|
|
aplo
aplo (a-pló) adg invar (shi pl m apladz (a-pládzĭ)) – tsi easti lishor tr-aduchiri, tri fãtseari; tsi nu easti stulsit; tsi nu easti amisticat i ncãrcat cu alti lucri; (om) tsi easti ca ageamit; tsi nu shtii drãcurii; tsi nu shtii multi sh-easti ca omlu di la oi
{ro: simplu, naiv}
{fr: simple, naïf}
{en: simple, naïve}
ex: om aplo, muljari aplo shi oaminj apladz
algã
algã (ál-gã) sf aldzi/aldze (ál-dzi) – numã datã la ma multi planti simpli (aplo, adrati mash dit unã tsilulã), tsi crescu tu apã dultsi icã nsãratã, tu loc vlãngos, pi pishtirei icã prit cripituri di pishtirei, pi truplu di arburi, au hromã veardi, njirlã icã vinitã (murnã); jaghinã, jeghinã, jibnacã, jegnã
{ro: algă (lintiţă)}
{fr: algues vertes, conferve, lentille d΄eau}
{en: algae, sea weed}
apractu
apractu (á-prac-tu) adg apractã (á-prac-tã), apractsã (á-prac-tsã), apracti/apracte (á-prac-ti) – (om) tsi nu lu-ariseashti s-lucreadzã sh-alagã ca vagabondu dit unã parti tu altã fãrã s-facã tsiva; tsi easti linãvos; tsi nu shtii multi sh-easti aplo ca omlu di la oi; tsi nu shtii si s-poartã mushat cu lumea; aprahtu
{ro: pierde-vară, bădăran}
{fr: fainéant, rustre}
{en: lazy, lazy-bones, boorish}
ex: nj-yini-arãu cãndu-l ved apractu
§ aprahtu (á-prah-tu) adg aprahtã (á-prah-tã), aprahtsã (á-prah-tsã), aprahti/aprahte (á-prah-ti) – (unã cu apractu)
badzarã
badzarã (ba-dzá-rã) sf badzari/badzare (ba-dzá-ri) shi badzãri (ba-dzắrĭ) – unã soi di pitã di cash (veardzã, urdzãts, etc.) adratã cu fãrinã di misur (cãlãmbuchi), coaptã di-aradã tu pontsã; pitã di bãbotã (bubotã); bãbotã, bubotã; (fig: badzara = om aplo, tsi nu shtii cum si s-poartã tu lumi, om di la oi, nipilichisit, niciuplit, neaspilat)
{ro: plăcintă de mălai}
{fr: galette de maïs avec du fromage et cuite au four appelé “pontsã”}
{en: some kind of cheese “pita” (pie) made with corn flour}
ex: easti un badzara (fig: neaspilat, tsi nu shtii si s-poartã tu lumi); nã dzuã, treatsi badzara di ursã pri-aclo
§ bãdzarã (bã-dzá-rã) sf bãdzari/bãdzare (bã-dzá-ri) shi bãdzãri (bã-dzắrĭ) – (unã cu badzarã)
bureati/bureate
bureati/bureate (bu-reá-ti) sm burets (bu-rétsĭ) – numã datã la ma multi turlii di planti simpli (aplo), tsi sh-u-aduc cu un stur cu capelã n cap, tsi nu suntu verdzã ca tuti alanti planti, cari crescu ma multu tu pãduri tu locuri grasi shi nutioasi, cari pot s-hibã buni tu mãcari ma pot s-hibã shi nfãrmãcoasi; buburec, burec, ciupernicã, peciurcã, guguljanã;
(expr:
1: bureati di cãni = unã soi di bureati;
2: burets zurlji = burets fãrmãcosh, tsi nu suntu bunj trã mãcari)
{ro: ciupercă}
{fr: champignon}
{en: mushroom}
ex: un om cu-unã tingeri n cap (angucitoari: bureatili)
§ burec (bu-récŭ) sm burets (bu-rétsĭ) – (unã cu bureati)
ex: mi pitricu dada s-adun burets; unã pitã di burets; mãcãm burets uscats
§ buburec2 (bu-bu-récŭ) sm buburets (bu-bu-rétsĭ) – (unã cu bureati)
ex: s-dusi tu pãduri ti leamni sh-ti buburets
buval
buval (bú-valŭ) sm, sf buvalã (bú-va-lã), buvalj (bú-valjĭ), buva-li/buvale (bú-va-li) – pravdã tsi sh-u-adutsi cu boulu (vaca), cu truplu ma zveltu, cu perlu di pi cheali albu i lai, ascur shi arehav, shi coarnili shutsãti ca neali sh-turnati cãtrã nãpoi; buvul, bivul; (fig:
1: buval = om aplo tsi nu shtii cum si s-poartã tu lumi, niciuplit, nipilichisit, om di la oi; expr:
2: dzua njel agiun, sh-noaptea buval zgrumã = (atsel) tsi pari imir ma poati s-hibã sh-multu gioni)
{ro: bivol}
{fr: buffle}
{en: (water) buffalo}
ex: un lai buval, buciunj arucuteashti (angucitoari: cireaplu); veadi sum un arburi doi buvalj friptsã tu sulã; unã ursã cãt un buval
§ buvul (bú-vulŭ) sm, sf buvulã (bú-vu-lã), buvulj (bú-vuljĭ), buvuli/bu-vule (bú-vu-li) – (unã cu buval)
ex: ti tãvãlish ca buvulu
§ bivul (bí-vulŭ) sm, sf bivulã (bi-vu-lã), bivulj (bí-vuljĭ), bivuli/bivuli (bí-vu-li) – (unã cu buval)
ex: canda li-ari pultãrli di bivul
§ buvãlitsã (bu-vã-lí-tsã) sf buvãlitsã (bu-vã-lí-tsã) – feamina (vaca) di buval; buvulitsã, bivulitsã;
(expr: mi fac buvãlitsã = mi ngrash multu)
{ro: bivol}
{fr: bufflone}
{en: (water) buffalo cow}
§ buvulitsã (bu-vu-lí-tsã) sf buvulitsã (bu-vu-lí-tsã) – (unã cu buvãlitsã)
ex: vãcarlu adusi buvulitsãli ntardu; s-featsi unã buvulitsã (fig: muljari multu groasã; si ngrushe multu)
§ bivu-litsã (bi-vu-lí-tsã) sf bivulitsã (bi-vu-lí-tsã) (unã cu buvãlitsã)
ex: bivulitsa ari lapti gros
§ buvãlici (bu-vã-lícĭŭ) sm, sf buvãli-ci/buvãlice (bu-vã-lí-ci), buvãlici (bu-vã-lícĭ), buvãlici/buvãlice (bu-vã-lí-ci) – buval njic; yitsãl di buval
{ro: bivol mic}
{fr: bufflettin}
ciupernicã
ciupernicã (cĭu-pér-ni-cã) sf ciupernitsi/ciupernitse (cĭu-pér-ni-tsi) – numã datã la ma multi turlii di planti simpli (aplo), tsi sh-u-aduc cu un stur cu capelã n cap, tsi nu suntu verdzã ca tuti alanti planti, cari crescu ma multu tu pãduri tu locuri grasi shi nutioasi, cari pot s-hibã buni tu mãcari ma pot s-hibã shi nfãrmãcoasi; soi di burec ma njic; peciurcã, buburec, burec, bureati, guguljanã, turtã
{ro: un fel de ciupercă mică}
{fr: une sorte de petit champignon}
{en: a kind of small mushroom}
§ peciurcã (pe-cĭúr-cã) sf peciurtsi/peciurtse (pe-cĭúr-tsi) – (unã cu ciupernicã)
ciuplescu
ciuplescu (cĭu-plés-cu) (mi) vb IV ciuplii (cĭu-plíĭ), ciupleam (cĭu-pleámŭ), ciuplitã (cĭu-plí-tã), ciupliri/ciuplire (cĭu-plí-ri) – zmoatic unã hiintsã cu apitrusirea (plãciutarea, strindzearea, chisarea, etc.) tsi lj-u fac; alas urmi pi trup cu agudirea tsi nj-u fac; zmoatic, zmurtic, zdrumin, stulcinedz, stultsin, plãciutedz, chisedz, etc.; (fig: u ciuplescu = (i) u fur, u spãstrescu, u-agudescu, u sec, u bag tu tastru, etc.; (ii) u ngljit, u-ascapit, u bucusescu, u ciucutescu, u-arucutescu (tu gãrgãlan), u-adun (tu fuljinã), etc.)
{ro: stâlci, zdrobi}
{fr: contussionner, aplatir, écraser}
{en: crush, flatten, bruise}
ex: cãdzu nã ploaci shi-nj ciupli mãna; mi ciuplii la unglji; va s-ducã s-ciupleascã (fig: s-furã, s-agudeascã, si spãstreascã) fluriili; el n-avea ciuplitã (fig: furatã, aguditã, spãstritã) cãpeastrili; nj-ciupli (fig: nj-furã) unã caprã; edlu-aestu fridzets-lu shi ciuplits-lu (fig: mãcats-lu, arucutits-lu tu gãrgãlan)
§ ciuplit (cĭu-plítŭ) adg ciuplitã (cĭu-plí-tã), ciuplits (cĭu-plítsĭ), ciupliti/ciuplite (cĭu-plí-ti) – tsi easti zmuticat cu apitrusirea (plãciutarea, strin-dzearea, chisarea, etc.) tsi lj-u fac; tsi easti cu urmi pi trup di agudirea tsi sh-u featsi; zmuticat, zmurticat, zdruminat, stulcinat, stultsinat, plãciutat, chisat, etc.
{ro: stâlcit, zdrobit}
{fr: contussionné, aplati, écrasé}
{en: crushed, flattened, bruised}
§ ciupliri/ciuplire (cĭu-plí-ri) sf ciupliri (cĭu-plírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva ciupleashti tsiva; zmuticari, zmurticari, zdru-minari, stulcinari, stultsinari, plãciutari, chisari, etc.
{ro: acţiunea de a stâlci, de a zdrobi; stâlcire, zdrobire}
{fr: action de contussionner, d’aplatir, d’écraser}
{en: action of crushing, of flattening, of bruising}
§ niciuplit (ni-cĭu-plítŭ) adg niciuplitã (ni-cĭu-plí-tã), niciuplits (ni-cĭu-plítsĭ), niciupliti/niciuplite (ni-cĭu-plí-ti) – tsi nu easti zmuticat cu apitrusirea (plãciutarea, strindzearea, chisarea, etc.) tsi lj-u fac; tsi nu easti ciuplit
(expr: om niciuplit = om di la oi, aplo, nipilichisit, badzara, tsi nu shtii cum si s-poartã tu lumi)
{ro: nestâlcit, nezdrobit}
cumalindru
cumalindru (cu-ma-lín-dru) adg cumalindrã (cu-ma-lín-drã), cumalindri (cu-ma-lín-dri), cumalindri/cumalindre (cu-ma-lín-dri) – cari easti dishteptu shi pirã la minti tra s-poatã sã-sh facã lucrul cãt cama ghini; cari shtii cum s-lu-arãdã (cu zboarã minciunoasi, alãvdãri shi culãchipsiri) pri cariva (tsi easti niheamã ca ageamit, aplo, tivichel, etc.) tra si sh-agiungã scupolu ascumtu tsi lu-ari tu minti; shiret, shãret, hitru, mãlãgar, pispu, ponir, puniro, tirtipci, vulpi, vulponj
{ro: şiret}
{fr: fin, ingénieux, malin}
{en: clever, cunning}
ex: viviritsa cama cumalindrã (cama ponirã) fu
dãrvar
dãrvar (dãr-várŭ) sm dãrvari (dãr-várĭ) – om tsi-lj talji arburlji dit pãduri shi-lj fatsi cumãts; om tsi vindi leamni tãljati dit pãduri; om tsi lucreadzã lemnul; limnar, cupãcear; (fig: dãrvar = om aplo, nipilichisit, agru, di pãduri, di la munti tsi nu para shtii multi)
{ro: lemnar, tăietor de lemne}
{fr: bûcheron, vendeur de bois}
{en: woodcutter, wood merchant}
ex: easti un dãrvar (fig: om aplo, di la munti)
§ dãrvãrlãchi/dãrvãrlãchi (dãr-vãr-lắ-chi) sf dãrvãrlãchi (dãr-vãr-lắchĭ) – tehnea shi mãsturilja di dãrvar
{ro: meseria de lemnar, de tăietor de lemne}
{fr: métier de bûcheron, de vendeur de bois}
{en: profession of a woodcutter, of a wood merchant}
gumar
gumar (ghu-márŭ) sm, sf gumarã (ghu-má-rã), gumari (ghu-márĭ), gumari/gumare (ghu-má-ri) – pravdã tsi sh-u-adutsi cu un cal ma njic sh-cari easti sh-cu ureclji mãri; tar, cãci, shonj, uci, tãronj, uricljat, dãngã, dãnglãrã;
(expr:
1: ca gumarlu tu oi = nu hiu ca-alantsã, mi-aleg di alantsã di deavãrliga;
2: ca gumarlu pri punti; bag cur ca gumarlu pri punti = hiu anapud, u tsãn pi-a mea sh-nu-ascultu di vãrnu;
3: (easti) ca gumar zimnjusit = easti nvirinat, trã plãngu;
4: ca gumarlu la numtã = zbor tr-atsel tsi ari agiutatã, ma deapoea sta di-unã parti, nu glindiseashti, nu veadi nitsiunã hãiri cã vinji la numtã;
5: ca gumarlji s-tundi, primuveara = (om) tsi dipriunã amãnã s-facã tsiva; zborlu yini di-aclo cã gumarlji sh-alãxescu perlu primuveara;
6: ca zurlu-gumarlu al Nastradin Hogea = s-dzãtsi, trã pezã, tr-atsel tsi s-alavdã cã nu-ari vãrnã cusuri;
7: tsi nu shtii sã mpartã palji la doi gumari = om lishor la minti, tsi nu easti dishteptu, tsi nu-lj talji caplu dip;
8: gumar ãncãrcat cu hrisafi = (tsi easti) avut ma tivichel;
9: s-turnã gumarlu s-dzãcã a cucotlui: “cap gros!” = zbor tsi s-dzãtsi cãndu atsel tsi nu para easti dishteptu, lj-dzãtsi a unui cã nu-ari faptã ghini, cã ari faptã unã glãrimi;
10: shcljoapicã gumarlu di ureaclji! = zbor tsi s-dzãtsi cãndu cariva arucã furnjia pri un lucru shi s-veadi limpidi cã nu easti dealihea cã furnjia easti altã; zbor s-dzãtsi cãndu easti limpidi cã un lucru nu-ari tsiva s-facã cu-un altu lucru; tsi-ari s-facã unã cu altã!;
11: nu hiu gumar s-mi ncalits pri ureclji = nu hiu om sh-ahãt aplo tra s-mi-alas arãs di caritsido;
12: s-dusi pi cal, vinji pi gumar; di pri cal, pri gumar = di-aclo iu eara ghini, avut, featsi tsi featsi shi s-aflã ma-arãu, ma oarfãn;
13: shi ti gumar ordzu nu lipseashti; shtii gumarlu s-mãcã machi-dunish? = nu lipseashti s-nã purtãm cu tutã dunjaea unã soi; lipseashti s-dãm un lucru mash la-atselj tsi-ahãrzeashti;
14: gumar aspelj, sãpunea-ts cheri = zbor tsi s-dzãtsi tr-atsel cari agiutã ncot pri cariva (cari nu va s-veadã hãiri di agiutorlu tsi-lj si da), tr-atsel cari fatsi lucri ncot, di cari nu-ari-ananghi, cari sh-aspardzi paradzlji pri lucri tsi nu-ahãrzescu tsiva;
15: gumarlu la gumar tradzi = omlu s-adunã totna cu oaminj ca el, di-unã soi;
16: shi dispoti s-lu-adari, gumarlu tut gumar armãni = haractirlu-a omlui nu s-alãxeashti cã va-l tinjiseshti ma multu, cã va s-facã ma avut, cã va s-agiungã tu-unã tesi ma analtã, etc.;
17: mash un gumar i mpãzari? = tra s-tsã fats un lucru, nu-ai ananghi mash di cariva maxus, pots s-ts-ul fats sh-cu cariva altu;
18: easti gumar, u-ari chealea di gumar = easti un om niprãxit, abrashcu, arsiz, fãrã-arshini;