: catch, grasp, bad habit}
ex: lj-aflai unã acãtsãturã (fig: furnjii)

§ discats (dis-cátsŭ) (mi) vb I discãtsai (dis-cã-tsáĭ), discãtsam (dis-cã-tsámŭ), discãtsatã (dis-cã-tsá-tã), discãtsari/discãtsare (dis-cã-tsá-ri) – scot (ljau, dipun, etc.) un lucru di-aclo iu easti acãtsat (spindzurat);
(expr: hiu discãtsat = nu-am lucru)
{ro: desprinde (un lucru de unde este agăţat)}
{fr: décrocher}
{en: unhook, take down}
ex: discatsã-nj giuplu di pi penurã

§ discãtsat (dis-cã-tsátŭ) adg discãtsatã (dis-cã-tsá-tã), discãtsats (dis-cã-tsátsĭ), discãtsati/discãtsate (dis-cã-tsá-ti) – (lucru) tsi easti scos di-aclo iu eara acãtsat; (loclu) di iu easti loat un lucru spindzurat; fui discãtsat
(expr: nu-avui lucru) tutã veara
{ro: desprins (de unde este agăţat)}
{fr: décroché}
{en: unhooked, taken down}

§ discãtsari/discãtsare (dis-cã-tsá-ri) sf discãtsãri (dis-cã-tsắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-discatsã un lucru
{ro: acţiunea de a desprinde (un lucru de unde este agăţat)}
{fr: action de décrocher}
{en: action of unhooking, of taking down}

§ apucari/apucare (a-pu-cá-ri) sf apucãri (a-pu-cắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva s-apucã di tsiva; acãtsari; apruftusiri, nchisiri, ahiursiri, etc.
{ro: acţiunea de a apuca, de a prinde, de a ajunge la timp, etc.; apucare, prindere, ajungere la timp, etc.}
{fr: action de saisir, de s’emparer de, etc.}
{en: action of seizing, of grabing, of catching, of getting, of being on time, etc.}
ex: cãmpul apucat (acãtsat) di somnu

§ apca-ri/apcare (ap-cá-ri) sf apcãri (ap-cắrĭ) – (unã cu apucari)

§ apucãturã (a-pu-cã-tú-rã) sf apucãturi (a-pu-cã-túrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva apucã tsiva; atsea tsi apucã un; acãtsãturã, hui, tabieti, nvets, hãri (uruti), etc.
{ro: apucătură, obicei, nărav}
{fr: prise, (mauvaise) manière}
{en: grasp, catch; habit, bad behaviour}
ex: arali apucãturi (hui, hãri) vidzui la hilj-tu

§ neapucat (nea-pu-cátŭ) adj neapucatã (nea-pu-cá-tã), neapucats (nea-pu-cátsĭ), neapucati/neapucate (nea-pu-cá-ti) –
1: tsi nu easti acãtsat di cariva; tsi nu easti apruftusit tu oara tsi easti s-fugã; neacãtsat, neapruftusit, ninchisit, neahiursit, etc.;
2: numã tsi lj-u-aruts a cuiva tsi nu-l vrei dip (tsi nu vrei s-lu vedz dininti, tsi vrei s-lu lja neclu, tsi-l pitrets si s-ducã la drats, tu nec s-njargã, etc.); blãstimat, andihrist, etc.
{ro: neapucat, neprins, neajuns la timp, etc.; blestemat, afurisit, lua-l-ar dracul!}
{fr: qui n’est pas saisi, n’est pas emparé de, etc.; maudit; que le diable l’emporte!, qu’il s’en aille au diable!}
{en: who is not seized, not grabbed, not caught, etc.; cursed, damned; go to hell!}
ex: neapucata (blãstimata) va si s-mãritã; neapucata (blãstimata) di norã, tsi sh-nu sh-apucã!

§ neapcat (neap-cátŭ) adj neapcatã (neap-cá-tã), neapcats (neap-cátsĭ), neapcati/neapcate (neap-cá-ti) – (unã cu neapucat)
ex: s-plãteascã la hani berli a neapcatslor a lor bãrbats (a bãrbatslor a lor, s-lji lja neclu, si s-ducã la drats); mori, lai neapcatã (lai, blãstimatã, s-ti lja draclu)

§ neapucari/nea-pucare (nea-pu-cá-ri) sf neapucãri (nea-pu-cắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva nu s-apucã di tsiva; neacãtsari; neapruftusiri, ninchisiri, neahiursiri, etc.
{ro: acţiunea de a nu apuca, de a nu prinde, de a nu ajunge la timp, etc.; neapucare, neprindere, neajungere la timp, etc.}
{fr: action de ne pas saisir, de ne pas s’emparer, etc.}
{en: action of not seizing, of not grabing, of not catching, of not getting, of not being on time, etc.}

§ neapca-ri/neapcare (neap-cá-ri) sf neapcãri (neap-cắrĭ) – (unã cu neapucari)

{ro: graţie; farmec, dar (din naştere); calitate}
{fr: grâce; don; qualité}
{en: grace, gracefulness, charm; gift, bestowal; quality}
ex: harizmã (gilvei, hari) ca di zambilã; armãnlu ari multi harizmati (hãri) mushati

§ harish (há-rishĭŭ) adg harishi/harishe (há-ri-shi), harish (há-rishĭ), harishi/harishe (há-ri-shi) – tsi easti cu hari shi lu-arãseashti multu ocljul a omlui; tsi ari unã purtari shi zburãri cari aspuni mushiteatsã (dultseami, bunã vreari, etc.); tsi ari harizmã, cu hari, cu gilvei, cu gilfe; cu gustu, haresh, lughearic, simpatic, nustimac
{ro: graţios, simpatic}
{fr: gracieux, sympathique}
{en: gracious, likable}
ex: featã harishi (tsi ts-arãseashti ocljul); grairli harishi (dultsi, di vreari)

§ haresh (há-reshĭŭ) adg hareshi/hareshe (há-re-shi), haresh (há-reshĭ), hare-shi/hareshe (há-re-shi) – (unã cu harish)
ex: ficiorlu-ts easti haresh

{ro: acţiunea de a avea friguri, de a face febră; stare de friguri}
{fr: action d’atteindre de fièvre, d’avoir la fièvre; accès de fièvre}
{en: action of getting (of having) a fever}

§ dishivrescu (dis-hi-vrés-cu) vb IV dishivrii (dis-hi-vríĭ), dishivream (dis-hi-vreámŭ), dishivritã (dis-hi-vrí-tã), dishivriri/dishivrire (dis-hi-vrí-ri) [bãgats oarã cã tu-aestu verbu aflãm unã exceptsii tu scriari: gramatili “sh” s-avdu ca dauã bots ahoryea “s” shi “h”, tu dauã silabi ahoryea: (i) boatsea “s” tu silaba “dis” shi boatsea “h” tu silaba “hi”] – ascap (mi vindic) di-unã heavrã; nj-trec cãldurli (piritolu)
{ro: scăpa de friguri}
{fr: échapper à la fièvre}
{en: get rid of a fever}
ex: cãtã tu oara-a toacãljei, dishivrii (ascãpai di pirito)

§ dishivrit (dis-hi-vrítŭ) adg dishivritã (dis-hi-vrí-tã), dishivrits (dis-hi-vrítsĭ), dishivriti/dishivrite (dis-hi-vrí-ti) – tsi ari-ascãpatã di-unã heavrã; tsi lj-ari scãdzutã piritolu
{ro: scăpat de friguri}
{fr: échappé à la fièvre}
{en: got rid of a fever}

§ dishivri-ri/dishivrire (dis-hi-vrí-ri) sf dishivriri (dis-hi-vrírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva dishivreashti
{ro: acţiunea de a scăpa de friguri}
{fr: action de ne plus avoir la fièvre}
{en: action of getting rid of a fever}

§ hivros (hi-vrósŭ) adg hivroasã (hi-vrŭá-sã), hivrosh (hi-vróshĭ) adg hivroasi/hivroase (hi-vrŭá-si) – cari easti acãtsat di heavrã; lãndzit cu heavrã; hiuvrit, lãndzit, lãntsid, niputut, niptut, shuplicat
{ro: apucat de friguri}
{fr: fièvreux}
{en: feverish, fever patient}

§ hiuvrescu (hĭu-vrés-cu) vb IV hiuvrii (hĭu-vríĭ), hiuvream (hĭu-vreámŭ), hiuvritã (hĭu-vrí-tã), hiuvri-ri/hiuvrire (hĭu-vrí-ri) – (unã cu hivrescu)
ex: nitsi heavrã nj-am hiuvritã, ni lãngoari nu-am dzãcutã; disi-nj ti hiuvreashti

§ hiuvrit (hĭu-vrítŭ) adg hiuvritã (hĭu-vrí-tã), hiuvrits (hĭu-vrítsĭ), hiuvriti/hiuvrite (hĭu-vrí-ti) – (unã cu hivrit)

§ hiuvri-ri/hiuvrire (hĭu-vrí-ri) sf hiuvriri (hĭu-vrírĭ) – (unã cu hivriri)

34: lj-ljau cu bunlu (arãulu) = caftu s-lu cãndãrsescu cu zboarã buni (arali);
35: lj-ljau sum aumbra-a mea = lu-apãnghisescu (?), lu-apãr (lu-afirescu) di dushmanj;
36: lj-ljau ca di diparti = nu-lj dzãc un lucru pri fatsã, diunãoarã, ma caftu s-lj-aduc ca pri deavãrliga unã hãbari arauã;
37: lj-u ljau ninti = mi duc nãintea-a lui, lu-astrec;
38: ljau anyii = aduchescu lishor sh-agonja;
39: mi ljau dupã = mi duc dupã;
40: ljau pri mini; ljau trã nãinti = escu ma ghini (cu sãnãtatea), mi mprustedz, nsãnedz, sãnãtushedz, mi ngrash;
41: nj-u ljau pri mini = adixescu s-lu fac mini lucrul;
42: nj-u ljau pri el = ãlj fac besã, am ncreadiri la el;
43: sã-nj lja sh-a njia lupata apã = si-nj s-alãxea lucrili tri ma ghini shi sã-nj njargã lucrili-ambar;
44: ljau loc multu = mi ndipãrtedz multu
{ro: lua; primi; începe; etc.}
{fr: prendre; recevoir; commencer; etc.}
{en: take; receive; start; etc.}
ex: sh-lo mirazea di la pãrintsã; lja-ts cãrãndiili sh-fudz di-aoa; lu-avea loatã (acãtsatã shi faptã) furlji sclav; s-nji loare lupata apã
(expr: s-alãxeare lucrili shi s-nji neagã-ambar); lo Budash (apruche, adixi, lj-vinj-al Budash) nã carti laie; aidi featã s-nã lom
(expr: s-nã ncurunãm); loai
(expr: mi nsurai cu unã) muljari di Bituli; hoara-a noastrã u loash tini
(expr: u bãgash tu mãnã, u cãlcash tini); tuti exudili sh-li lo pri el
(expr: sh-lo sartsina s-li plãteascã el exudili); loarã (nchisirã, acãtsarã) tuti ca s-afeatã; lja nyii
(expr: aducheashti lishor, agonja); s-lom di ureaclji
(expr: s-ascultãm); ni preftsãlj nu lja di ureclji
(expr: nu-aduchescu); doilji frats gupishanj lja di ureclji
(expr: achicãsescu) cum sta luguria; yinits tra s-lom di ureclji
(expr: s-ascultãm); crishtinj! s-loats di ureclji!
(expr: s-ascultats!); nu-sh loa di ureclji
(expr: nu-asculta, nu s-aduchea) un cu-alantu; lj-loa ocljul la tuti
(expr: aduchea, achicãsea); niscãntsã loarã (nchisirã, apucarã tri) Codurli; poarca lo (nchisi cãtrã, apucã) pãdurea; s-loarã di (nchisirã, acãtsarã s-ducã la) munti armãnjlji; s-loarã di giug (apucarã s-alinã ndzeanã); sculats-vã cã va nã lja
(expr: n-acatsã durnjindalui) dzua; cãtrã iu lja pãni?
(expr: cãtrã iu sh-amintã bana, cãtrã iu bãneadzã, psunsescu pãni sh-alti lucri tri mãcari); shtii cãtrã iu lja pãni
(expr: iu bãneadzã) atsel cãni di Barbã-Cot?; alasã caljlji s-lja anasã
(expr: s-dizvurseascã); ishirã s-lja vimtu
(expr: s-adilji vimtu curat, s-avreadzã); nu lja pri elj
(expr: nu mprusteadzã, nu easti ma ghini cu sãnãtatea, nu si ngrashi); lo trã nãinti, lo pri nãs; sh-u loarã pri nãsh
(expr: lã dãdea besã a lor); shi-l lo
(expr: sh-lu-agudi, l-pligui) trãsh tu injoarã; a hoarãljei ãlj deadirã foc shi pãdurea lo foc
(expr: s-apreasi); tufechea nu lo foc
(expr: nu s-discãrcã); lu-avea loatã di oclju
(expr: l-diuclje); ti ljai
(expr: dãmluseshti) di mãnã i di cicior; loari di lunã
(expr: agudiri di chicutã, di dãmblã); s-loarã di per
(expr: si nciuparã, si ncãcearã) trã tsiva dip; sh-au loatã perlu di-aoa
(expr: fudzirã, li cãrtsãnirã di-aoa); sh-lo ocljilj di-aclo
(expr: fudzi); lo-lj tatã-su tsi li-ari
(expr: s-lu lja neclu, draclu); lã lom torlu
(expr: fãtsem ca elj, nã dutsem dupã urma tsi u-alãsarã); va-lj lja n cicioari
(expr: va s-ducã dupã el); oili s-loarã di lapti
(expr: astrãchirã, astãmãtsirã s-da lapti); lji si loarã ocljilj
(expr: lj-acãtsarã ocljilj pãndzinã, cicãrdãsi); s-lo (dusi, fudzi) dupã caprã; s-mi loari trã nveastã
(expr: si nsurari cu mini); oili ahurhirã s-lja plailu
(expr: s-ducã pri plai); u lo seatea
(expr: u-acãtsã, ãlj si featsi seati); s-lja xeanili
(expr: s-fugã tu xeani); cãt loa
(expr: cum acãtsa, cãt eara) s-easã; lo pulitiili (dusi pri pulitii) unã cãti unã; nica nu-avea loatã (nchisitã) ghini cãnticlu; sh-loarã ahãntã vreari
(expr: s-vrea ahãntu multu); lutsea, di-ts loa ocljilj
(expr: di ti urghea); tradzi apala shi-lj lja
(expr: si-lj talji) caplu; sh-loarã perlu
(expr: fudzirã) di-aclo; veadi aclo lãludz njilji, s-tsã si lja mintea
(expr: s-glãreshti di minti); loarã di hãbari
(expr: nvitsarã, aflarã) iu lja pãni
(expr: bãneadzã) amirãlu; ahurhirã s-lja plailu (si s-ducã pri plai) nsus tu muntsã; nu mi loats pri gushi
(expr: s-nu mi stuhinats, s-nu-nj fãtsets bana amarã, s-nu mi vãtãmats); va-nj ljai fumealja pri zvercã
(expr: va-nj fãtsets fumealja s-tragã multi cripãri); sh-lo mintea la cicioari
(expr: vdzi cãtrã iu-lj videa ocljilj) sh-lj-u deadi nãpoi ãnsus; s-nã lom ocljilj
(expr: s-fudzim) di-aoatsi; bitisi polimlu shi-sh lo ocljilj nãpoi
(expr: fudzi nãpoi) ãnsus tu xeani; si-lj ljai fumlu ali Mari
(expr: fudzi, li cãrtsãni Mara); lja-ts curatili
(expr: s-nu-ai vãrã nãdii) sh-tini gione; di multu sh-loarã curatili
(expr: di multu sh-chirurã umutea tsi u-avea) tra s-veadã lumea; nã lom cãshtigã
(expr: chirum umutea) sh-di la voi; sh-loarã cãshtiga
(expr: chirurã nãdia) sh-nu ma scriarã

§ loat (lŭátŭ) adg loatã (lŭá-tã), loats (lŭátsĭ), loati/loate (lŭá-ti) –
1: (lucru) tsi easti acãtsat tu mãnã (tsi s-aflã iuva icã nj-ul da cariva) tra s-lu tsãn tu mãnã (s-lu bag altu iuva icã s-lu dau la cariva);
2: (lucru) tsi-lj s-ari datã i pitricutã di cariva shi easti aprucheat; aprucheat, adixit, dixit, etc.;
3: tsi easti acãtsat tra s-facã tsiva, ahiursit, nchisit, apucat, etc.;
(expr:
1: loat di vimtu = glar di minti;
2: loat di lunã = tsi-l lja cu arcoari, tsi ari diarei, tsi-l talji cufoarea; etc., etc.)
{ro: luat; primit; început; etc.}
{fr: pris; reçu; commencé; etc.}
{en: taken; received; started; etc.}
ex: fu loat di furi; u vidzu loatã
(expr: traptã, slabã) la fatsã; suntu loats
(expr: ncrunats) di estan; eara loat di vimtu
(expr: glar di minti); alea, loatã di vimtu
(expr: glarã); loat
(expr: dãmlusit) di mãnj shi di cicioari

§ loari/loare (lŭá-ri) sf lori (lórĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-lja tsiva; loatã, aprucheari, adixiri, dixiri, acãtsari, ahiursiri, nchisiri, apucari, etc.
{ro: acţiunea de a lua; de a primi; de a începe; etc.; luare; primire; începere, etc.}
{fr: action de prendre; de recevoir; de commencer; etc.}
{en: action of taking; of receiving; of starting; etc.}
ex: dupã isapi, nãsh isha trã dari, nu trã loari; streslu u-ari mãna trã loari, nu u-ari sh-trã dari; ndreptu ai, ma nu-ai trã loari (dixiri) tsiva; loarea-aestã di doi cusurinj
(expr: ncrunari di cusurinj) nu easti cu ncherdu; cu loarea
(expr: ncrunarea) a noastrã; di loari afoarã
(expr: dãmlusiri)

§ paraljau (pá-ra-ljĭáŭ) (mi) vb I paraloai (pá-ra-lŭáĭ), paraloam (pá-ra-lŭámŭ), paraloatã (pá-ra-lŭá-tã), paraloari/paraloare (pá-ra-lŭá-ri) –
1: ljau ma multu dicãt lipseashti (easti-ananghi, easti ghini);
2: aurlu pri cariva; vãryescu, ncaci, cãtigursescu,
3: mi-arãd, fac alatusi; alãtipsescu, alutusescu, stipsescu, ftisescu
{ro: lua prea mult; certa; se înşela; greşi}
{fr: trop prendre; reprimender, gronder, traiter rudement, rabrouer; se tromper, fauter}
{en: take too much; reprimand, scold, treat hard; err, make a mistake}
ex: nj-easti fricã s-nu mi paraljai (s-nu mi ncaci, aurli, cãtigurseshti); nu paralja (nu lj-aurlã) cãnjlji; mi paraloai (stipsii, feci unã alatusi)

§ paraloat (pá-ra-lŭátŭ) adg paraloatã (pá-ra-lŭá-tã), paraloats (pá-ra-lŭátsĭ), paraloati/paraloate (pá-ra-lŭá-ti) – tsi easti multu loat; tsi s-ari loatã multu; tsi easti aurlat (ncãceat, cãtigursit, etc.); tsi s-ari arãsã; tsi ari stipsitã (ftisitã, etc.); aurlat, vãryit, ncãceat, cãtigursit,
3: arãs, alãtipsit, alutusit, stipsit, ftisit
{ro: luat prea mult; certat; înşelat; greşit}
{fr: trop pris; reprimendé, grondé, traité rudement, rabroué; trompé, fauter}
{en: taken too much; reprimanded, scolded, treated hard; erred, made a mistake}

§ paraloari/paraloare (pá-ra-lŭá-ri) sf paralori (pá-ra-lórĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva s-paralja
{ro: acţiunea de a lua prea mult; de a certa; de a se înşela; de a greşi}
{fr: action de trop prendre; de reprimender, de gronder, de traiter rudement, de rabrouer; de se tromper, de fauter}
{en: action of taking too much; ofreprimanding, of scolding, of treating hard; of erring, of making a mistake}

§ loatã (lŭá-tã) sf fãrã pl – (unã cu loari)
ex: unã loatã (loari) tsi-lj featsi shi-lj dzãsi

§ lundalui (lún-da-luĭ) partitsiplu prizentu (girundziul) di la verbul ljau – lunda
{ro: luând, primind, íncepând, etc.}
{fr: en prenant, en recevant, en commençant, etc.}
{en: taking, receiving, starting, etc.}

§ lunda (lún-da) – (unã cu lundalui)
ex: lunda-sh
(expr: dãnda-sh) mãna cu aushlu, ãlj dzãsi

§ sab (sábŭ) adg sabã (sá-bã), saghi (sághĭ), sabi/sabe (sá-bi) – (unã cu slab)
ex: lo calea sabã (slabã, arauã, xãifã)

§ slãbushcu (slã-búsh-cu) adg slãbushcã (slã-búsh-cã), slãbushtsã (slã-búsh-tsã), slãbushti/slãbushte (slã-búsh-ti) – cari easti niheamã ca slab; tsi nu para easti gras; tsi nu para ari grãsimi; slab, sab, sclab
{ro: slăbuţ}
{fr: faiblet, maigrelet}
{en: somewhat lean (weak)}
ex: nveastã slãbushcã (niheamã ca slabã); s-featsi slabã, slãbushcã

§ slãbintsã1 (slã-bín-tsã) sf slãbintsã (slã-bín-tsã) – harea tsi-l fatsi omlu tra s-hibã slab, s-nu hibã gras (s-nu-aibã puteari, s-hibã adinat, atih, zãif, zãifcu); harea tsi-l fatsi omlu s-facã lãets (s-hibã arãu, lai, zãif, zãifcu, tihilai, afishcu, nibun, ursuz, urut, cãni, pãngãn, vombir, cãtrãcearcu, etc.); slãbeatsã, slãbilji, sclãbintsã, sclãbeatsã, sclãbilji; urãtseatsã, urteatsã, urãtsami, arãeatsã, ursuzlãchi, vumbirlãchi
{ro: slăbiciune, răutate}
{fr: faiblesse, débilité; mal, méchanceté}
{en: weakness, debility; wickedness, badness}
ex: featsi multi slãbintsã (lãets); di slãbintsã (di niputeari, di adinati tsi suntu), nitsi cãtsalili nu featã; mi lo unã slãbintsã (nj-vinji ca unã milii, mi-acãtsã ca unã curmari, lishin); s-hibã afiritã hoara di tuti slãbintsãli (lãetsli) di nafoarã; nu earam om di-arãilji, om ta s-adar slãbintsã (lãets); nu va mutreascã s-facã slãbintsã (urteatsã, lãeatsã) la vãrã; vinji bãrbat-su shi nu-lj featsi slãbintsã (lãeatsã); omlu arãu nu-ts fatsi lucri buni sh-aoatsi nu ved slãbintsã (lãeatsã); om arãu nu-nj hiu, slãbintsã (lãeatsã) la oaminj nu-am adratã

§ slãbeatsã (slã-beá-tsã) sf slãbets (slã-bétsĭ) – (unã cu slãbintsã1)

§ slãbilji/slãbilje (slã-bí-lji) sf slãbilj (slã-bíljĭ) – (unã cu slãbintsã1)
ex: ari mari slãbilji

§ sclãbintsã (sclã-bín-tsã) sf sclãbintsã (sclã-bín-tsã) – (unã cu slãbintsã1)

§ sclãbeatsã (sclã-beá-tsã) sf sclãbets (sclã-bétsĭ) – (unã cu slãbintsã1)

§ sclãbilji/sclãbilje (sclã-bí-lji) sf sclãbilj (sclã-bíljĭ) – (unã cu slãbintsã1)

§ slãghescu (slã-ghĭés-cu) vb IV slãghii (slã-ghíĭ), slãgheam (slã-ghĭámŭ), slãghitã (slã-ghí-tã), slãghiri/slãghire (slã-ghí-ri) –
1: angrec ma putsãn (di nimãcari, di niputeari, etc.); mi trag la fatsã (di lãngoarea tsi u-avui); cher di putearea tsi u-aveam ma ninti;
2: mi fac om arãu, nj-intrã lãets tu inimã sh-tu minti; mi fac cu lãets (urãtets, urtets, ursuzlãchi, etc.); sclãghescu, atihescu, adinãtsescu
{ro: slăbi; (se) înrăi}
{fr: maigrir, s’affaiblir; devenir méchant}
{en: lose weight, lose strength, weaken; become wicked}
ex: slãghi feata (ngreacã ma putsãn, s-trapsi la fatsã), s-featsi ca cartea; slãghi (chiru ucadz, s-trapsi la fatsã) di canda fu lãndzit; slãghea-lj (fã-u ma putsãn streasã) funea s-nu si zgrumã; multu mi slãghii (mi trapshu) la fatsã; lailu-lj di tatã, di dzuã-dzuã slãghea; ãl vidzurã pãrintsãlj cã slãgheashti dzuã di dzuã; shi supsi-supsi, si-lj-creapã-numa, cã slãghi feata ca cartea

§ slãghit1 (slã-ghítŭ) adg slãghitã (slã-ghí-tã), slãghits (slã-ghítsĭ), slãghiti/slãghite (slã-ghí-ti) – cari ngreacã ma putsãn; cari s-trapsi la fatsã; cari s-featsi cama-arãu di cum eara; sclãghit, atihit, adinãtsit
{ro: slăbit; înrăit}
{fr: maigri, affaibli; devenu méchant}
{en: who has lost weight, who has lost strength, weakened; who became wicked}
ex: cal slãghit di lucru

§ slãghiri/slãghire (slã-ghí-ri) sf slãghiri (slã-ghírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva slãgheashti; sclãghiri, atihiri, adinãtsiri
{ro: acţiunea de a slăbi; de a (se) înrăi; slăbire; înrăire}
{fr: action de maigrir, de s’affaiblir; de devenir méchant}
{en: action of losing weight, of losing strength, of weakening; of becoming wicked}

§ sclãghescu (sclã-ghĭés-cu) vb IV sclãghii (sclã-ghíĭ), sclãgheam (sclã-ghĭámŭ), sclãghitã (sclã-ghí-tã), sclãghiri/sclãghire (sclã-ghí-ri) – (unã cu slãghescu)

§ sclãghit (sclã-ghítŭ) adg sclãghitã (sclã-ghí-tã), sclãghits (sclã-ghítsĭ), sclãghiti/sclãghite (sclã-ghí-ti) – (unã cu slãghit)

§ sclãghiri/sclãghire (sclã-ghí-ri) sf sclãghiri (sclã-ghírĭ) – (unã cu slãghiri)

§ slãghit2 (slã-ghítŭ) sm pl(?) – unã soi di niputeari la prãvdzã, tsi sh-u-adutsi cu oftica, shi li fatsi sã slãgheascã
{ro: boală de vite ce le face să slăbească}
{fr: maladie des animaux qui les fait affaiblir}
{en: animal sickness that weakens them}