DICTSIUNAR XIYISITU ONLINE A LIMBÃLJEI ARMÃNEASCÃ  
ABCDEFGHIJKLMNOPQRSTUVWXYZ


Dictsiunar: Tuti / Zboarã: Di iutsido ( cama multu ... )

apãndoahã

apãndoahã (a-pãn-dŭá-hã) sf apãndoahi/apãndoahe (a-pãn-dŭá-hi) –
1: agiutor, andoapir, aradzãm;
2: elpidã, ilpidã, nãdii, nadã
{ro: reazem, ajutor; speranţă}
{fr: appui, aide; espoir, attente}
{en: support, help; hope}
ex: tutã apãndoaha (agiutorlu, andoapirlu; nãdia) a lor eara ficiorlu

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

aradzim1

aradzim1 (a-rá-dzimŭ) sn aradzimi/aradzime (a-rá-dzi-mi) shi aradzimuri (a-rá-dzi-murĭ) – lucrul pri (di) cari si ndoapirã un; aradzãm, radzãm, readzãm, ndrupãturã, apãndoahã, andoapir, ndoapir, durec
{ro: reazem}
{fr: appui}
{en: support)}
ex: tini hii nãdia shi aradzimlu (ndoapirlu) a aushaticlui a nostru

§ aradzãm1 (a-rá-dzãmŭ) sn aradzãmi/aradzãme (a-rá-dzã-mi) shi aradzãmuri (a-rá-dzã-murĭ) – (unã cu aradzim1)

§ razãm1 (rá-zãmŭ) sn razãmi/razãme (rá-zã-mi) shi razãmuri (rá-zã-murĭ) – (unã cu aradzim1)
ex: pi nãs lu-ari razãmlu (ndoapirlu) tu aushatic

§ readzãm (reá-dzãmŭ) sn readzãmi/readzãme (reá-dzã-mi) – (unã cu aradzim1)
ex: crishtinãtatea readzãm ari pri vãnghelj

§ aradzim2 (a-rá-dzimŭ) (mi) vb I arãdzimai (a-rã-dzi-máĭ), arãdzimam (a-rã-dzi-mámŭ), arãdzimatã (a-rã-dzi-má-tã), arãdzimari/arãdzimare (a-rã-dzi-má-ri) – tra s-nu cadã un lucru lu ndrupãscu di-un andoapir; aradzãm, acumsescu, acumbusescu, ndrupãscu, ndoapir, ndoapãr
{ro: rezema, propti}
{fr: appuyer}
{en: support, sustain}
ex: di nãsã s-aradzimã gardul; s-arãdzimã (si ndrupã) tserlu pri tãmpili a muntsãlor; atsel sãcat tsi s-aradzãmã; aclo iu s-arãdzãmã

§ arãdzimat (a-rã-dzi-mátŭ) adg arãdzimatã (a-rã-dzi-má-tã), arãdzimats (a-rã-dzi-mátsĭ), arãdzimati/arã-dzimate (a-rã-dzi-má-ti) – ashi cum easti un tsi si ndrupashti; arãdzãmat, rãdzãmat, acumsit, acumbusit, ndrupãt, ndupirat, ndu-pãrat
{ro: rezemat}
{fr: appuyé}
{en: supported, sustained}

§ arãdzimari/arãdzimare (a-rã-dzi-má-ri) sf arãdzimãri (a-rã-dzi-mắrĭ) – atsea tsi fatsi un tsi s-aradzimã; arãdzãmari, rãdzãmari, acumsiri, acumbusiri, ndrupãri, ndupirari, ndupãrari
{ro: acţiunea de a rezema; rezemare}
{fr: action de s’appuyer}
{en: action of supporting (sustaining)}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

dãeachi/dãeache

dãeachi/dãeache (dã-ĭá-chi) sf dãechi (dã-ĭéchĭ) – lucrul pri (di) cari si ndoapirã tsiva; ndoapir, andoapir, ãndoapir, ndoapãr, an-doapãr, ãndoapãr, aradzim, ndrupãturã, andrupãturã, ãndrupãturã, apãndoahã, durec
{ro: reazem}
{fr: appui}
{en: support}
ex: casã fãrã dãeachi (ndoapir)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

elpidã

elpidã (el-pí-dhã) sf elpidz (el-pídzĭ) – ncreadirea tsi u-ari omlu cã, atsea trã tsi ari mirachi si s-facã, dealihea va si s-facã; pistipsescu cã atsea tsi voi, va si mbureascã dealihea; ilpidã, nãdii, nadã, umuti, shpresã, apãndoahã
{ro: speranţă, nădejde}
{fr: espoir}
{en: hope}
ex: nu-am elpidã mari (nu para am umutea, nu para pistipsescu) cã va si s-facã aestu lucru

§ ilpidã (il-pí-dhã) sf ilpidz (il-pídzĭ) – (unã cu elpidã)
ex: ma tutã ilpida lj-eara la vulpi

§ elpisescu (el-pi-sés-cu) vb IV elpisii (el-pi-síĭ), elpiseam (el-pi-seámŭ), elpisitã (el-pi-sí-tã), elpisiri/elpisire (el-pi-sí-ri) – am umutea (nãdia, ncreadirea) cã un lucru trã cari am mari mirachi va si s-facã; nãdãescu
{ro: spera, nădăjdui}
{fr: espérer}
{en: hope}

§ elpisit (el-pi-sítŭ) adg elpisitã (el-pi-sí-tã), elpisits (el-pi-sítsĭ), elpisiti/elpisite (el-pi-sí-ti) – (lucru) tsi pistipsescu (am nãdia) cã va si s-facã (va si mbureascã); nãdãit
{ro: sperat, nădăjduit}
{fr: espéré}
{en: hoped}

§ elpisiri/elpisire (el-pi-sí-ri) sf elpisiri (el-pi-sírĭ) – atsea tsi fatsi un tsi nãdãeashti; nãdãiri
{ro: acţiunea de a spera, de a nădăjdui; sperare, nădăjduire}
{fr: action d’espérer}
{en: action of hoping}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

nãdii/nãdie

nãdii/nãdie (nã-dí-i) sf nãdii (nã-díĭ) – ncreadirea tsi u-ari omlu cã, atsea trã tsi ari mirachi si s-facã, dealihea va si s-facã; pistip-sescu cã atsea tsi voi, va si mbureascã dealihea; nadã, elpidã, ilpidã, umuti, shpresã, apãndoahã
{ro: speranţă, nădejde}
{fr: espoir}
{en: hope}
ex: nãdia-a noastrã s-asteasi; tu chepturi mor njilj di nãdii (ilpidz); trã un cal, a lui nãdii; easti-un om fãrã nãdii

§ nadã (ná-dã) sf nadi/nade (ná-di) – (unã cu nãdii)
ex: chirut shi fãrã nadã (umuti); nãs ãlj dzãtsi fãr di nadã (fãrã ilpidã); tru suflit moari nada (elpida)

§ nãdãescu (nã-dã-ĭés-cu) vb IV nãdãii (nã-dã-íĭ), nãdãeam (nã-dã-ĭámŭ), nãdãitã (nã-dã-í-tã), nãdãiri/nãdãire (nã-dã-í-ri) – am umutea (nãdia, ncreadirea) cã un lucru trã cari am mari mirachi va si s-facã; elpisescu
{ro: spera, nădăjdui}
{fr: espérer}
{en: hope}
ex: tsi, va s-nãdãescu? (tsi, va u-am umutea?)

§ nãdãit (nã-dã-ítŭ) adg nãdãitã (nã-dã-í-tã), nãdãits (nã-dã-ítsĭ), nãdãiti/nãdãite (nã-dã-í-ti) – (lucru) tsi pistipsescu cã va si s-facã (va si mbureascã); elpisit
{ro: sperat, nădăjduit}
{fr: espéré}
{en: hoped}

§ nãdãiri/nãdãire (nã-dã-í-ri) sf nãdãiri (nã-dã-írĭ) – atsea tsi fatsi un tsi nãdãeashti; elpisiri
{ro: acţiunea de a spera, de a nădăjdui; sperare, nădăjduire}
{fr: action d’espérer}
{en: action of hoping}
ex: fãr di nãdãiri

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

ndrupãscu

ndrupãscu (ndru-pắs-cu) (mi) vb IV ndrupãi (ndru-pắĭ), ndrupam (ndru-pámŭ), ndrupãtã (ndru-pắ-tã), ndrupãri/ndrupãre (ndru-pắ-ri) – tra s-nu cadã un lucru, l-fac si s-areadzimã di-un altu lucru (andoapir, stur, durec, etc.); ndoapir, ndoapãr, ndoapur, andoapir, andoapãr, ãndoapir, ãndoapãr, acumsescu, acumbusescu
{ro: rezema, propti}
{fr: appuyer, soutenir}
{en: support, sustain}
ex: si ndrupã di un bucium; si ndrupã putsãn di nãs; andrupa-ti di fag; ndrupãts-vã di noi; vrem si ndrupãm gardul

§ ndrupãt (ndru-pắtŭ) adg ndrupãtã (ndru-pắ-tã), ndrupãts (ndru-pắtsĭ), ndrupã-ti/ndrupãte (ndru-pắ-ti) – tsi s-areadzimã (si ndrupashti) di tsiva; ndupirat, ndupãrat, ndupurat, andupirat, andupãrat, ãndupirat, ãndupãrat, acumsit, acumbusit
{ro: rezemat}
{fr: appuyé, soutenu}
{en: supported, sustained}

§ ndrupãri/ndrupãre (ndru-pắ-ri) sf ndrupãri (ndru-pắrĭ) – atsea tsi fatsi un tsi s-areadzimã; ndupirari, ndupãrari, ndupurari, andupirari, andupãrari, ãndupirari, ãndupã-rari, acumsiri, acumbusiri
{ro: acţiunea de a rezema, de a propti; rezemare, proptire}
{fr: action de s’appuyer, de soutenir}
{en: action of supporting, of sustaining}

§ andrupãscu (an-dru-pắs-cu) (mi) vb IV andrupãi (an-dru-pắĭ), andrupam (an-dru-pámŭ), andrupãtã (an-dru-pắ-tã), andrupãri/andrupãre (an-dru-pắ-ri) – (unã cu ndrupãscu)
ex: mi-andrupãi di nãs

§ andrupãt (an-dru-pắtŭ) adg andrupãtã (an-dru-pắ-tã), andrupãts (an-dru-pắtsĭ), andrupãti/andrupãte (an-dru-pắ-ti) – (unã cu ndrupãt)

§ andrupãri/andrupãre (an-dru-pắ-ri) sf andrupãri (an-dru-pắrĭ) – (unã cu ndrupãri)

§ ãndrupãscu (ãn-dru-pắs-cu) (mi) vb IV ãndrupãi (ãn-dru-pắĭ), ãndrupam (ãn-dru-pámŭ), ãndrupãtã (ãn-dru-pắ-tã), ãndrupãri/ãndrupãre (ãn-dru-pắ-ri) – (unã cu ndrupãscu)

§ ãndrupãt (ãn-dru-pắtŭ) adg ãndrupãtã (ãn-dru-pắ-tã), ãndrupãts (ãn-dru-pắtsĭ), ãndrupãti/ãndrupãte (ãn-dru-pắ-ti) – (unã cu ndrupãt)

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã         ma multu/ptsãn

shpresã

shpresã (shpré-sã) sf shpresi/shprese (shpré-si) – ncreadirea tsi u-ari omlu cã, atsea trã tsi ari mirachi si s-facã, dealihea va si s-facã; pistipsescu cã atsea tsi voi, va si mbureascã dealihea; ilpidã, elpidã, nãdii, nadã, umuti, apãndoahã
{ro: speranţă, nădejde}
{fr: espoir}
{en: hope}

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã        

umuti/umute

umuti/umute (u-mú-ti) sf pl(?) – ncreadirea tsi u-ari omlu cã, atsea trã tsi ari mirachi si s-facã, dealihea va si s-facã; pistipsescu cã atsea tsi voi, va si mbureascã dealihea; ilpidã, elpidã, nãdii, nadã, shpresã, apãndoahã
{ro: speranţă, nădejde}
{fr: espoir}
{en: hope}
ex: s-nu hits cu umutea (nãdia, elpida) la mini

§ imuti/imute (i-mú-ti) sf pl(?) – atsea (mirachea, scupolu, vrearea, etc.) tsi am tu minti tra s-fac trãninti; nieti, nãeti, proerisi
{ro: intenţie}
{fr: intention}
{en: intention}
ex: ti mini imuti nu-ai

T.Cunia Dictsiunar-a-Limbljei-Armãneascã