DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

cãpshunã

cãpshunã (cãp-shĭú-nã) sf cãpshuni/cãpshune (cãp-shĭú-ni) – plantã njicã, cu trup shcurtu tsi s-tradzi azvarna pri loc, cu frãndzã mãri (fapti di trei frãndzã ma njits, piroasi sh-cu cuditsã lungã), cari fatsi lãludz albi, tsi easti criscutã di om trã yimishili-a ljei aroshi, cãrnoasi, cu multi simintsã nuntru, cu mushatã anjurizmã shi dultsi/acri tu mãcari; poama faptã di aestã plantã; cãpshanã, cãrpãshinã, cãpushi, frangã, afrangã, afrandzã, frandzã, frandzu, lulustrufã, lilishtrufã, gljurã
{ro: fragă, căpşună}
{fr: fraise}
{en: strawberry}

§ cãpshanã (cãp-shĭá-nã) sf cãpshani/cãpshane (cãp-shĭá-ni) – (unã cu cãpshunã)

§ cãrpãshinã (cãr-pã-shí-nã) sf cãrpãshinj (cãr-pã-shínjĭ) – (unã cu cãpshunã)

§ cãpu-shi2/cãpushe (cã-pú-shi) sf cãpushi/cãpushe (cã-pú-shi) – (unã cu cãpshunã)
ex: tu muntsãlj a noshtri crescu multi cãpushi (afrandzã); adunai cãpushi sh-feci glico

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cumanji/cumanje

cumanji/cumanje (cu-má-nji) sf pl – lucri di cari ari ananghi omlu cati dzuã (mãcari, lucri njits di casã, etc.), tsi li-acumprã din pãzari unãoarã, tra s-li aibã tri ma multu chiro; zaire, zãire, zairei, zaerei, apsun, arizachi, rizachi
{ro: merinde, provizie}
{fr: provision; vivres}
{en: provisions, supplies}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

frangã

frangã (frán-gã) sf frandzi/frandze (frán-dzi) – numã datã la ma multi turlii di planti minuti tsi bãneadzã ma multsã anj, cu trup multu shcurtu shi lumãchitsi tsi s-trag azvarna pri loc sh-dit cari es arãdãtsinj, cu frãndzã fapti di trei frãndzã ma njits, piroasi sh-cu cuditsã lungã, cari fatsi lãludz albi shi yimishi njits, cu-anjuriz-mã mushatã, aroshi, arucutoasi, cu multi simintsã nuntru, dultsi/acri tu mãcari; poama faptã di aestã plantã; afrangã, afrandzã, frandzã, frandzu, cãpshunã, cãpshanã, cãrpãshinã, cãpushi, lilishtrufã, lulustrufã, gljurã;
(expr: s-featsi ca franga (la fatsã) = arushi multu la fatsã)
{ro: fragă, căpşună}
{fr: fraise}
{en: strawberry}

§ afrangã (a-frán-gã) sf afrandzi/afrandze (a-frán-dzi) – (unã cu frangã)
ex: njirdzeam trã afrandzi (s-adunãm afrandzi); eara ca unã afrangã
(expr: aroshi la fatsã ca unã afrangã)

§ afrandzã (a-frán-dzã) sf afrandzã (a-frán-dzã) – (unã cu frangã)

§ frandzã (frán-dzã) sf frandzã (frán-dzã) – (unã cu frangã)

§ frandzu (frán-dzu) sn frandzi/frandze (frán-dzi) – (unã cu frangã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

gljurã

gljurã (gljĭú-rã) sf gljuri/gljure (gljĭú-ri) –
1: znjurã, aznjurã, cãpincã;
2: frangã, afrangã, afrandzã, frandzã, frandzu, cãpshunã, cãpshanã, cãrpãshinã, cãpushi, lilishtrufã, lulustrufã
{ro: zmeură; fragă, căpşună}
{fr: framboise; fraise}
{en: raspberry; strawberry}
ex: crishtea frandzi shi gljuri (znjuri, cãpintsi)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

psuni/psune

psuni/psune (psú-ni) sf psunj (psúnjĭ) – lucri di cari ari ananghi omlu (mãcari, lucri njits di casã, etc.), tsi li-acumprã din pãzari unãoarã, tra s-li aibã tri ma multu chiro; zãire, zaire, zairei, zaerei, arizachi, rizachi
{ro: cumpărături, merinde, provizie}
{fr: provision, emplette, vivres}
{en: purchase, provisions, supplies}
ex: pãni goalã, fãrã psuni (alti mãcãruri acumpãrati)

§ apsun (ap-súnŭ) sn apsuni/apsune – (unã cu psuni)

§ psunisescu (psu-ni-sés-cu) vb IV psunisii (psu-ni-síĭ), psuniseam (psu-ni-seámŭ), psunisitã (psu-ni-sí-tã), psunisiri/psunisire (psu-ni-sí-ri) – acumpãr din pãzari lucri di cari am ananghi (mãcari, lucri njits di casã, etc.), tra s-li am tri ma multu chiro; bag zaire; psunsescu
{ro: procura, apriviziona}
{fr: faire des emplettes, faire des achats, faire des provisions}
{en: purchase, buy supplies}

§ psunisit (psu-ni-sítŭ) adg psunisitã (psu-ni-sí-tã), psunisits (psu-ni-sítsĭ), psunisi-ti/psunisite (psu-ni-sí-ti) – (omlu) tsi ari bãgatã zaire, tsi ari acumpãratã lucri di cari ari ananghi; (lucru) tsi easti acumpãrat; psunsit
{ro: procurat, aprivizionat}
{fr: faire des (emplette, achat) fait}
{en: (supply) purchased, bought}

§ psunisiri/psunisire (psu-ni-sí-ri) sf psunisiri (psu-ni-sírĭ) – atsea tsi fatsi omlu tsi psuniseashti, tsi bagã zaire; psunsiri
{ro: acţiunea de a procura provizii; de a (se) apriviziona; aprovizionare}
{fr: action de faire des emplettes, des achats, des provisions}
{en: action of purchasing, of buying supplies}

§ psunsescu (psun-sés-cu) vb IV psunsii (psun-síĭ), psunseam (psun-seámŭ), psunsitã (psun-sí-tã), psunsiri/psunsire (psun-sí-ri) – (unã cu psunisescu)

§ psunsit (psun-sítŭ) adg psunsitã (psun-sí-tã), psunsits (psun-sítsĭ), psunsiti/psunsite (psun-sí-ti) – (unã cu psunisit)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

rizachi/rizache

rizachi/rizache (ri-zá-chi) sf rizãchi (ri-zắchĭ) – lugurii di cari ari ananghi omlu (ascherea) cati dzuã (armati, mãcari, lucri njits di casã, etc.) tsi li-acumprã unãoarã tra s-li aibã tri ma multu chiro; arizachi, zãire, zaire, zairei, zaerei, apsun
{ro: provizie}
{fr: provision}
{en: supplies}
ex: la scheli avea rizachi (zaire trã ascherea) turtseascã

§ arizachi/arizache (a-ri-zá-chi) sf arizãchi (a-ri-zắchĭ) – (unã cu rizachi)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

zaire

zaire (za-i-ré) sm zairedz (za-i-rédzĭ) – lugurii di cari ari ananghi omlu cati dzuã (mãcari, lucri njits di casã, etc.) tsi li-acumprã din pãzari unãoarã tra s-li aibã tri ma multu chiro; zãire, zairei, zaerei, cumanji, apsun, arizachi, rizachi
{ro: merinde, provizie}
{fr: provision; vivres}
{en: provisions, supplies}
ex: avem zaire n casã

§ zãire (zã-i-ré) sm zãiredz (zã-i-rédzĭ) – (unã cu zaire)
ex: lj-s-avea bitisitã zãirelu

§ zairei/zairee (za-i-ré-i) sf zairei (za-i-réĭ) – (unã cu zaire)
ex: zairei di bãcãlãchi; adush multã zairei (lugurii) tra sã-nj fac casã; pita nu-i bunã cara s-nu-lj badz zaireea (luguria) tsi-lj lipseashti; acumprai zairei dit pãzari

§ zaerei/zaeree (za-ĭe-ré-i) sf zaerei (za-ĭe-réĭ) – (unã cu zaire)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã