DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

apcu

apcu (áp-cu) adg apcã (áp-cã), aptsã (áp-tsã), aptsi/aptse (áp-tsi) – tsi nu easti sh-ahãntu bun (ca altu); tsi easti (tu-unã hari) ma nghios di altsã; tsi nu s-aflã tamam ashi cum (atumtsea cãndu) lipseashti; prostih
{ro: inferior}
{fr: inférieur, inconvénant}
{en: inferior, inconvenient}
ex: Piunarlu, apcu easti? (prostih, nu-i sh-ahãntu bun?)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

cuscru

cuscru (cús-cru) sm, sf cuscrã (cús-crã), cuscri (cús-cri), cus-cri/cuscre (cús-cri) – ashi cum easti soea aprucheatã (dadã, tatã, frats, surori, cusurinj, etc.) a bãrbatlui (a muljariljei) cu soea aprucheatã a muljariljei a lui (a bãrbatlui a ljei); cuscur;
(expr: di cãtrã la cuscra = tsi nu easti sh-ahãntu bun; tsi easti prostih, apcu)
{ro: cuscru}
{fr: parents proche du mari (de la mariée) avec ceux de la mariée (du mari)}
{en: im-law; close relatives of the man (wife) with those of his wife (her husband)}
ex: nchisirã cuscrilj cu flamburli, cu fãrtatslji, s-ducã la nveasta; cuscrilj u loarã feata s-u-aducã la pãlati; tricurã cuscrilj prit un arãu astrãchit; vinjirã cuscrilj shi cuscrili; mi dush la cuscrul Yeani; feata-a cuscrului Culush; s-bãnedz cuscre! sh-tini cuscrã!; intrã cuscrilj tu udai

§ cuscur (cús-curŭ) sm, sf cuscrã (cús-crã), cuscuri (cús-curĭ) shi cuscãri (cús-cãrĭ), cuscãri/cuscãre (cús-cã-ri) shi cuscri/cuscre (cús-cri) – (unã cu cuscru)
ex: shi nchisirã cuscãrlji; lj-acljimã tuts cuscãrlji; trapsi cu cuscãrlji

§ cuscroanji/cuscroanje (cus-crŭá-nji) sf cuscroanji/cuscroanje (cus-crŭá-nji) – muljarea cari, dzua di numtã s-dutsi cu nveasta nauã la casa-a grambolui
{ro: femeia care în ziua de nuntă se duce cu mireasa la casa mirelui}
{fr: femme qui, le jour des noces, va avec la mariée à la maison du marié}
{en: woman who, the day of the wedding, accompanies the bride to the house of the groom}

§ cuscrami/cuscrame (cus-crá-mi) sf fãrã pl – multimi di cuscri; cuscrimi
{ro: mulţime de rude “cuscri”}
{fr: nombre des parents par affinité}
{en: multitude of in-laws}
ex: eara ahãtã cuscrami, cum nu-am vidzutã la altã numtã

§ cuscrimi/cuscrime (cus-crí-mi) sf fãrã pl – (unã cu cuscrami)
ex: yini cuscrimea niveastã s-u lja

§ cuscrilji1/cus-crilje (cus-crí-lji) sf cuscrilji/cuscrilje – turlia di soi tsi s-fatsi namisa di soea ma aprucheatã a grambolui cu soea ma aprucheatã a nveastãljei nauã; (fig: cuscrilji = uspitsãlji)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

prostih

prostih (prós-tihŭ) adg prostihã (prós-ti-hã), prostihi (prós-tihĭ), prostihi/prostihe (prós-ti-hi) – tsi nu para easti bun; tsi easti apcu; cari nu easti di soi bunã (di ugeachi)
{ro: prost, inferior, de proastă calitate; de origine joasă}
{fr: inférieur, de basse qualité; de basse origine}
{en: inferior, of lower quality; of lower origin}
ex: altã ma prostihã soi (soi ma lai) nu-aflash?; armãn cu prostihilji (cu-atselj ma aptsãlj, tsi nu suntu sh-ahãntu bunj)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

yiftu

yiftu (yíf-tu) sm, sf, adg yiftã (yíf-tã), yiftsã (yíf-tsã), yifti/yifte (yíf-ti) – un tsi fatsi parti dit unã mileti vinjitã di cãtã locurli di India sh-cari s-aflã arãspãnditã tu tuti craturli dit Ivropi (mileti tsi nu sta tu-un loc ma s-minã cu tendili sh-carotsãli dit un loc tu altu); ghiftu, gheghiftu, curbet, cinghine; (fig:
1: yiftu = (i) un tsi bati avyiulia sh-cãntã la harei, numtsã, etc.; avyiulgi, chimanigi, sasegi, cealgagi, zãngãnar; (ii) om tsi lucreadzã herlu la foc cu cioclu shi amonea; hirar, hãlche, favru, favur; (iii) om tsi easti ca dispuljat, cari nu-ari tsiva sh-tut caftã di la lumi s-lu-agiutã; dicunjar, proseac, pitaci, zicljar, tsãrãpãn, tsiritonj, tsiritor; expr:
2: muri yifta tsi ti-alãvda = ti-alavdzã singur, cã nu-armasi altu s-ti-alavdã;
3: ploai cu soari, yiftsãlj ãn pãzari = ciudii mari, vinjish sh-tini;
4: yiftul, sh-celnic, la cãrbunj va-lj hibã mintea; yiftul sh-vãsilje, amonea sh-cãfta = s-dzãtsi tr-atsel cari, itsi si s-facã, mash lucrul a lui sh-lu shtii; gãljina sh-tu grãn s-u badz, tut va scãlseascã;
5: cati yiftu, tsirlu sh-alavdã = s-dzãtsi tr-atsel cari, itsi si s-facã, mash cu lucrul a lui s-alavdã;
6: sh-di la yiftu (caftsã) aloat? = di la-atsel tsi nu poati, caftsã sh-tini s-tsã facã un lucru?; di la-atsel tsi nu-ari, caftsã sh-tini un lucru? cã ghiftul easti ahãntu oarfãn cã nu-ari nitsi-aloat tra s-facã pãni;
7: sã ncaci ca ghiftsãlj = sã ncaci multu cu botsli vãrtoasi di lj-avdu tuts vitsinjlji)
{ro: ţigan}
{fr: tsigane}
{en: gypsy}
ex: avets yiftsã (fig: avyiulgeadz) la numtã?; di-atumtsea nu-ari yiftsã furi

§ ghiftu (ghíf-tu) sm, sf, adg ghiftã (ghíf-tã), ghiftsã (ghíf-tsã), ghifti/ghifte (ghíf-ti) – (unã cu yiftu)
ex: sã ncãcearã ca ghiftsãlj
(expr: sã ncãcearã multu, aurlarã, di lj-avdzã tutã dunjaea); easti soi di ghiftu (fig: oarfãn, dispuljat, tsiritor); dush hãlãtsli la ghiftu s-li ndreagã; ghiftul, sh-amirã s-agiungã, tut ghiftu va-armãnã; ghiftul cãnd amirã intrã, tatã-su ninti spindzurã; ghiftul (agiumtu) vãsilje, tatã-su ninti sh-tãlje; cati ghiftu, tsirlu sh-alavdã; cãndu vru s-gioacã ghiftul, s-arupsi tãmpãna; cãndu vru sh-ghiftul s-gioacã, s-arupsi coarda (di-avyiulii); agiumsim sh-noi ghiftsãlj, ma lai di gretslji

§ gheghiftu (ghĭé-ghif-tu) sm, sf gheghiftã (ghĭé-ghif-tã), gheghiftsã (ghĭé-ghif-tsã), gheghif-ti/gheghifte (ghĭé-ghif-ti) – (unã cu yiftu)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn