DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

aplec1

aplec1 (a-plécŭ) (mi) vb I aplicai (a-pli-cáĭ), aplicam (a-pli-cámŭ), aplicatã (a-pli-cá-tã), aplicari/aplicare (a-pli-cá-ri) – fac tsiva (cariva) s-dipunã ma nghios (si sã ncljinã, si sã nduplicã, etc.) di-aco nsus iu s-aflã; mi ncljin (nji nduplic mesea) s-ljau tsiva di nghios; mi ncljin shi aprochi s-fac tsi-nj si caftã;
(expr:
1: lj-aplec narea (nãrli) = ãl fac si s-aducheascã ma njic fatsã di mini; l-fac si s-cãmãruseascã (si s-alavdã) ma putsãn, l-fac si s-aducheascã ma putsãn pirifan, l-cãtãdixescu, l-cãtãfronisescu, ãlj frãngu narea, ãlj ljau njirlu, ãl fac sã sh-adunã coada, l-fac sã-sh dipunã urecljili, etc.;
2: nji li-aplec urecljili; nj-aplec coada = mi dau nãpoi, trag mãna, isihãsescu, mi molj, mi-arushinedz;
3: iu nj-aplec caplu = iu stau, iu nj-aflu-un apanghiu)
{ro: apleca, înclina; supune}
{fr: baisser, pencher, incliner; plier; soumettre}
{en: lower, incline, lean, tilt, bend over; subdue}
ex: apleacã-ti (nduplicã-ts mesea) s-ljai tsi-ts cãdzu mpadi; s-aplicã (sã ncljinã, s-diplusi) s-bea apã; s-apleacã iu discalic; calu s-aplica (dipunea cu truplu); el s-aplicã s-lji shushutescu tsiva la ureaclji; aushlu aplicã (dipusi cu mãna) ureaclja; apleacã-ti niheamã (ncljinã-ti, scadi-ts tinjia, ascultã-l) cã tini eshti cama njic; apleacã-nj-ti shi-nj ti fã padi; s-aplicã (si ncljinã) casa shi va s-aruzueascã; s-aplica (s-njicshura, s-astin-dzea) dip foclu; apleacã (astindzi) troarã tseara; apleacã (fã-u ma njicã) niheam lampa; lj-u-aplicai narea
(expr: l-cãtãdixii, l-feci si s-aducheascã ma njic di cum s-pistipsea el cã easti); li-aplicã urecljili
(expr: deadi nãpoi, s-mulje, s-arushinã); aplicarã coada
(expr: s-arushinarã) sh-fudzirã afurishalui

§ aplicat1 (a-pli-cátŭ) adg aplicatã (a-pli-cá-tã), aplicats (a-pli-cátsĭ), aplicati/aplicate (a-pli-cá-ti) – tsi ari faptã tsiva (cariva) s-dipunã (si sã nduplicã) ma nghios di-aclo iu eara cama nsus; plicat, ncljinat, dipus, etc.; (fig:
1: aplicat = cãtãdixit, ipucrit, anvãlit, tãpinusit; expr:
2: cu nãrli aplicati = cãtãdixit)
{ro: aplecat, înclinat; supus}
{fr: baissé, penché, incliné; plié; soumis}
{en: lowered, inclined, leaned, tilted, bent over; subdued}
ex: shidzui aplicat (ncljinat) sh-mi doari mesea; cu capitili aplicati (dipusi) sh-cu inima pliguitã; ma tuts fudzea cu nãrli aplicati (cãtãdixits); s-fudz di omlu aplicat (fig: ipucrit, anvãlit, tãpinusit)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

aplec3

aplec3 (a-plécŭ) vb I aplicai (a-pli-cáĭ), aplicam (a-pli-cámŭ), aplicatã (a-pli-cá-tã), aplicari/aplicare (a-pli-cá-ri) – hrãnescu un nat cu laptili di la sin; ãlj dau a njiclui s-sugã lapti di la tsãtsã; alãptedz, tsãtsuescu
{ro: alăpta}
{fr: allaiter}
{en: suckle (child), feed (nurse) at the breast}
ex: nu nj-aplicai (nu nj-alãptai) ficiorlu; s-aplec (s-lu-alãptedz) njiclu nãoarã; sh-aplicã (sh-alãptã) njitslji; mã-ta nu-ts avea lapti sh-ti-aplicam (ti-alãptam di la sin) mini

§ aplic (á-plicŭ) (mi) vb I aplicai (a-pli-cáĭ), aplicam (a-pli-cámŭ), aplicatã (a-pli-cá-tã), aplicari/aplicare (a-pli-cá-ri) – (unã cu aplec3)

§ aplicat3 (a-pli-cátŭ) adg aplicatã (a-pli-cá-tã), aplicats (a-pli-cátsĭ), aplicati/aplicate (a-pli-cá-ti) – tsi-lj s-ari datã s-hrã-neascã cu (s-sugã) laptili di la sin; alãptat, tsãtsuit
{ro: alăptat}
{fr: allaité}
{en: suckled (child), fed (nursed) at the breast}
ex: njel aplicat (alãptat)

§ aplicari3/aplicare (a-pli-cá-ri) sf aplicãri (a-pli-cắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva alãpteadzã un njic icã njiclu s-hrãneashti cu laptili tsi-l sudzi di la tsãtsã; alãptari, tsãtsuiri
{ro: acţiunea de a (se) alăpta, alăptare}
{fr: action d’allaiter}
{en: action of suckling (child), of feeding (nursing) at the breast}
ex: aplicarea (alãptarea) a njitslor

§ aplicãtoarã (a-pli-cã-tŭá-rã) sf aplicãtori (a-pli-cã-tórĭ) – oai (caprã) tsi-lj muri njelu (edlu) shi da lapti la un njel (ed) xen (di la altã oai i caprã); aplicãtoari, plicãtoari
{ro: oaie (capră) care dă lapte la un miel (ed) de la altă oaie (capră)}
{fr: brebis (chèvre) qui allaite un autre agneau (chevreau) que le sien}
{en: sheep (goat) nursing a lamb (kid) other than her’s}

§ aplicãtoari/aplicãtoare (a-pli-cã-tŭá-ri) sf aplicãtori (a-pli-cã-tórĭ) – (unã cu aplicãtoarã)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

durec

durec (du-récŭ) sn duretsi/duretse (du-ré-tsi) shi durecuri (du-ré-curĭ) – lemnu lungu sh-gros, di-aradã pilichisit sh-hiptu tu loc, sh-cari di-aradã easti ufilisit ca ndoapir trã un lucru (unã stizmã aplicatã, unã citii, unã punti, teli, etc.); lucrul pri (di) cari si ndoa-pirã tsiva; direc, drec, stur, ustur, stil, shtiulã, numii, andoapir, aradzim; (fig:
1: durec sm durets (du-rétsĭ) = omlu tsi easti ca unã soi di aradzim, andoapir, agiutor trã cariva tsi ari ananghi; expr:
2: cu casa pi durec = tsi nu-ari casã iu s-shadã, tsi alagã vagabondu, hulandar, pri-aoa sh-pri-aclo; cu casa pri ciumagã)
{ro: stâlp; reazem, ajutor}
{fr: pilier; appui, aide. soutien}
{en: pole, post, pillar; support, help}
ex: cãfasea-i spindzuratã di dureclu (sturlu) dit chioshi; cãndu bãna ljirtatlu di frati-nju, aveam sh-mini un durec (fig: aradzim) di mi ndrupam; nu va s-lj-u pots cã ari durets (fig: andoapiri); vedz dureclu (sturlu) di nandreapta; pi shasi duretsi (stururi) eara citia

§ direc (di-récŭ) sn diretsi/diretse (di-ré-tsi) shi direcuri (di-ré-curĭ) – (unã cu durec)
ex: cu trei diretsi (stururi) di her; sh-freadzi caplu di tuti diretsili (stururli)

§ drec (drécŭ) sn dretsi/dretse (dré-tsi) shi drecuri (dré-curĭ) – (unã cu durec)
ex: nitsi saltsea drec di casã, nits sindushlu om di measã

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

ncljin

ncljin (ncljínŭ) (mi) vb I ncljinai (nclji-náĭ), ncljinam (nclji-námŭ), ncljinatã (nclji-ná-tã), ncljinari/ncljinare (nclji-ná-ri) –1: nj-aplec truplu di la mesi cãtrã nghios; nj-aplec mash caplu n fatsa-a unui om tra s-lu ghinuescu; mi-aplec (ndzinucljedz) ãn fata-a unui om tra s-lji caftu ljirtari (agiutor, etc.) icã s-lj-aspun ascultari (tinjii, vreari, etc.); dau un lucru (carti) i analtsu la measã un putir cu yin (arãchii) ca semnu di tinjii (vreari, etc.);
2: nj-fac crutsea; stau ndreptu, cu caplu aplicat i ndzinucljat ãn fatsa-al Dumnidzã (i a unei icoanã) tra s-fac unã rugãciuni;
3: nj-aplec caplu pri cheptu sh-alas somnul s-mi furã;
4: mi nduplic di la fãtsearea-a unui lucru; trag mãna di la un lucru; dipun armili sh-mi pridau a dushmanlui cu cari mi-alumtam (icã la chivernisi, ma s-earam un fur avinat); cljin, ãncljin, ndzinucljedz, mi-aplec, etc.
{ro: (se) închina, (se) apleca; face rugăciunea; aţipi; ceda, renunţa, (se) preda}
{fr: (s’)incliner; faire sa prière, se prosterner; s’assoupir; céder, se rendre, capituler, (se) soumettre}
{en: incline, tilt; pray, bow before; doze/drowse of, yield, give in, surrender}
ex: eara adetea la armãnj, ca nveasta noauã cãndu u bãga ncalar si si ncljinã (si sh-apleacã truplu sh-caplu n fatsa-a socrilor sh-a grambolui tra s-lji tinjiseascã) earã muljerli si-lj cãntã: “ncljinã-ti, nveastã, ncljinã-ti”; Marusha tradzi corlu shi si ncljinã; sã ncljinã (s-apleacã) casa, va s-aruzueascã; spuni-nj stepsul sh-va-nj mi ncljin (va-nj pricunoscu stepsul, va-nj caftu ljirtari); sã ncljinã (sh-fatsi crutsea) dauã ori pi dzuã; sãnãtosh s-vã aflã nãsã nã ncljinãm (fãtsem rigeai al Dumnidzã); ncljinats-vã la Dumnidzã; avdi Doda shi si ncljinã (sã nduplicã, trapsi mãna); acãtsarã si sã ncljinã (s-lã hibã somnu); eara curmats di cali sh-acãtsarã sã si ncljinã (s-lji furã somnul) pri scamnu; tsi ti ncljinj ningã foc (tsi-ts s-apleacã caplu di multu somnu) sh-nu ti duts s-ti badz?; furlji sã ncljinarã (dipusirã armili, s-prideadirã); tuts andartsãlj dit muntsãlj a noshtri si ncljinarã (dipusirã armili, s-prideadirã); nu ti ncljinã (nu ti prida) trã muljari; ti ncljinash la turcu? ma-arãu va ti calcã; s-nã turnãm n hoarã shi s-nã ncljinãm (s-nã pridãm, s-dipunem armili); mor shi vãrnu nu si ncljinã (nu s-prida); atsel nu ncljinã (nu-lj da di mãnear al) Dumnidzã

§ ncljinat (nclji-nátŭ) adg ncljinatã (nclji-ná-tã), ncljinats (nclji-nátsĭ), ncljinati/ncljinate (nclji-ná-ti) – tsi sh-ari aplicatã truplu i caplu dinintea-a unui om i lucru; cari sh-ari faptã crutsea; cari ari faptã unã rugãciuni n fatsa-al Dumnidzã; tsi lu-ari furatã lishor somnul; tsi ari dipusã armili shi s-ari pridatã; cljinat, ãncljinat, ndzinucljat, aplicat, etc.

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

plec2

plec2 (plécŭ) (mi) vb I plicai (pli-cáĭ), plicam (pli-cámŭ), plicatã (pli-cá-tã), plicari/plicare (pli-cá-ri) – fug (mi duc) dit un loc tu-un altu; nchisescu s-mi duc iuva, mi duc, fug
{ro: pleca}
{fr: partir}
{en: leave, go}
ex: featã, lea mushatã, pleacã (fudz), du-ti tr-apã; ficiorlu lja shi pleacã (fudzi); ma tuts plica (fudzea) cu nãrli aplicati; plicã (nchisi, trapsi) troarã, cãtrã n hoarã-lj; noaptea tsi plicash (tsi vdzish) di la noi; plicã tu polim; lu-acãtsã frica sh-plicã (sh-fudzi); plicarã pali; cãtrã iu sã-nj plec (s-mi duc)?; vinji oara s-pleacã (s-fugã) amirãlu; doi vã vinjit sh-trei va s-plicats (fudzits); nãinti s-pleacã (s-fugã); pleacã (du-ti) cu tinjia-ts; sã-nj plec (sã-nj fug) shi sã-nj ti bash

§ plicat2 (pli-cátŭ) adg plicatã (pli-cá-tã), plicats (pli-cátsĭ), plicati/plicate (pli-cá-ti) – tsi s-ari dusã dit un loc tu altu; tsi ari nchisitã si s-ducã iuva; dus, fudzit, vgat
{ro: plecat}
{fr: parti}
{en: left, gone}

§ plicari2/plicare (pli-cá-ri) sf plicãri (pli-cắrĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu pleacã cariva; nchisiri (si s-ducã iuva, s-fugã), dutseari, fudziri, vgari
{ro: acţiunea de a pleca}
{fr: action de partir}
{en: action of leaving, of going}
ex: dupã plicarea (vgarea) a featãljei; feata, tu plicari (la vgari) nu agãrshi s-lja sh-puciclu cu apã yii; tu plicari (cãndu fudzea) ãlj dimãndã a hilji-sai

§ aplec2 (a-plécŭ) (mi) vb I aplicai (a-pli-cáĭ), aplicam (a-pli-cámŭ), aplicatã (a-pli-cá-tã), aplica-ri/aplicare (a-pli-cá-ri) – (unã cu plec2)
ex: oili ambairã shi apleacã (fug, dipun, nchisescu) cãtrã tu cãmpu; mãcai, biui shi cãndu lj-u-aplicai (lj-u nchisii, fudzii…)

§ aplicat2 (a-pli-cátŭ) adg aplicatã (a-pli-cá-tã), aplicats (a-pli-cátsĭ), aplicati/aplicate (a-pli-cá-ti) – unã cu plicat2

§ aplicari2/aplicare (a-pli-cá-ri) sf aplicãri (a-pli-cắrĭ) – unã cu plicari2

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         vedz: plicari2

stil

stil (stilŭ) sn stiluri (stí-lurĭ) – lemnu lungu sh-gros, di-aradã pilichisit sh-hiptu tu loc, sh-cari di-aradã easti ufilisit ca ndoapir trã un lucru (unã stizmã aplicatã, unã citii, unã punti teli, etc.); shtiulã, direc, durec, drec, stur, ustur, numii, andoapir, aradzim; (fig: stil = omlu tsi easti ca unã soi di aradzim, andoapir, agiutor trã cariva tsi ari ananghi) {ro stâlp, reazem}
{fr: pilier, poteau, soutien}
{en: pillar, post, pole, support}
ex: mãniclji ca stiluri (sturi) di bãserits

§ shtiulã (shti-ú-lã) sf shtiuli/shtiule (shti-ú-li) – (unã cu stil)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

stur

stur (stúrŭ) sn sturi/sture (stú-ri) shi stururi (stú-rurĭ) – lemnu lungu sh-gros, di-aradã pilichisit sh-hiptu tu loc, sh-cari di-aradã easti ufilisit ca ndoapir trã un lucru (unã stizmã aplicatã, unã citii, unã punti, teli, etc.); lucrul pri (di) cari si ndoapirã tsiva; ustur, direc, durec, drec, stil, shtiulã, numii, andoapir, aradzim; (fig: stur = omlu tsi easti ca unã soi di aradzim, andoapir, agiutor trã cariva tsi ari ananghi) {ro stâlp, reazem}
{fr: pilier, poteau, soutien}
{en: pillar, post, pole, support}
ex: la poarta-a pãlatiljei eara un stur di her; cãlivã pri patru sturi; tutã cu stururi sh-cu portsã di-amalamã; lu-aflai ndupurat di sturlu-a bisearicãljei; amirãrilja nu s-tsãni cu un stur; aushlu easti sturlu (fig: ca unã soi di andoapirlu) a casãljei; sturlu a casãljei easti bãrbatlu; stur fu shi andoapirlu a tutulor

§ ustur3 (u-stúrŭ) sn usturi/usture (u-stú-ri) shi ustururi (u-stú-rurĭ) – (unã cu stur)
ex: unã casã pi un ustur s-tsãni (angucitoari: usturlu)

§ sturusescu (stu-ru-sés-cu) vb IV sturusii (stu-ru-síĭ), sturuseam (stu-ru-seámŭ), sturusitã (stu-ru-sí-tã), sturusiri/sturusire (stu-ru-sí-ri) – mi fac corcan (armãn) ca sturlu sh-nu mi min dip; limnusescu, mãrmurãsescu
{ro: înţepeni, înlemni}
{fr: (se) raidir, (s’)immobiliser}
{en: stiffen (cold, fear)}
ex: cãndu-l vidzum, sturusim (armasim ca sturlu, nu nã minãm dip); sturusim di fricã

§ sturusit (stu-ru-sítŭ) adg sturusitã (stu-ru-sí-tã), sturusits (stu-ru-sítsĭ), sturusiti/sturusite (stu-ru-sí-ti) – tsi-ari armasã corcan ca sturlu (fãrã si s-minã dip); limnusit, mãrmurãsit
{ro: înţepenit, înlemnit}
{fr: raidi, immobilisé}
{en: stiffened}
ex: armasi ca sturusit (ca lemnul, fãrã si s-minã dip); armasi sturusit mprostu

§ sturusiri/sturusire (stu-ru-sí-ri) sf sturusiri (stu-ru-sírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu cariva armãni ca sturlu; limnusiri, mãrmurãsiri
{ro: acţiunea de a înţepeni, de a înlemni; înţepenire, înlemnire}
{fr: action de raidir, de (s’)immobiliser}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

ticnescu

ticnescu (tic-nés-cu) vb IV ticnii (tic-níĭ), ticneam (tic-neámŭ), ticnitã (tic-ní-tã), ticniri/ticnire (tic-ní-ri) – ãnj yini tu minti; ãnj treatsi prit minti; nj-aduc aminti; tãcnescu, tãcãnescu, minduescu
{ro: aminti, trece prin minte, găndi}
{fr: venir à la mémoire, venir à l’idée, passer par l’ésprit, penser}
{en: pass through mind, think}
ex: el dzãtsi cã nã cunoashtim ma-a njia nu-nj ticneashti (nu nj-aduc aminti, nu-nj treatsi pit minti) di cãndu sh-di iu; di iu s-lji ticneascã (s-mindueascã, s-lji treacã tu minti) cã easti tadi om; nu-lj ticneashti dip di iu nvitsã hãbarea

§ ticnit (tic-nítŭ) adg ticnitã (tic-ní-tã), ticnits (tic-nítsĭ), ticniti/ticnite (tic-ní-ti) – tsi nj-ari vinjitã tu minti, tsi nj-ari tricutã prit minti, adus aminti, tãcnit, tãcãnit, minduit
{ro: amintit, trecut prin minte, găndit}
{fr: venu à la mémoire, venu à l’idée, passé par l’ésprit, pensé}
{en: passed through mind, thought}

§ ticniri/ticnire (tic-ní-ri) sf ticniri (tic-nírĭ) – vinjiri tu minti, tritseari prit minti, tãcniri, tãcãniri, minduiri
{ro: acţiunea de a aminti, de a gândi; amintire, trecere prin minte, găndire}
{fr: action de venir à la mémoire, de venir à l’idée, de passer par l’ésprit, de penser}
{en: action of passing through mind, of thinking}
ex: a noastrã ticniri (minduiri) shi arãsiri (vreari, pãreari) s-hibã aplicatã

§ niticnit (ni-tic-nítŭ) adg niticnitã (ni-tic-ní-tã), niticnits (ni-tic-nítsĭ), niticniti/niticnite (ni-tic-ní-ti) – tsi nu nj-ari tricutã prit minti; tsi nu sh-ari adusã aminti; niminduit
{ro: uitat, ne găndit}
{fr: qui n’est pas venu à la mémoire; qui n’a pas été pensé}
{en: that has not passed through one’s mind}

§ niticniri/niticnire (ni-tic-ní-ri) sf niticniri (ni-tic-nírĭ) – atsea tsi s-fatsi cãndu un lucru nu treatsi prit minti; niminduiri
{ro: acţiunea de a nu-şi aminti, de a nu gândi}
{fr: action de ne pas venir à la mémoire, de ne pas penser}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn