DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

adun

adun (a-dúnŭ) (mi) vb I adunai (a-du-náĭ) shi anai (a-náĭ), adunam (a-du-námŭ) shi anam (a-námŭ), adunatã (a-du-ná-tã) shi anatã (a-ná-tã), adunari/adunare (a-du-ná-ri) shi anari/anare (a-ná-ri) – aduc (tra si s-aflã deadun tu idyiul loc) lucri tsi au idyea hari ma s-aflã arãspãnditi; culeg poami di pri ponj (di-aradã, cãndu suntu-asiti); bag di-unã parti lucri (tra s-li am tri ma nãpoi); lixescu, silixescu, culeg, pitrec, fac sutsatã, andãmusescu, astalj, stãvru-sescu, aprochi, ljau, shcurtedz, etc.;
(expr:
1: u-adun = mi bati cariva, mãc shcop;
2: u-adun (coada) = fug;
3: u-adun mintea = isihãsescu;
4: nj-adun suflitlu = uhtedz multu, suschir amar, isihãsescu cu suschirlu tsi-l fac;
5: nj-adun oasili = mor, lji ncljid ocljilj;
6: nj-adun pãltãrli = fac cusor, mi ncusuredz;
7: nj-adun mãnitsli = mi scumbusescu;
8: nj-adunã = fatsi pronj;
9: lu-adun ãn cali = lu-astalj, lu-andãmusescu;
10: u-adun fustanea; li-adun mãnitsli = u fac ma shcurtã fustanea; li fac mãnitsli ma shcurti;
11: u-adun tu fuljinã = bag tu stumahi, mãc, ascapit)
{ro: aduna, acompania, întâlni, reuni, culege, primi}
{fr: amasser, assembler, accompagner, rencontrer, reunir, recevoir}
{en: gather, assemble, accompany, meet, unite, receive, collect}
ex: adunã cãndu hii tinir, s-ai cãndu-ausheshti; adunai (adush, feci s-hibã deadun) patru suti di inshi; mãni va s-adunãm (bãgãm tu-un loc) stranjili; li-adunãm tuti tu-un loc unã pristi-alantã; Andrushlu sh-adunã cioaritslji; lj-adunã (arupsi sh-lj-adusi) lãludz; sh-mea nu shtiu ti tsi s-adunã (cãtse s-andãmusescu); munti cu munti nu s-adunã, ma om cu om s-adunã; s-adunarã aushaticlu tra s-arucã (sã mpartã) hãrgili; featili seara aestã s-adunã la voi; cu luchilji s-adunã (fatsi sutsatã), ca nãsh vai aurlã; sã s-adunã (si s-andãmu-seascã) cu sora; iu va n-adunãm (va n-aflãm, va n-andãmusim) astarã?; mi adunai (mi-andãmusii, mi-astãljai) cu el ãn cali; ahiursi s-adunã (culeagã) auã; dusirã s-adunã ayinja; cu anjlji, cioara-a omlui s-adunã (sã shcurteadzã); gãrnutslu nj-adunã
(expr: ãnj coatsi, fatsi pronj); mi ntsãpai cu un schin shi tora nj-adunã
(expr: nj-acãtsã pronj) mãna; u-adunarã coada
(expr: fudzirã) cãnili cu cãtusha; adunã-li
(expr: fudz) di-aoa; s-u-adun
(expr: sã nchisescu, s-fug) trã la vuloagã; si ncaci caljlji, li-adunã
(expr: suntu agudits; l-mãcã shcoplu) gumarlji; pãnã s-nu li-adunj
(expr: s-nu ts-plãscãneascã ndauã pliscuti), minti nu va nvets; adunats-vã mintea cu voi

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cad

cad (cádŭ) vb II cãdzui (cã-dzúĭ), cãdeam (cã-deámŭ), cãdzutã (cã-dzú-tã), cãdeari/cadeare (cã-deá-ri) – mi min di nsus cãtrã nghios (cu vreari i fãrã vreari) cã mi tradzi greatsa sh-nu mata am tsiva pi cari si stau; mi disfac di loclu iu hiu acãtsat sh-mi min (cãtrã nghios); mi-arucutescu (cãtrã nghios); arunic sh-dau di padi; (casã, punti, etc.) si surpã, si survuljiseashti, s-arãvulseashti, etc.; chic; arãvulsescu, surpu, survuljisescu, dãrãm, aruvuescu, aruvul-sescu, etc.;
(expr:
1: nj-cadi; nj-si cadi = nji si-undzeashti; easti ndreptul a meu; ahãrzescu s-am tsiva, sã-nj si da tsiva, s-hiu tinjisit, etc.;
2: zborlu-nj cadi mpadi = zborlu nu-nj easti ascultat; nu saidiseashti (sãldiseashti, ascultã) vãrnu zborlu tsi-l fac; nu nj-ancunji vãrnu zborlu, zborlui a meu nu-lj da vãrnu di mãnear;
3: cad niputut, lãndzit = lãndzidzãscu;
4: cad di... = escu azvimtu, nvinsu di...;
5: cad nafoarã = (i) lãndzidzãscu di-unã lãngoari greauã (ca, bunãoarã, ipilipsii i tifus) tsi s-aspuni cu cãdearea mpadi, nishtearea di-atseali tsi s-fac deavãrliga di mini, cu heavrã mari, cu trimburãri di trup, etc.; (ii) nj-cher tutã avearea, fac falimentu, mufluzlãchi;
6: nu cad ma nghios di altsã = nu mi-alas s-mi-astreacã altsã;
7: cad pri dzinuclji (n fata-a unui) = ndzinucljedz tra s-caftu ljirtari, s-lu pãlãcãrsescu pri cariva, s-mi prudau, etc.;
8: cad pri minduiri = stau, mi minduescu cum s-fac, tsi apofasi s-ljau, etc.;
9: cad pri measã = yin tamam cãndu s-mãcã la measã;
10: (mãcarea) nj-cadi greu tu stumahi = (macarea) nu s-hunipseashti lishor sh-mi aduchescu cu stumahea umflatã;
11: nj-cadi greu (milii) = (i) (un zbor) mi cãrteashti, nu mi-arãseashti, mi mvirineadzã; (ii) nj-yini arãu shi mi-aduchescu multu slab di lãn-goari (nimãcari, seati, multã avursiri, copuslu faptu, etc.); nj-yini lishin;
12: cad tufechi = s-avdu aminãri, plãscãnituri di tufechi;
13: cad pristi cariva = (i) tihiseashti s-mi-adun cu cariva, s-dau di cariva; (ii) mi-aruc, mi hiumusescu pristi cariva;
14: lj-cad (rigeai, cu pãlãcãrii) = lj-pricad, mi-angrec multu tra sã-nj facã un bun;
15: iu cadi tsiva i cariva = iu s-aflã tsiva i cariva;
16: nu-nj cadi tu pãzari = nu-nj si ndreadzi huzmetea tu pãzari, u-aflu scumpu trã mini);
17: nj-cadi s-lu-adar mini lucrul = lipseashti, prindi mini s-lu-adar lucrul, easti arada-a mea;
18: (feata) nj-cãdzu tu vreari, tu mirachi, tu sivdai = (feata) mi-arãseashti, u voi;
19: cad pri tufechi = agiungu tu-un loc piricljos iu s-aminã cu tufechea;
20: cãdzu (mortu) = muri, l-vãtãmarã;
21: cãdzu pri mintsã = sh-vinji tu aeari (di-aclo iu nu shtia tsi s-fatsi deavãrliga di el);
22: s-lu sufli, cadi = easti multu slab; etc., etc., etc.)
{ro: cădea; (se) prăbuşi}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

sin

sin (sínŭ) sn sini/sine (sí-ni) shi sinuri (sí-nurĭ) –
1: partea dit cheptul a muljariljei tu cari s-aflã laptili cu cari-l hrãneashti natlu dupã tsi lu-amintã; tsãtsã;
2: partea din fatsã a omlui (bãrbat i muljari) tsi s-aflã namisa di doauãli bratsi sh-cari fac partea inshitã niheamã cãtã nafoarã a cheptului (partea di la muljeri iu s-aflã sinili); cheptu;
(expr:
1: l-bag la sin, lj-dau sinlu (a njiclui) = lj-dau (lapti a njiclui) s-sugã di la tsãtsã;
2: ãl ljau la sin = lu apreadun;
3: stau cu mãnjli n sin = stau sh-nu fac tsiva, nu dau vãrnu agiutor, stau cu mãnjli n cheptu;
4: l-voi ca neaua n sin = nu-l voi dip;
5: hiu cu frica n sin = nj-easti multã fricã;
6: nj-ascuchi n sin = nj-easti fricã sh-nu voi s-pat tsiva, sã-nj si facã amãyi, etc.)
{ro: sân, ţâţă; piept}
{fr: sein; poitrine}
{en: breast; chest}
ex: sh-bãgã punga la sin (la cheptu); scoasi dit sin un mer arosh; amirãlu lu-ascumsi merlu n sin (la cheptu); ducheam un dor di sini (di tsãtsã); la sinlu (cheptul) a lui si sãlãghi; s-nji s-umplã sinili (cheptul) di flurii; dã-lj sinlu
(expr: dã-lj s-sugã) a natlui; veduvã sh-cu nat pri sin
(expr: tsi lipseashti sã-lj da ta s-sugã); nã hilji a lui veduã sh-cu nat pri sin; shi caplu-l bãga pri sinlu a ljei shi sudzea; lj deadi sã sugã di sinlu a ljei; l-hrãneashti nãsã, ca pri un nat cu sinlu a ljei; clocea lai-lj lja la sini
(expr: lji lja la cheptu, lji apreadunã); sh-disfatsi loclu sinlu; pots tini spãne sã stai cu mãnjli n sin?
(expr: s-nu fats tsiva, s-nu-agiuts?); nãs ascuche trei ori ãn sin
(expr: lj-eara fricã s-nu patã tsiva) shi si nhipsi tu-un gãbjeu; s-ascuchi n sin, tra s-nu s-acatsã amayea di nãs; di fricã, s-dusi lailu, ma cu frica n sin sh-cu inima ngljitsatã; vidzu sh-aestã, cu frica n sin imna

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

tsinã

tsinã (tsí-nã) sf tsini/tsine (tsí-ni) – measa (mãcarea) ti searã; mãcarea (ghela) di searã;
(expr: shed pi tsinã = stau la measã sh-mãc ti seara)
{ro: cină}
{fr: dîner, souper}
{en: dinner, supper}
ex: adrã tsina (measa ti searã), bãgã measa sh-apoea s-ascumsi pi tãvani; eara tamam tsina di trimeari; io mash a tsia dzãsh tra s-yinj la tsinã acasã; lu-ashtiptarã pãnã la tsinã; avem oaspits pi tsinã; tsi tsinã avem (mãcari avem ti tsinã)?; lj-apreadunã la el acasã shi-lj tsãnu pri tsinã; ãl cljima pi prãndzu, pi tsinã, cã s-featsirã oaspits bunj; ãl lja nuntru sh-lu tsãni la tsinã, s-tsinã deadun

§ tsin (tsínŭ) vb I tsinai (tsi-náĭ), tsinam (tsi-námŭ), tsinatã (tsi-ná-tã), tsinari/tsinare (tsi-ná-ri) – ljau measa di searã; mãc (trã seara)
{ro: cina}
{fr: dîner, souper}
{en: dine, have supper}
ex: nu tsinai (nu mãcai ti seara) ninga; tsi va s-tsinã (mãcã tri seara)?; yinu s-tsinj (mãts seara) la noi; Gioi tsinãm la hanea-al Misi; tsinã niheam, cã sh-avea tu disagã carni friptã di njel; si scula, loa pãni sh-mãcari, tsina sh-eara sh-intra tu crivati; dupã tsi tsinarã ghini-mushat, Pitlu andzãri lucanitslji spindzurats; ma s-tsinats ntardu, putem s-yinim sh-noi

§ tsinedz (tsí-nedzŭ) vb I tsinai (tsi-náĭ), tsinam (tsi-námŭ), tsinatã (tsi-ná-tã), tsinari/tsinare (tsi-ná-ri) – (unã cu tsin)

§ tsinat (tsi-nátŭ) adg tsinatã (tsi-ná-tã), tsinats (tsi-nátsĭ), tsina-ti/tsinate (tsi-ná-ti) – tsi ari mãcatã ti seara
{ro: cinat}
{fr: qui a soupé}
{en: who had his dinner}
ex: him tsinats (avem mãcatã ti seara)

§ tsinari/tsinare (tsi-ná-ri) sf tsinãri (tsi-nắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu omlu tsinã
{ro: acţiunea de a cina, cinare}
{fr: action de dîner, de souper}
{en: action of having supper}
ex: i oara tri tsinari (tra s-mãcãm trã seara); eara ca tu tsinãri (oarili di tsinã); cuvendã pãnã noaptea, tu tsinãri (cãndu s-curdusea la tsinã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã