DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

apitrusescu

apitrusescu (a-pi-tru-sés-cu) (mi) vb IV apitrusii (a-pi-tru-síĭ), apitruseam (a-pi-tru-seámŭ), apitrusitã (a-pi-tru-sí-tã), apitrusi-ri/apitrusire (a-pi-tru-sí-ri) – mi-alas cu tutã putearea, shi cu tutã greatsa-a truplui tsi u-am, pristi un lucru; ndes lucruri tu-unã cutii (dulapi, amaxi, etc.); calcu cu puteari pristi tsiva; mi pingu (mi ndes, mi-adun stog) cu altsã; mi-aruc (mi hiumusescu) cu tutã putearea pristi cariva; ngrop (anvilescu, acoapir) cu chetri un lucru; hiu acupirit di-un lucru (stizmã, casã, arburi, etc.) tsi cadi pristi mini; etc.; aputrusescu, aplucusescu, pitrusescu, putrusescu, plucusescu, pulcusescu; calcu, ndes, chisedz, stulcin, mi-aurnjescu, anãpãdescu, citãsescu, mi-arãzvuescu, etc., etc.; (fig: hiu apitrusit = hiu pitrumtu pãnã tu frãndzãli di inimã di sãmtsiminti di vreari, harauã, dureari, nvirinari, etc.)
{ro: presa, năpădi, copleşi, zdrobi, acoperi, îngrămădi, etc.}
{fr: presser, accabler, suffoquer, écraser, couvrir, fondre, se ruer sur, etc.}
{en: press, crush, overwhelm, cover, crowd, pounce, jump over, etc.}
ex: canda cãdzu casa di lu-apitrusi (lu-acupiri, lu ngrupã); canda cãdzu Dumnidzã di lj-apitrusi; aoa apitrusim nipãrtica (u ngru-pãm, u chisãm tu chetsrã); va mi-apitruseascã n casã (va mi ncljidã n casã tra s-nu pot s-es); va mi-apitrusescu (va mi-adun stog, va mi-ascundu) tu fearicã; lj-avea apitrusitã (lj-avea acãtsatã, curmatã) somnu greu; avea apitrusitã (avea anãpãditã) turtsilj; cara lu-apitrusi (lu-anvãli, lu-acupiri ghini) cu trei vilendzã, asudã shi lu-alãsã heavra; apitrusit (aplucusit, ngrupat) di borgi; lu-apitrusi fumealja; s-nu nã apitruseascã (s-nu cadã pristi noi) murlu; lj-apitrusi (cãdzu pristi nãsh sh-lj-acupiri) casa; s-apitrusirã (s-adunarã stog) unlu pisti-alantu; apitrusea-u ghini

§ apitrusit (a-pi-tru-sítŭ) adg apitrusitã (a-pi-tru-sí-tã), apitrusits (a-pi-tru-sítsĭ), apitrusiti/apitrusite (a-pi-tru-sí-ti) – tsi easti cãlcat cu puteari; tsi s-aflã sum unã greatsã mari; tsi easti acupirit (di-unã casã, stizmã, etc. tsi ari cãdzutã); aputrusit, aplucusit, pitrusit, putrusit, plucusit, pulcusit, etc., etc.
{ro: presat, năpădit, copleşit, zdrobit, acoperit, îngrămădit, etc.}
{fr: pressé, accablé, suffoqué, écrasé, couvert, fondu, rué sur, etc.}
{en: pressed, crushed, overwhelmed, covered, crowded, pounced, jumped over, etc.}

§ apitrusiri/apitrusire (a-pi-tru-sí-ri) sf apitrusiri (a-pi-tru-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu s-apitruseashti tsiva; aputrusiri, aplucusiri, pitrusiri, putrusiri, plucusiri, pulcusiri, etc.

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cãciulã

cãciulã (cã-cĭú-lã) sf cãciuli/cãciule (cã-cĭú-li) – luguria purtatã n cap di oaminj tra s-lu afireascã caplu di ploai, soari, arcoari, etc.; cãciuã, capelã, bãrbãrusã, barbarusã, fesi; (fig:
1: cãciulã = om, insu; expr:
2: u bag cãciula strãmbã = nu-am ananghi, hiu isih, nu mi mealã;
3: cu cãciula scoasã = am di tuti, hiu isih, nu-am vãrã ananghi, etc.;
4: nj-yini cãciula deavãrliga = cicãrdisii di minti, nj-pari-arãu, mi fac pishman;
5: tsi am sum cãciulã = tsi minduescu, ma multu peascumta, sh-nu u spun tra s-nu shtibã dunjaea;
6: lj-creashti cãciula = avutsashti, lj-creashti tinjia, s-mãreashti, s-fuduleashti, s-tsãni pirifan, nu lu ncapi loclu, etc.;
7: scoati cãciula s-mi-agudeshti = him doilji unã soi;
8: nu voi si shtiu di iu lj-easti cãciula = nu mi mealã di iu yini, shi nu dau simasii la-atseali tsi dzãtsi i fatsi;
9: scoati cãciula s-mi-agudeshti! = tini, tsi mi cãtigurseshti, nu eshti ma bun!;
10: ca-atsel cu musca pri cãciulã = aduchescu cã mini lu-am stepsul (shi-nj si pari cã am unã muscã pri cãciulã!); ca-atsel cu musca pri nari;
11: nji s-arupsi cãciula = amintai di primansus, hiu aplucusit di ghinets, haraua nj-easti fãrã misurã di mari)
{ro: căciulă, pălărie, fes}
{fr: bonnet, chapeau, fez}
{en: hat, fez}
ex: bagã-ts cãciula n cap; cãrvãnarlji shi uearlji poartã cãciulã albã (fes albu) fãrã fundã, pulitslji poartã aroshi cu fundã; va plãtits cãti unã lirã di cãciulã (fig: di om); dupã cap sh-cãciula; bãna nãs cu cãciula scoasã
(expr: bãna isih, fãrã ghideri); mãcai cu cãciula scoasã
(expr: fãrã s-am ananghi di tsiva); u dutsea cu cãciula scoasã
(expr: bãna isih, fãrã s-aibã ananghi di tsiva); bagã-u cãciula strãmbã
(expr: stai isih sh-nu tradzi gailelu, s-nu tsã hibã fricã di tsiva); necã voi sã shtiu di iu tsã easti cãciula
(expr: nu mi mealã di iu yinj)

§ cãciuã (cã-cĭú-ŭã) sf cãciuã (cã-cĭú-ŭã) shi cãciuli/cãciule (cã-cĭú-li) – (unã cu cãciulã)
ex: lj-yini cãciua divarliga (lj-yini mintea divarliga, cicãrdiseashti di minti); li tsãni ascumti sum cãciuã
(expr: li tsãni ascumti minduirli dit caplu-a lui, nu shtim tsi mindueashti)

§ cãciulicã (cã-cĭu-lí-cã) sf cãciulitsi/cãciulitse (cã-cĭu-lí-tsi) – cãciulã njicã ti ficiurits; cãciulitsã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

cataclizmo

cataclizmo (ca-ta-cliz-mó) sm cataclizmadz (ca-ta-cliz-mádzĭ) – ploai mari (i neaua tsi s-tucheashti agonja) cari umflã arãurli, li fatsi s-dipunã cu apã multã, tra s-vearsã shi s-li neacã locurli di deavãrliga; chiameti mari cu furtunj tsi-aduc apã shi neauã multã, cu zurlu-vimtu tsi bati sh-aurlã sh-cu znjii mari tu casili sh-tu-avearea-a omlui; chiameti; (fig: cataclizmo = atsea tsi pati un cari easti aplucusit di multi znjii, cripãri shi taxirãts)
{ro: potop, cataclism}
{fr: déluge, cataclysme}
{en: calamity; flood, hurricane}
ex: Dumnidzãlu nicã lumea cu-un cataclizmo (apã multã tsi nicã tut loclu); cu ahãti ploi va s-facã cataclizmo (chiameti)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

chiameti/chiamete

chiameti/chiamete (chi-ĭa-mé-ti) sf chiamets (chi-ĭa-métsĭ) – [tu zburãri s-avdi niscãnti ori sh-ca “cheameti/cheamete (chĭa-mé-ti”, scriari neaprucheatã tu-aestu dictsiunar] ploai multã tsi fatsi arãurli si s-vearsã shi s-neacã locurli di deavãrliga; furtunã cu ploai i neauã multã shi zurlu-vimtu tsi bati sh-aurlã; furtunã, sindilii, tufani, turin, nturinari, azvimturari, cataclizmo; (fig:
1: chiameti = atsea tsi pati lumea aplucusitã di multi znjii, cripãri shi taxirãts; expr:
2: lj-yini chiameti = lj-yini multã zori, lj-pari multu-arãu)
{ro: furtună, potop; nenorocire mare}
{fr: orage, tempête, déluge; grande perte, grande malheur}
{en: storm, flood, hurricane; calamity}
ex: nu-lj cunoshti chiametea; pãn tu chiameti; nã furtunã… s-u trubã amarea, si s-facã chiameti; nu lja cali tu-ahtari chiameti (furtunã); cara deadi nã ploai sh-nã chiameti, s-tuchi cãliva-a moashiljei; chiametea si s-facã; lj-yinea chiameti
(expr: lj-yinea multã zori), tsi-i lãeatsa tsi lu-avea aflatã!; nu ti-alas, tatã, si shtiu cã chiametea s-fatsi; sh-u bãgã s-nu lj-ascapã uricljatlu, chiametea s-facã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

dau

dau (dáŭ) (mi) vb I ded (dédŭ), dam (dámŭ) shi dãdeam (dã-deámŭ), datã (dá-tã), dari/dare (dá-ri) shi dãdeari/dãdeare (dã-deá-ri) – ãlj tindu cu mãna un lucru tra s-lu lja; ãlj bag tu mãnã un lucru; nchisescu (acats, caftu, etc.) s-fac un lucru;
(expr:
1: cu adãvgarea-a unui altu zbor, verbul “dau” agiutã la fãtsearea di alti verbi ca, bunãoarã: (i) dau cu nichi = nichisescu, anichisescu; (ii) dau urnimii (minti) = urnipsescu; (iii) nj-dau cu mintea = minduescu, lugursescu; (iv) dau agiutor = agiut; (v) dau apandisi = apãndisescu; (vi) dau tinjii = tinjisescu; (vii) da frundza = nfrundzashti; (viii) dau cu mprumut = mprumut, mprumutedz; (ix) dau nãpoi = nãpuescu; etc.;
2: zborlu tsi yini dupã verbul “dau” aspuni noima-a zburãriljei, ca bunãoarã: (i) nj-dau suflitlu (bana) = mor; (ii) dau di mãcari = hrãnescu; (iii) dau cali = alas s-fugã, sãlghescu; (iv) dau nã cali (nã minti) = aspun cum (tsi) s-facã, dau urnimii, urnipsescu; (v) dau cap = mi-alãncescu; (vi) dau ocljilj cu el = ãl ved; (vii) dau plãngu = mi plãngu; (viii) mi dau dupã = mi duc (alag) dupã cariva; (ix) dau dupã (oi) = avin oili, li pingu di dinãpoi, etc.; (x) lj-u dau (ninti, cãtrã) = nchisescu, njergu, mi duc, fug ninti (cãtrã); (xi) dãm tu earnã (primuvearã, Yinar, etc.) = intrãm tu earnã (primuvearã, Yinar, etc.); (xii) dau zbor = tãxescu; mi leg cã va s-fac tsiva, cã va s-dau un lucru; (xiii) dau hãbari = dzãc (fac) unã hãbari tra si sã shtibã (cã nu si shtea ma nãinti); pitrec unã hãbari; (xiv) dau di padi (loc) = aruc cu puteari mpadi; zdupunescu; (xv) dau un shcop (pãrjinã, pãparã, pipiritsã, etc.) = l-bat, lu-agudescu (cu shcoplu, pãrjina, etc.); (xvi) lj-dau cu ciciorlu (lj-dau unã shclotsã, clutsatã, etc.) = lu-agudescu cu ciciorlu, lu-agunescu, lu mpingu; (xvii) da (ploai, neauã, grindinã, etc.) = cadi di nsus (ploai, neauã, grindinã, etc.); (xviii) da auã (ayinea), da poami (pomlu), da lilici (lilicea) etc. = fatsi auã (ayinea), fatsi poami (pomlu), fatsi lilici (lilicea), etc.; (xix) da cãmbana (sãhatea, uruloyea) = asunã cãmbana (sãhatea, uruloyea sh-aspuni oara); (xx) dau cu dauãli mãnj = dau multu sh-di tuti; (xxi) nj-da di mãnã = hiu bun sh-pot s-lu fac un lucru, lishor sh-ghini; nj-acatsã mãna; (xxii) cara-ts da mãna = ma s-cutedz; ma s-pots; (xxiii) nu nj-ari datã mãna = nu-nj s-ari ndreaptã lucrul, huzmetea; etc.
3: da (soarili, luna, stealili) = (stealili, soarili, luna) s-alãnceashti pri tser, si scoalã, s-analtsã, easi, arsari, apirã;
4: da (earba, lilicea, etc.) = (earba, lilicea, etc.) easi dit loc, fitruseashti;
5: dau di tsiva i di cariva = (i) bag mãna pri cariva tra s-lu-aduchescu cum easti; ahulescu, pusputescu, agudescu; (ii) mi-andãmusescu cu cariva, lu-astalj, lu-aflu, etc.; (iii) lu-agudescu;
6: dau cheptu = andãmãsescu, mi-aflu n cali;

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

munti/munte

munti/munte (mún-ti) sm muntsã (mún-tsã) – loc multu ma-analtu di loclu di deavãrliga (multu ma mari sh-analtu di ohtu); ohtu, dzeanã, golinã, golnã;
(expr:
1: munti cu foc = munti dit chipita-a curi easi fum, foc sh-arãuri di cheatrã tuchitã; vulcan;
2: (ca un) munti = (i) (om i lucru) tsi easti ca un munti di-analtu, di greu, di vãrtos, etc.; (ii) (ambodyiu i cheadicã) tsi easti greu trã tritseari i azvindzeari;
3: ishi tu muntsã = dusi tu muntsã s-bãneadzã ca fur; ishi fur;
4: lj-fac muntsãlj padi; muntsãlj lj-adar cãmpu = alag pristi tut loclu, cutriyir muntsãlj dip canda suntu padi;
5: lj-aspun muntsã = lj-aspun gretsuri, banã greauã;
6: easti di-atselj tsi-ashteaptã s-yinã muntili la nãs = easti multu linãvos;
7: vimtul bati shi muntili aurlã = un s-alavdã cu lucrul faptu di altu;
8: muntili di neauã nu s-aspari = udatlu di ploai nu s-aspari; zbor tsi s-dzãtsi tr-atsel tsi easti aplucusit shi multu nvirinat di-unã mari ghideri tsi-l pãtsã, shi easti agudit diznou di-unã altã ghideri;
9: munti cu munti nu s-adunã, ma om cu om! = muntili cu munti nu poati si s-adunã, ma omlu cu om s-adunã lishor!;
10: ashteaptã s-yinã muntili la nãs = zbor tsi s-dzãtsi tr-atsel tsi-ashteaptã trã tsiva tsi nu va si s-facã vãrãoarã;
11: cari gura nu-l doari, muntsãlj disicã = zbor tsi s-dzãtsi trã un tsi nu-ari altu lucru shi zburashti, aurlã tu vimtu)
{ro: munte}
{fr: mont, montagne}
{en: mountain}
ex: vãrnãoarã muntsãlj a noshtri nu armãn fãrã neauã; munte, frate, mi duc hima; ea nu ti plãndzi, munte vrut; muntili di neauã nu s-aspari; muntsãlj lj-adrã padi
(expr: alãgã multu sh-pristi tut); acãtsãm muntsãlj; lj-aspuni muntsã (fig: cheadits); fã muntsãlj padi
(expr: alagã pristi tut); dit muntsãlj a vlahuhorlor; armãnlu tu muntsã easti ca amarea arihãtipsitã; casa-a noas trã-i muntili; va ti-avem ca un munti
(expr: ca un munti greu sh-vãrtos di cari va nã ndrupãm); giuratlu aestu greu ca muntili tsi ngreacã
(expr: giuratlu ngreacã multu); muntsãlj lj-adrã cãmpu, nu-alãsã vali sh-pãduri
(expr: alãgã multu sh-cutriyirã pristi tut); omlu-aestu eara ca un munti
(expr: multu analtu, ca un munti); tutiputa bunã s-vindi dit munti; alghi tu pundzã, shi peshti tu muntsã

§ muntish (mun-tíshĭŭ) adg munti-shi/muntishe (mun-tí-shi), muntish (mun-tíshĭ), muntishi/mun-tishe (mun-tí-shi) – di la munti; tsi ari s-facã cu muntili, tsi bãneadzã i yini di la munti; tsi s-aflã tu munti; muntos, muntinescu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

nec1

nec1 (nécŭ) sn necuri (né-curĭ) –
1: moartea-a omlui (a pravdãljei, etc.) tsi yini cãndu easti ahundusit tu apã shi plimunjlji-lj si umplu cu apã tu loc di vimtu; nicari, nicãturã;
2: chiametea tsi s-fatsi cãndu (dupã ploi multi icã tuchirea-a neauãljei) apa dit arãuri creashti, s-umflã shi easi dit cupanja-a lor di acoapirã tut loclu di deavãrliga; chiameti, cataclizmo;
(expr: s-ti lja neclu = s-ti lja draclu, afanizmolu, moartea; s-mori)
{ro: înec; potop}
{fr: noyade; inondation}
{en: drowning; flood}
ex: ascãpai di nec (nicari); nec (cataclizmo, afanizmo) sh-ploai mari va s-cadã; s-ti lja neclu!
(expr: s-ti lja draclu, moartea); tsi mãcari! s-u lja neclu!
(expr: s-u lja draclu!); nclo, tu necu-s-nedz
(expr: du-ti la drats! nu voi s-ti ved dinintea-a mea!)

§ ãnec1 (ã-nécŭ) sn ãnecuri (ã-né-curĭ) – (unã cu nec1)
ex: chirum tutã tutiputa cãndu fu ãneclu atsel marli; du-ti tu ãnec
(expr: s-ti lja neclu)

§ nec2 (nécŭ) (mi) vb I nicai (ni-cáĭ), nicam (ni-cámŭ), nicatã (ni-cá-tã), nicari/nicare (ni-cá-ri) –
1: fac s-moarã cariva cu bãgarea-a lui tu apã sh-nealãsarea ca s-lja anasã;
2: (apa dupã multã ploai) easi dit cupanja di-arãu shi anvãleasti tut loclu di deavãrliga; anvilescu sh-tsãn sum apã un lucru;
(expr:
1: (mi) nec = (i) aruc multã apã pristi un lucru; hiu acupirit (di apã); (ii) nj-armãni sh-nu treatsi (nji s-acatsã) mãcari n gushi;
2: mi neacã somnul = nj-easti multu somnu, hiu aplucusit di somnu, mizi pot si stau dishtiptat, mi-acatsã somnul;
3: mi nec tu lãcrinj = plãngu multu, sh-cu multi lãcrinj;
4: canda-nj si nicarã cãrãyili = hiu multu nvirinat di-atseali tsi-am pãtsãtã)
{ro: (în)neca, inunda}
{fr: noyer, inonder}
{en: drown, flood}
ex: s-easã-arãulu si-nj ti neacã; arãulu nã u nicã (acupiri) grãdina; vrea s-neacã (s-ahunduseascã tu fundul a apãljei) unã cãravi; cãrtits, ãnvirinats, canda lã si nicarã cãrãyili (multu nvirinats, canda pãtsãrã caishti tsi)

§ nicat (ni-cátŭ) adg nicatã (ni-cá-tã), nicats (ni-cátsĭ), nicati/nicate (ni-cá-ti) – (pravdã, om) tsi easti mortu (cu umplearea-a plimunjlor cu apã, nu cu vimtu); (loc) tsi easti acupirit di apa adunatã di multã ploai icã apa tsi s-ari virsatã dit arãu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

nicusescu

nicusescu (ni-cu-sés-cu) (mi) vb IV nicusii (ni-cu-síĭ), nicuseam (ni-cu-seámŭ), nicusitã (ni-cu-sí-tã), nicusiri/nicusire (ni-cu-sí-ri) – ãnj cher unã parti dit putearea-a truplui (icã a mintiljei) dupã tsi am faptã multu chiro un copus mari; canda mi nec di-avursit tsi hiu; mi frãngu di curmari; apitrusescu tsiva i cariva cu putearea (vrearea, mirachea, etc.) tsi u am; curmu, avursescu, avrusescu, apustusescu, lãvrusescu, armãn, cãpãescu; apitrusescu, aputru-sescu, pitrusescu, aplucusescu, plucusescu, pulcusescu, anãpãdescu, nãpãdescu
{ro: a fi copleşit}
{fr: être surpassé, être accablé, être épuisé}
{en: be overpowered, be overwhelmed, be exhausted}
ex: sh-adz greauã, sh-mãni greauã, tut s-umflã, s-nicuseashti (s-frãndzi di curmatã tsi easti)

§ nicusit (ni-cu-sítŭ) adg nicusitã (ni-cu-sí-tã), nicusits (ni-cu-sítsĭ), nicusiti/nicusite (ni-cu-sí-ti) – tsi sh-ari chirutã unã parti dit putearea-a truplui (icã a mintiljei) dupã tsi ari faptã multu chiro un copus mari; tsi easti ca nicat di curmari; tsi easti apitrusit di tsiva i cariva cu putearea (vrearea, mirachea, etc.) tsi u ari; curmat, avursit, avrusit, apustu-sit, lãvrusit, armas, cãpãit, apitrusit, aputrusit, pitrusit, aplucusit, plucusit, pulcusit, anãpãdit, nãpãdit
{ro: copleşit}
{fr: surpassé, accablé, épuisé}
{en: overpowered, overwhelmed, exhausted}

§ nicusiri/nicusire (ni-cu-sí-ri) sf nicusiri (ni-cu-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva s-nicuseashti; curmari, avursiri, avrusiri, apustusiri, lãvrusiri, armãneari, cãpãiri, apitrusiri, aputrusiri, pitrusiri, aplucusiri, plucusiri, pulcusiri, anãpãdiri, nãpãdiri
{ro: acţiunea de a fi copleşit}
{fr: action d’être surpassé, d’être accablé, d’être épuisé}
{en: action of being overpowered, of being overwhelmed, of being exhausted}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

ploai1/ploae

ploai1/ploae (plŭá-i) sf ploi (plóĭ) shi ploiuri (pló-ĭurĭ) – chicuti di apã tsi cad dit niorlji din tser;
(expr:
1: apã di ploai = tsi curã shi s-cheari ca apa di ploai; zboarã goali tsi nu-ahãrzescu tsiva;
2: toarnã (da, cadi, vearsã, etc.) ploai cu gãleata = cadi ploai multã, di canda toarnã cariva cu gãleata;
3: adzã ploai, mãni grãndini = pãtsãsh adzã tsiva, mãni pots tra s-pats sh-ma multu;
4: cãndu nu-ari ploai, sh-grãndinea i bunã = cãndu ari omlu multã ananghi di-un lucru, shi nu poati s-lu aibã, va s-ifhãrãstiseascã sh-cu-un altu lucru tsi lji ndreadzi ma putsãn (nu cum u vrea) huzmetea;
5: multsã vor di ploai s-fugã shi tu lãschi s-afundã; cari fudzi di ploai, da di grãndini; fudz di ploai, shi dai tu bãltots = zboarã tsi s-dzãc tr-atsel tsi fudzi di-unã lãeatsã tra s-da di-unã altã lãeatsã, ma mari;
6: udatlu (muntili) di ploai nu s-aspari = zbor tsi s-dzãtsi tr-atsel tsi easti aplucusit shi multu nvirinat di-unã mari ghideri tsi-l pãtsã, shi easti agudit diznou di-unã altã ghideri;
7: dupã ploai, tãmbãri cãti s-dzãts (cãti s-vrei) = dupã tsi omlu pati tsiva, shtii (aflã) multi cãljuri cu cari putea si s-afireascã;
8: sã s-aspãrea luplu di ploai, vrea poartã tãmbari = ma s-minduea (ma s-lj-eara fricã) cã va s-patã tsiva, va sh-loa omlu di ma ninti misurli tsi-avea ananghi ta si s-afireascã;
9: va mi scoatã dit ploai, s-mi bagã tu soari? = zbor tsi s-dzãtsi tr-atsel tsi ari tsiva ascumtu shi nu va s-u scoatã tu padi ca s-u veadã tuts;
10: dupã ploai, shi soari = zbor tsi s-dzãtsi-a atsilui tsi easti apitrusit di ghideri, shi nu veadi vãrã cali s-ascapã, cã cu chirolu va sã ndreagã tuti;
11: nitsi di arinã hir, nitsi di ploai fustani = zbor tsi s-dzãtsi tr-astelj tsi vor s-facã tsiva cu lucri tsi nu s-uidisescu, tsi nu-lj si ndreg trã fãtseari;
12: ploaea tsi yini cu furtsati, nu tsãni multu = lucrili tsi yin cu multã puteari, trec agonja, nu tsãn multu)
{ro: ploaie}
{fr: pluie}
{en: rain}
ex: tsiu, tsiu, dupã casã (angucitoari: chicutili di ploai); Dumnidzale, dã nã ploai sã s-tucheascã tutã cãliva-ali moashi!; s-niura chirolu shi didea ploai; un vimtu, nã ploai greauã sh-nã grindini, cã tsã u featsi pamporea sãrmi!; na c-apãrnjashti unã ca ploai sh-ca negurã; sh-armasi omlu sh-fãrã cal, ca-atsel dit ploai, cu gura hãscatã di nu shtea tsi s-facã; vinji toamna shi cu ploili; lu-acãtsã toamna cu ploiurli; avum ploiuri tut meslu aestu; stai ca-atsel dit ploai; ts-acatsã nã ploai minutã, dultsi shi suptsãri, cã nu videai ntrã tini; ploaea minutã ti pitrundi; ploaea minutã tsãni multu; sudorli lã cura ca ploaea

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn